=*argumente/raţionamente imediate cu propoziţii categorice 

4#

 
 
 
 
 

De fapt propoziţiile derivate au nume specifice în funcţie de inferenţa imediată

imediată utilizată pentru obţinerea ei.
Dintr-o premisă de tip SaP concluziile care pot fi derivate se numesc:
1.PiS – conversă prin accident,
2.Se∼P – obversă,
3.Po∼S – obversa conversei,
4∼PeS – contrapusa parţială,
5.∼Pa∼S   – contrapusa totală,
6.∼SoP – inversa parţială
7.∼Si∼P – inversa totală
8.∼PoS
9.∼Pi∼S
Dintr-o premisă SeP concluziile derivate sunt:
1.PeS – conversa simplă,
2.PoS – conversa prin accident,
3.Sa∼P   – obversa,
4.Pa∼S  – obversa conversei,
5.∼PiS  – contrapusa parţială,
6.∼Po∼S  – contrapusa totală,
7.∼SiP    – inversa parţială
8.∼So∼P  – inversa totală
9.Pi∼S
Dintr-o propoziţie SiP asumată ca premisă obţinem:
1.PiS  – conversa simplă,
2.So∼P  – obversa şi
3.Po∼S  – obversa conversei.
Din premisa SoP concluziile obţinute se numesc:
1.Si∼P    – obversă,
2.∼PiS   – contrapusă parţială şi
3.∼Po∼S  – contrapusă totală.
am folosit semnul ∼ pentru negație
 Forme compuse si forme prescurtate ale silogismului

1. Polisilogismul

Ciclul gandirii nu se inchide in cadrul unui singur silogism, pentru ca gandirea se desfaosara intr-un lant foarte lung. Spre deosebire de rationamentele simple, exista
rationamente compuse, cum sunt polisilogismele, in care concluzia silogismului anterior devine premisa majora sau minora in silogismul urmator. Daca concluzia
silogismului anterior devine premisa minora in silogismul urmator, inferenta obtinuta poarta numele de polisilogism regresiv, iar daca concluzia silogismului anterior devine
premisa majora in silogismul urmator, inferenta obtinuta se numeste polisilogism progresiv.

Video Player is loading.

Pause
Unmute
Loaded: 0.00%
Fullscreen

Exemple de polisilogisme:

Polisilogism regresiv
 Polisilogism progresiv

Un alt tip de inferenta compusä 11 constituie soritul, care reprezintA o forma de polisilogisme prescurtate: 1anul silogismelor este contractat astfel IncIt prin eliminarea
concluziilor intermediare flu rämIne decIt o singura concluzie, cea finalä. Dupa silogismul din care provin, soritele, la rIndul br, sInt de doua feluri: sorite regresive
(aristotelice) i sorite progresive (gocleniene, analizate de Rudolf Goclenius din Marburg, sec. XVI).
2. Entimema

Entimema (de la grec. enthymema, en thyme − „in gand”) este un silogism prescurtat avand una din premise sau concluzia neexprimata, ci numai subinteleasa.

a) Lipseste premisa majora

Exemplu: Aurul conduce electricitatea, fiindca este metal. Silogismul complet este urmatorul:

Formula (structura) entimemei date: S este F, deoarece este M.

b) Lipseste premisa minora: M este P, deci S este P:

Orice metal (M) conduce electricitatea (P), dec,i aurul (S) conduce electricitatea (P) (Se subinetege ca aurul este metal).

c) Lipseste concluzia: M este P, iar S este M:

Orice metal (M) conduce electricitatea (P), iar aurul (S) este metal (M).

Se va trage concluzia: Aurul (S) conduce electricitatea (P).

In activitatea rationala, uneori chiar si specialistii se confrunta cu unele dificultati in privinta proceselor de rationare cu silogisme prescurtate (eliptice). De pildä:  Niciun
politician nu spune intotdeauna adevarul, deci niciun politician nu este om onest. Notam termenii: politician (S); om onest (P); a spune intotdeauna adevarul (M). In aceasta
entimema lipseste premisa majora, pe care trebuie s-o restabilim. Mai intai, vom stabili structura entimemei:

Alcatuim structura intregului silogism:

adica este modul aee-2. Ramane doar sa verbalizam acest mod cu ajutorul termenilor concreti:

Din acest silogism concret putem, de pilda, obtine o entimema in care lipseste premisa minora:

Toti oamenii onesti intotdeauna spun adevarul, deci niciun politician nu este om onest.

3. Epicherema

Epicherema (de la grec. epicheireima − „suprapunere”, „adaus de motivari suplimen-tare”) este un silogism complex (campus) prescurtat, in care una sau ambele premise
sunt entimeme.

E de mentionat ca entimema si epicherema sunt forme de inferente argumentative, aplicabile frecvent in discutii, polemici etc.

a) Premisa majora este entimema, iar premisa minora − propozitie categorica: