Sunteți pe pagina 1din 14

A

PROPOZITII LOGICE SI MULTIMI


Propozitie : orice afirmatie ce poate fi adevarata sau falsa
Notatie propozitii: litere mici p,q,v etc
Valuarea de adevar a unei propozitii ( notatie v(p), v(q) etc) :
v(p) = A=1 -arata ca propozitia p este adevarata
v(p) = F=0 -arata ca propozitia p este falsa
OBS: pentru comoditate (sa se scape de paranteze si texte stufoase)
valuarea de adevar, in loc de v(p) se poate scrie doar p
ex: p:"As vrea un suc", q:"Cand plecam?" nu sunt afirmatii, nu sunt propozitii
r: "Astazi este timp frumos" poate fi adevarata si falsa=>v(r)=A sau v(r)=F
s: "2>1" este mereu adevarata deci v(s)=A
t: "2<1" este mereu falsa deci v(t)=F
OBS: Uneori se arata ca o propozitie este adevarata sau falsa prin exemple
sau contraexemple (un exemplu ce arata ca propozitia este falsa)
ex: "exista doua nr. N cu a-b=89", ex:90-1=89 v(p)=A
ex: "catul a 2 nr. N este mai mare ca impartitorul" contraex:24:4=6 v(p)=F

Conectori(sau operatori) logici :

p
p q
pq

p q

p q

pentru non ,negatia propozitiei p, se citeste: "non p"


pentru
pentru i
i ,conjunctia
,conjunctia propozitiilor
propozitiilor pp sisi q,
q, se
se citeste:
citeste: "p
"p sisi q"
q"
pentru sau ,disjunctia propozitiilor p si q, se citeste "p sau q"
pentru implicatia propozitiilor p si q, se citeste "daca p atunci q"
pentru echivalenta p si q, se citeste "p daca si numai daca q"

NEGATIA PROPOZITIEI DATE, "NONp",


p
p
v ( p )
1

ex1:

si este falsa daca p este adevarata

p :"1 2"; v( p) F; (p) :"1 2"; v(p) A

CONJUNCTIA PROPOZITIEI DATE, "SI",


p q
pq q p
1

este adevarata daca p este falsa

INTERSECTIE
este adevarata daca si p si q sunt adevarate
si este falsa daca sau p sau q sunt false

ex1 :

p :" x 2" ; v ( p ) A;
q :" x 5" ; v ( q ) A
( p q ) :" x 2 si x 5" ;
v( p q) A

ex 2 :

p :" x 2"; v ( p ) A;
q :" 2 3 1"; v ( q ) F
( p q ) :" x 2 si 2 3 1";
v( p q) F

DISJUNCTIA PROPOZITIEI DATE, "SAU", REUNIUNE


p
q
pq q p
adevarata daca sau p sau q sunt adevarate
0

ex1 :

si este falsa daca si p si q sunt false

p :"3 2" ; v ( p ) A;

q :" 7 5" ; v ( q ) F

( p q ) :"3 2 sau 7 5" ;

v( p q) A


Lectia 9 - MULTIMI INTRODUCERE_3232817.xls

10 Page 1

IMPLICATIA , "p IMPLICA q", "DACA p ATUNCI q", "DIN p REZULTA q"
p

( p q) (q p)

(q p) ( p q)

v( p q)

este falsa numai daca p este adevarata si q falsa

si este adevarata in celelalte cazuri


ex1 :
p :"3 2" ; v ( p ) A; q :"3a 2a" ; v ( q ) F (3 * 0 2 * 0)
( p q ) :" daca 3 2 atunci 3a 2a" ; v ( p q ) F
ex2 :

p :"3 2"; v( p) F ;

q :"7 5"; v(q) F

( p q) :" daca 3 2 atunci 7 5";

ECHIVALENTA,

"p DACA SI NUMAI DACA q"

p q q

v( p q ) A

este adevarata daca p si q au aceiasi valuare


de adevar si este falsa daca v(p) si v(q) au valori diferite

v( p q)

ex1:p:"a, b pare", q:"(a+b)para";(p<=>q):"a si b pare daca si numai daca(a+b)par"


(p=>q): "daca a si b pare atunci (a+b) para"; v(p)=1, v(q)=1 deci v(p=>q)=1
(q=>p): "daca(a+b) para atunci a si b pare"
"daca(1+7) para atunci 1 si 7 pare"; v(q)=1, v(p)=0 deci v(q=>p)=0=> v(p<=>q)=0
OBS: la => "adevar" in sensul sagetii; la <=> 'adevar" in ambele sensuri
Calculul propoziional studiaz logic expresiile (numite formule ) obinute
din literele p ,q ,r , ., (numite variabile ) si operatorii logici:],^,v,=>, <=>
OBS : ordinea intr-o paranteza este ],^,v,=>, <=> deci putem scrie:
((r^s)=>(]p) sau r^s=>]p, ((pv(]q)=>(p<=>q)) sau pv]q=>(p<=>q)
Dac ntr-o formul cu variabile propoziionale p , q , r, nlocuim aceste
variabile cu diverse propoziii, obinem o nou propoziie a crei valoare de
adevr depinde numai de valoarea de adevr a variabilelor componente
O formul devine identic adevrat dac orice valoare de adevr ar
avea variabilele propoziionale care intr n compunerea sa, valoarea
de adevr a propoziiei obinute este 1 .
A demonstra c o anumit formul este identic adevarata , este suficient sa
atribuim variabilelor valori de adevr(deci 1) n toate modurile posibile i
vedem daca, de fiecare dat, valoarea de adevr a formulei este 1.

11
111
111
1
IMPLICATIA ,, "p
"p IMPLICA
IMPLICA q",
q", "DACA
"DACA p ATUNCI
ATUNCI q",
q", "DIN
"DIN pp REZULTA
REZULTA q"
q"
IMPLICATIA
IMPLICATIA , "p IMPLICA q",p "DACA
p ATUNCI
q", "DIN p REZULTA
q"

Scrieti negatele propozitiilor si stabiliti valuarea lor de adevar


p :
a) p:"7 este par" ,
"7 nu este par"
v(p)=F si v ( p ) A
p :
b) p:"3(x+7)=3x, pt. orice x nr.N"
"exista x nr N cu 3(x+7)=3x"(A)

p
:
c) p: "exista x nr. N astfel ca 2x-3=x"
"2x-3=x oricare ar fi x nr. N"(F)
p : "exista nr. care nu sunt pare"(A)
d) p:"orice nr.N este par"
p : "niciun nr N nu este par"(F)
e) p;"cel putin un nr. N este par"(A)
Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarelor conjunctii:
a) s=p^q:"2 este nr. par si 3 este impar"
v(p)=1, v(q)=1 =>v(p^q)=1
b) s=p^q:"a,b pare si a*b=3"
v(p)=1, v(q)=0 =>v(p^q)=0
c) s=p^q:"a,b impare si a*b impar"
v(p)=1, v(q)=1 =>v(p^q)=1
Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarelor disjunctii:
a) s=p V q:"2 este par sau 3 este impar"
v(p)=1, v(q)=1 =>v(p v q)=1
b) s=p V q:"3,a,b pare sau a*b=3"
v(p)=0, v(q)=0 =>v(p v q)=0
c) s=p V q:"a,b impare sau a*b par"
v(p)=1, v(q)=0 =>v(p v q)=1
Stabiliti valoarea de adevar p=>q si q=>p pentru urmatoarele p si q :
a) p: "a=5"; q: "2a impar "
p=>q: "daca a=5 atunci 2a impar", v(p)=1, v(q)=0 -> v(p=>q)=0
q=>p: "daca 2a impar atunci a=5", v(q)=0 -> v(q=>p)=1
b) p: "a+1 este par"; q: "a este impar "
p=>q: "daca a+1 este par atunci a impar", (p)=1, v(q)=1 ->v(p=>q)=1
q=>p: "daca a este impar atunci a+1 par", v(q)=1, v(p)=1 ->v(q=>p)=1
c) p: "a=17:3 "; q: "17=17*1 "
p=>q: "daca a=17:3 atunci 17=17*1", v(p)=0, v(q)=1 ->v(p=>q)=1
q=>p: "daca 17=17*1 atunci a=17:3", v(q)=1, v(p)=0 ->v(q=>p)=0
Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarelor implicatii:
p =>
q
a) "(a+b)par=>a si b par",ex:"1+5=6=>1 si 5 pare"
v(p)=1, v(q)=0, v(p=>q)=0
b)"(a+b)par=>a sau b par",ex:"1+5=6=>1 sau 5 pare";
v(p)=1,v(q)=0, v(p=>q)=0
c)"(a+b)par=>a sau b imp",ex:"2+4=6=>2 sau 6 imp"
v(p)=1,v(q)=0, v(p=>q)=0
d) "(a+b)imp=>a sau b imp",ex:"3+6=9=>3 sau 6 imp"; v(p)=1,v(q)=1, v(p=>q)=1
Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarelor propozitii echivalente:
a)p:"a>b",q:"a>b sau a=b",p<=>q:"a>b daca si numai daca a>b sau a=b"
(p=>q):"daca a>b atunci a>b sau a=b"; v(p)=1,v(q)=1=>v(p=>q)=1
v(p<=>q)
(q=>p):"daca a>b sau a=b atunci a>b";v(q)=1,v(p)=1=>v(q=>p)=1
=1
b) s:"a*c=b*c cu a,b,c naturale <=>a=b"
p
<=>
q
(p=>q):"daca 2*0=7*0 atunci 2=7",v(p)=1,v(q)=0=>v(p=>q)=0
(q=>p):"daca a=b atunci a*c=b*c", v(p)=1, v(q)=1 deci v(p=>q)=1
v(p<=>q)=0

c) s:" a,b,c naturale , a<b <=> a*c<b*c


p
<=>
q
(q=>p):"daca a<b atunci a*c<b*c", v(q)=1, v(p)=1 deci v(p=>q)=1
(p=>q):EX:"daca 7*0<2*0 atunci 7<2 ", v(p)=1, v(q)=0,i v(p=>q)=0 v(p<=>q)=0
Propozitii date prin relatii si formule identic adevarate
Aflati x pentru care propozitiile x<34, x>34 sunt false
Negatele sunt: x>34 si x<34 deci x=34
Stabiliti v(p),p: "11+13+15+.+99 =12+14+16+100"
11<12, 13<14 , etc, 99<100 deci v(p)=0
Stabiliti v(p),p:"11*13*15**99<12*14*16**100"
11<12, 13<14, etc, 99<100 deci v(p)=1
Stabiliti v(p),p:"ultimele doua cifre ale nr. 5+10+15+2000 sunt 00"
=5(1+2++400)=5*400*401:2=401000 =>v(p)=1
Stabiliti daca urmatoarele propozitii sunt adevarate (A) sau false (B):
a)Oricare ar fix,y avem 11|(xy+yx)
b)pentru orice n nr. N => 5n+5n=5n+1
R: a) 10x+y+10y+y=11(x+y)=>(A) b)5n+5n=2*5n =5n+1=5*5n => (F)
Stabiliti v(p),p:"ultima cifra pt. 1+1*2+1*2*3+.+1*2*.99*100 este 5"
Nr. trebuie sa fie divizibil cu 5 . Grupam asa: 1+1*2+1*2*3+1*2*3*4 +
+5(1*2*3*4+1*2*3*4*6++1*2*3*4*6*7*.*99*100)=33+5*A
Dar 5|33 deci nr nu se termina in 5, deci v(p)=0
Avem p:"33:9=3", q:"25*8:43=2", r:"5*6:2=16" Aflati s:"{(p^q)= r } v ]r
27:9=3, 25*23:26=22=2, 15=16
v(p)=p=1, v(q)=q=0, v=r=0, v(]r)=]r=1, v(p^q)=p^q=0, deci
v{ (p^q) => r }= v(0=>0)=1 si in final v{ (p^q) => r} v ]r = v(1v1)=1
Cu tabelul de adevar se arata ca relatia este o formula identic adevarata
Aratati ca expresia ](a=>b)<=>a^]b este o formula identic adevarata
a
b a=>b ]b
d:
e:
C:
Vom folosi tabelele de adevar
Folosim notatii pt. simplificare
1
1
1
0
0
0
1
1
0
0
1
1
1
1
d:](a=>b)
0
1
1
0
0
0
1
e:a^]b
C:d<=>e
0
0
1
1
0
0
1
( a b ) (b c ) ( a c )
Aratati ca expresia A este formula identic adevarata
a
b
c a=>b b=>c d:
a=>c
A:
Folosim notatii
1
1
1
1
1
1
1
1
d:(a=>b)^(b=>c)
1
1
0
1
0
0
0
1
A:(d=>(a=>c))
1
0
1
0
1
0
1
1
1
0
0
0
1
0
0
1
0
1
1
1
1
1
1
1
0
1
0
1
0
0
1
1
0
0
1
1
1
1
1
1
0
0
0
1
1
1
1
1

2. OPERAT
II CU PROPOZIT
II. OPERATORI LOGICI

2.1. Disjunctia. Propozitia pq, care se citeste p sau q, poarta numele de disjunctia
propozitiilor p si q, propozitie care este adevarata exact atunci cand cel putin una dintre
propozitiile p sau q este adevarata. Asadar, p q este falsa exact atunci cand atat p cat si q
sunt false. Aceasta definitie a valorii de adevar a lui pq se poate da cu ajutorul tabelului de
adevar:

p
1
1
0
0

q pq
1
1
0
1
1
1
0
0

S-au scris pe linii toate combinatiile posibile de valori de adevar pentru p si q. Tabelul se
citeste pe linii: de exemplu, linia 3 a tabelului spune, ca, daca p are valoarea de adevar 0, iar
q are valoarea de adevar 1, atunci p q are valoarea de adevar 1.
Exemplul 2.1.
Florin nu este acasa sau telefonul lui este defect este un enunt de forma p q, unde
p este Florin nu este acasa, iar q este Telefonul lui Florin este defect.
Patrulaterul ABCD este patrat sau patrulaterul ABCD este romb. Aceasta propozitie
este adesea enuntata mai pe scurt Patrulaterul ABCD este patrat sau romb. Este
important de identificat structura logica a unei propozit ii compuse de acest tip.
2.2. Conjunct
ia. Propozitia p q, care se citeste p si q, poarta numele de conjunctia
propozitiilor p si q, propozitie care este adevarat
a exact atunci cand ambele propozitii p si
q sunt adevarate. Deci, p q este falsa exact atunci cand macar una dintre ele este falsa.
Corespunzator, avem tabelul de adevar:
p
1
1
0
0

q pq
1
1
0
0
1
0
0
0

Exemplul 2.2.
Trenul opreste si calatorii coboara.
Patrulaterul ABCD este romb si are un unghi drept.
2.3. Negatia. Data o propozitie p, putem forma propozitia p, numit
a negatia propozitiei
p, care este adevarata exact atunci cand p este falsa. Deci, p este falsa daca p este adevarat
a.
Propozitia p se citeste non p sau nu este adev
arat c
a p.
p p
1 0
0 1
Exemplul 2.3.
Negatia propozitiei Orice om este muritor este Nu orice om este muritor. Forme
echivalente: Exista un om care nu este muritor preferata si Nici un om nu
este muritor pe care o vom evita. Vezi comentariul de mai jos.
Negatia propozitiei Exista triunghiuri cu doua unghiuri drepte este Nu exista
un triunghi care sa aiba doua unghiuri drepte preferata sau formele echivalente
Orice triunghi nu are doua unghiuri drepte preferata si Nici un triunghi nu
are doua unghiuri drepte pe care o vom evita.
Comentariu. In ambele exemple, ultima forma, desi folosita si acceptata n limbajul
curent, va fi evitata n limbajul matematic tocmai pentru a nu permite utilizarea dublei
negatii cu rol de negatie simpla, utilizare av
and drept scop de a accentua caracterul negativ
al constatarii, dar generatoare de posibile ambiguit
ati.
Sa analizam cateva exemple.

1. ELEMENTE DE LOGICA

Exemplul 2.4. Negatia propozitiei: dreptele d1 si d2 sunt paralele sau necoplanare


este dreptele d1 si d2 nu sunt paralele si nu sunt necoplanare, ceea ce, n virtutea pricipiului
dublei negatii, se reformuleaza: dreptele d1 si d2 nu sunt paralele si sunt coplanare de
unde deducem ca dreptele d1 si d2 sunt concurente. Aceeasi negatie mai poate fi exprimata
si sub forma: dreptele d1 si d2 nu sunt paralele si nici necoplanare.
Exemplul 2.5. Negatia propozitiei: patrulaterul ABCD este romb si are un unghi
drept este patrulaterul ABCD nu este romb sau nu are un unghi drept sau, echivalent:
patrulaterul ABCD nu este romb sau orice unghi al s
au nu este drept sau nc
a: patrulaterul
ABCD nu este romb sau nu exist
a un unghi al s
au care s
a fie drept.
2.4. Implicatia. Definim propozitia p q, care se citeste p implic
a q ca fiind o
notatie prescurtata pentru propozitia (p) q. Scriind tabelul de adevar pentru (p) q, se
vede imediat ca p q este adevarat
a daca q este adevarat
a sau atat p c
at si q sunt false, si
falsa numai daca p este adevarata si q falsa. In expresia p q, p poarta numele de ipotez
a,
iar q de concluzie. Operatorul logic se numeste implicatie. Tabelul sau de adevar este:
p
1
1
0
0

q p q (p) q,
1
1
0
0
1
1
0
1

Se justifica intuitiv ca p q este acelasi lucru cu (p) q, astfel: p q nseamn


a daca
p este adevarata, atunci q este adevarat
a. Altfel spus, sau p este falsa (adica are loc p),
sau p este adevarata si atunci automat q este adevarat
a (adica are loc q); pe scurt, (p) q.
Faptul ca p q este acelasi lucru din punct de vedere logic cu (p) q este foarte important
si util cand trebuie negat
a o implicatie (lucru care intervine frecvent, de exemplu n cazul
demonstratiilor prin reducere la absurd).
Exemple:
Dac
a plecam ntr-un minut atunci vom ajunge la timp.
Dac
a 4ABC este triunghi cu toate laturile congruente doua cate doua atunci unghiurile triunghiului ABC sunt congruente doua cate doua.
Propozitia p q se mai poate exprima prin frazele urmatoare, des nt
alnite n textele
matematice sau n limbajul natural:
daca p atunci q
n ipoteza p are loc q
p este o conditie suficient
a pentru q
q este o conditie necesara pentru p
q daca p
p numai daca q
q n ipoteza ca p
este suficient ca p pentru ca q
q este o consecinta a lui petc.
Invitam cititorul sa reformuleze n limbaj natural exemplele de mai sus, folosind toate
variantele posibile. De pilda, Daca plecam ntr-un minut atunci vom ajunge la timp se mai
poate exprima prin Plecam ntr-un minut implica ca vom ajunge la timp8, Este suficient
sa plecam ntr-un minut pentru ca sa ajungem la timp, Vom ajunge la timp daca plecam
ntr-un minut etc.
Sa definim riguros cum putem construi noi propozitii din propozitiile deja existente.
Pornim de la trei multimi de simboluri: V = {p, q, . . . }, numit
a multimea variabilelor propozitionale,
O = {, , , } numit
a multimea operatorilor logici si A = {(, )}, numit
a multimea sim9
bolurilor auxiliare. O expresie propozitional
a , sau, pe scurt, expresie , este un sir de simboluri
alese din multimile V, O sau A, construit dupa regulile de mai jos:
8Din multiplele moduri de exprimare, este indicat totusi s
a le alegem pe cele care evit
a cacofoniile...
9Sau formul
a.

2. OPERAT
II CU PROPOZIT
II. OPERATORI LOGICI

(E1 ) orice variabila propozitional


a este o expresie;
(E2 ) daca E si F sunt expresii atunci (E) (F ), (E) (F ), (E) (F ) si (E) sunt
expresii;
(E3 ) singurele expresii corecte sunt cele construite respectand regulile (E1 ) si (E2 ).
Pentru un plus de claritate, se admite folosirea, n afara de parantezele rotunde, si a
parantezelor patrate [, ] si a acoladelor {, }. In cele ce urmeaza vom numi cuv
ant o succesiune
de elemente din cele trei multimi precizate mai sus.
Pentru simplitatea scrierii, ori de cate ori nu apare pericol de confuzie, n loc de (E) (F )
vom scrie, mai simplu, E F . Aceeasi observatie se aplica pentru (E) (F ), (E) (F ) si
(E). De asemenea, operatorul actioneaz
a numai asupra expresiei imediat urmatoare. De
exemplu, p reprezinta scrierea simplificata a (p). Analog, pq este scrierea simplificata
a (p) q.
Exemplu. In conformitate cu cele precizate mai sus, daca E si F sunt expresii, atunci
cuvintele (E F ) (E) si (E F ) sunt expresii, n timp ce (E F )E si EF F nu sunt
expresii.
Remarca 2.1. Dupa cum este de asteptat, n (E F ) negatia se refera la disjunctia
E F , n timp ce n expresia E F , ea se refera doar la E. Uneori, cand vom utiliza
mai multe randuri de paranteze, pentru a scoate n evident
a ordinea operatiilor efectuate,
vom utiliza si alte semne nafara de parantezele rotunde, (, ), anume: [, ] si chiar {, }. De
exemplu, n expresia {[(E F ) G] H} L se efectueaza n ordine: E F , (E F ) G,
[(E F ) G] H si, n sfarsit, {[(E F ) G] H} L.
Definitia 2.1. Doua expresii propozitionale E si F se numesc echivalente daca, pentru
orice valori de adevar ale variabilelor propozitionale care apar n E si F, expresiile au aceeasi
valoare de adevar. Notam acest lucru prin E F.
Remarca 2.2. Au loc urmatoarele reguli de negatie exprimate prin intermediul echivalentelor
logice:
(p q) (p) (q)
(p q) (p) (q),
numite legile lui DeMorgan.
Exemplul 2.6. Au loc urmatoarele echivalente (demonstrati-le cu ajutorul tabelelor de
adevar):
(i) p q (p) q. Aceasta echivalent
a nu este decat o transcriere a definitiei
implicatiei.
(ii) p (q r) (p q) (p r) (distributivitatea lui fat
a de ).
(iii) p (q r) (p q) (p r) (distributivitatea lui fat
a de ).
(iv) (p) p (legea negarii negatiei).
Pentru ilustrare, demonstram distributivitatea lui fat
a de . Intruc
at sunt 3 variabile
propozitionale, trebuie sa avem 8 linii n tabel, corespunzatoare celor 8 = 23 combinatii al
valorilor de adevar ale p, q, r :
p
1
1
1
1
0
0
0
0

q
1
1
0
0
1
1
0
0

r p q p r (p q) (p r) q r p (q r)
1
1
1
1
1
1
0
1
0
1
1
1
1
0
1
1
1
1
0
0
0
0
0
0
1
0
0
0
1
0
0
0
0
0
1
0
1
0
0
0
1
0
0
0
0
0
0
0

Egalitatea coloanelor (p q) (p r) si p (q r) demonstreaza echivalenta ceruta.

10

1. ELEMENTE DE LOGICA

Revenim asupra neg


arii implicatiei. Intuitiv, cand spunem ca p q este fals
a? Desigur,
atunci cand ipoteza p este adev
arat
a si totusi concluzia q este fals
a (adic
a are loc p q).
Aceasta este n acord cu urmatorul calcul propozitional:
(p q) ((p) q) (p) (q) p (q).
Am aplicat legile de negare ale lui DeMorgan. Vezi Remarca 2.2. Pentru importanta sa,
trebuie retinuta aceasta regul
a de negare a implicatiei:
(p q) p (q) .
In general, concluziile bazate pe un calcul logic formal trebuie totdeauna interpretate intuitiv (conform bunului simt). Acest fapt evita aparitia unor greseli datorate aplicarii defectuoase a regulilor logicii si, totodata, este un proces absolut necesar n ntelegerea unor
demonstratii (sau n gasirea unor solutii la o problema data).
Echivalenta. Pentru doua expresii propozitionale E si F, definim E F ca fiind o notatie
prescurtata a expresiei (E F ) (F E) . Simbolul poate fi deci considerat un operator
logic. Tabelul sau de adevar este (demonstrati):
p
1
1
0
0

q pq
1
1
0
0
1
0
0
1

In concluzie, p q este adevarata atunci cand p si q au aceeasi valoare de adevar, si falsa


n caz contrar. Observam ca p q este acelasi lucru cu faptul ca p q este adevarat
a.
Propozitia p q se citeste:
p este echivalenta cu q
p daca si numai daca q
p este o conditienecesara si suficient
a pentru q.
Definitia 2.2. Se numeste tautologie o expresie care este adevarat
a, indiferent de valorile
de adevar ale variabilelor propozitionale. Se numeste contradictie o expresie care este falsa,
indiferent de valorile de adevar ale variabilelor propozitionale.
Astfel, daca E, F sunt expresii, atunci: E F este o tautologie este exact acelasi lucru
cu E F . Orice echivalenta E F genereaza tautologia E F : folosind Exemplul 2.6,
obtinem tautologiile [p (q r)] [(p q) (p r)] etc.
Definitia 2.3. Fie E si F expresii. Daca propozitia E F este adevarat
a, scriem
E F. Daca propozitia E F este adevarat
a, scriem E F.
Insistam asupra distinctiei dintre E F si E F. Astfel, E F este o propozitie (care
poate fi adevarata sau falsa), pe cand scrierea E F nseamn
a E F este o propozitie
adevarata, adica F este o consecint
a logica a lui E.
Analog, E F poate fi adevarat
a sau falsa, pe cand E F nseamn
a E F este o
propozitie adevarata (adica E F ). Evident, E F nseamn
a ca E F si F E.
De aceste lucruri trebuie sa se tin
a cont n redactarea demonstratiilor sau n diverse
enunturi matematice: vom scrie E F doar n cazul n care F este o consecint
a logica a lui
E. La fel, scriem E F doar cand E F si F E au loc simultan. O greseal
a frecvent
a
este folosirea abuziva a notatiei , cand ar trebui sa se foloseasca (de exemplu n cursul
rezolvarii unor ecuatii).
Exemplul 2.7. Pentru orice propozitii p, q, r, avem: ((p q) p) q.
Demostratie. Trebuie sa aratam ca propozitia ((p q) p) q este adevarat
a, indiferent
de valorile de adevar ale p, q, r. Examin
and definitia operatorului , avem de aratat ca, daca
((p q) p) este adevarata, atunci q este adevarat
a.
Presupunand deci ((p q) p) adevarat
a, rezulta din tabela de adevar pentru ca p
este adevarata si p q adevarat
a. Dar p q p q, deci p (p q) este adevarat
a.

2. OPERAT
II CU PROPOZIT
II. OPERATORI LOGICI

11

Folosind distributivitatea, deducem ca p (p q) (p p) (p q) este adevarat


a. Cum
p p este ntotdeauna falsa (este o contradictie), (p q) trebuie sa fie adevarat
a, deci q este
adevarata.

Mai exista doua variante de demonstratie: folosind tabele de adevar sau folosind calculul propozitional. Lasam n seama cititorului demonstratia bazata pe tabelele de adevar,
margninindu-ne sa exemplificam metoda calculului propozitional (care necesita cunoasterea
unor formule din calculul cu propozitii).
Demostratie. Folosind definitia implicatiei (p q p q), avem:
((p q) p) q ((p q) p) q ((p q) p) q
( (p q) p) q ((p q) p) q ((p q) p) q
((p p) (q p)) q
Dar p p este totdeauna adevarat
a, deci (p p) (q p) q p. Continuam:
((p p) (q p)) q (q p) q (p q) q p (q q)
Am folosit ca disjunctia este asociativa si comutativ
a. Aceasta propozitie este o tautologie
(caci q q este tautologie).

Urmatoarea propozitie colecteaza o serie de tautologii, dintre care unele sunt folosite n
rationamente si au primit nume distinctive. Cateva au mai fost nt
alnite n text, sub forma
unor echivalente logice. Invitam cititorul sa demonstreze cateva dintre ele (macar (6), (7),
(13), (19), (23), (24), (25)), folosind una din metodele descrise mai sus.
Propozitia 2.1. Fie p, q, r variabile propozitionale. Au loc urm
atoarele tautologii :
(1) (p q) (q p) (Comutativitatea disjunctiei).
(2) (p q) (q p) (Comutativitatea conjunctiei).
(3) [(p q) r] [p (q r)] (Asociativitatea disjunctiei).10
(4) [(p q) r] [p (q r)] (Asociativitatea conjunctiei).11
(5) p (q r) [(p q) (p r)] (Distributivitatea lui fat
a de ).
(6) p (q r) [(p q) (p r)] (Distributivitatea lui fat
a de ).
(7) [(p q)] (p q) ; [(p q)] (p q) (Legile lui DeMorgan sau legile de
dualitate).
(8) (p q) [(p q) (q p)]
(9) (p q) (q p)
(10) (p q) (p q)
(11) p p
(12) (p p)
a orice este adev
arat)12.
(13) (p p) q (Pornind de la o contradictie, deducem c
(14) (p) p (Legea dublei negatii).
(15) p p (Legea tertului exclus).
(16) (p p) p
(17) (p p) p
(18) p (q p) (Dac
a p este adev
arat
a, atunci p este adev
arat
a n orice ipotez
a).
(19) [p (q r)] [(p q) r]
(20) (p) (p q)
(21) (p q) (q p)
(22) (p q) (p q)
(23) (p q) (q p) (Principiul de demonstratie prin reducere la absurd: pentru a
demonstra q n ipoteza p, presupunem c
a q este fals
a si demonstr
am p.)
10Asociativitatea disjunctiei ne permite s
a scriem p q r n loc de (p q) r sau de p (q r), f
ar
a

pericol de confuzie deoarece valoarea de adev


ar nu este influentat
a de pozitia parantezelor.
11Asociativitatea conjunctiei ne permite s
a scriem p q r n loc de (p q) r sau de p (q r), f
ar
a
pericol de confuzie deoarece valoarea de adev
ar nu este influentat
a de pozitia parantezelor.
12Este deci esential ca o teorie matematic
a s
a nu contin
a contradictii: dac
a orice afirmatie este adev
arat
a,
atunci cercetarea adev
arului este inutil
a...

12

1. ELEMENTE DE LOGICA

(24) (p q) [(p q) (r r)] (O variant


a a principiului de demonstratie prin
reducere la absurd: pentru a demonstra c
a p q, se presupune c
a are loc p si totusi
q este fals
a. De aici se deduce o contradictie: (r r) .)
(25) [p (q r)] [(p q) r] (Pentru a demonstra c
a p implic
a o concluzie de
forma q r, se presupun adev
arate p si q si se demonstreaz
a r.)
(26) [(p q) (q r)] (p r) (Tranzitivitatea implicatiei, cunoscut
a sub numele de
regula silogismului)
(27) (p q) (p q) (Regula de negare a implicatiei) .
Exercitiul 2.1. Fie p = Ana are mere, q = Ana este blonda si r = Ana cant
a
frumos. Traduceti n limbaj natural urmatoarele propozitii:
(1) q r
(2) p q
(3) q
(4) (p q)
(5) (p) (q)
(6) (r q) p
(7) (r q) p
(8) r (q p)
(9) r (p q)
(10) (r q) (r p)
(11) r (q p)
(12) (p (q)) (r (p))
Exercitiul 2.2. Scrieti expresiile logice corespunzatoare enunturilor:
(1) Ana nu este blonda, dar cant
a frumos.
(2) Ana nu are mere, si nu este blonda sau cant
a frumos.
(3) Ana nu are mere si nu este blonda, sau cant
a frumos.
(4) Nu este adevarat ca Ana este blonda sau are mere.
(5) Nu este adevarat ca Ana este blonda, sau are mere.
(6) Ana are mere si este blonda, sau are mere si cant
a urat.
(7) Daca Ana are mere si este blonda, atunci ea cant
a frumos.
(8) O conditie necesara ca Ana sa cante frumos este sa fie blonda.
(9) O conditie suficienta ca Ana sa cante frumos este sa fie blonda.
(10) Chiar daca Ana canta frumos, nu are mere.
a are mere.
(11) Ana are mere daca este blonda, si nu cant
a urat dac

Exercitiul 2.4. Formulati negatia fiecareia dintre propozitiile:


(1) Patrulaterul ABCD este romb si are aria de 2m2 .
(2) Numarul 8 este par si x8 = 2.
(3) Raza sferei este din [ 1, 3 ] si baza conului este pe sfera
(4) Ecuatia x2 + 2x = 0 cu x N are solutia x = 0 si solutia x = 2.
(5) Functia f este pozitiva pe (0, 1) si se anuleaz
a n x = 0 si x = 1.
(6) Patrulaterul ABCD este patrat sau romb.
(7) Functia exponentiala este strict crescatoare sau strict descrescatoare.
(8) Sirul (an )nN este monoton crescator sau monoton descrescator.
(9) Functia f este continua si monotona.

3. PREDICATE

13

(10) ^ABC este drept sau ^BCA este drept.


3. Predicate
Sa consideram urmatoarele propozitii
22+10
23+10
2 (2) + 1 0.
Observam ca toate cele trei propozitii de mai sus sunt de forma 2 x + 1 0, unde x
este un numar care, n cazurile considerate, este din Z. Suntem condusi la a defini notiunea
de propozitie depinz
and de un parametru care, n terminologia consacrata, poarta numele de
predicat de o variabil
a. De fapt, un predicat este o functie definita pe multimea (clasa13) unde
se gaseste variabila (parametrul), fie aceasta , cu valori n multimea P a propozitiilor. Adica,
un predicat de o variabila este o functie p : P.
Pentru a evita confuziile, accentu
am ca, daca p : P este un predicat si b , atunci
p(b) este o propozitie si nu un predicat.
Analog, se poate vorbi despre predicate de mai multe variabile. De exemplu, x2 y 2 =
(x y)(x + y), x, y R este un predicat de doua variabile.
Subliniem ca, pentru a evita confuziile, oric
arui predicat trebuie s
a i se precizeze clar
multimea n care se pot misca variabilele, i.e. domeniul de definitie al functiei p. Se admite
omiterea scrierii multimii doar daca aceasta este clara din context. Astfel, x2 + 1 = 0
poate fi considerat un predicat numai daca precizam x , unde este de exemplu una din
multimile N, Z, Q, R sau C. Intr-adev
ar, este usor de observat ca
p(x) : x2 + 1 = 0 cu x R
este un predicat ale c
arui valori sunt toate false, n timp ce
q(x) : x2 + 1 = 0 cu x C
este un predicat pentru care q(i) si q(i) sunt adev
arate, iar restul valorilor sunt false.
Prin traditie, un predicat de tipul celui prezentat, care are toate valorile (adica propozitiile)
egalitati, se numeste ecuatie. O solutie a ecuatiei este o valoare pentru care egalitatea este
satisfacuta, i.e. propozitia obtinut
a prin nlocuirea variabilei cu solutia este adevarat
a. A
rezolva o ecuatie nseamna a gasi multimea tuturor solutiilor ei. Asadar, multimea solutiilor
ecuatiei q(x) : x2 + 1 = 0 cu x C este {i, i}. Pentru simplitatea scrierii, pentru ecuatii
se renunta la notarea de tip predicatul q(x) : . . . , precizandu-se doar egalitatea si domeniul
variabilei. De exemplu, ecuatia de mai sus se nt
alneste sub forma x2 + 1 = 0 cu x C.
Alte exemple de ecuatii sunt:
x0 = 2x, x {y; y : R R, cu y functie derivabil
a},
numita ecuatie diferential
a cu functia necunoscuta x. Se poate arata ca multimea solutiilor
acestei ecuatii este
{xc ; xc : R R, xc (t) = c e2t , t R, c R}.
Sa consideram acum
2 x + 3 y = 24, (x, y) Z Z,
n care variabila este o pereche (x, y) ZZ, numit
a ecuatie diofantic
a 14. Multimea solutiilor
ecuatiei diofantice de mai sus este o multime de perechi de numere ntregi. O solutie este (0, 8).
Puteti gasi toate solutiile?
13O clas
a este o colectie de obiecte care nu este neap
arat multime. Orice multime este o clas
a dar nu si
reciproc. De exemplu clasa tuturor multimilor. Vezi Capitolul Teoria multimilor.
14Numele ecuatiei provine de la Diofant din Alexandria (cca. 325-410), care a studiat acest tip de ecuatie.

14

1. ELEMENTE DE LOGICA

3.1. Cuantificatori. Variabile libere. Variabile legate. S


a consideram un predicat
de o singura variabila p(x), x . Pornind de la el, putem forma urmatoarele doua propozitii:
(1) Pentru orice x , p(x) este adevarat
a.
(2) Exista x astfel ncat p(x) este adevarat
a.
Subliniem c
a acestea sunt propozitii si nu predicate.
Pentru simplificarea scrierii, introducem doua simboluri corespunzatoare celor doua tipuri
de propozitii de mai sus. Incepem cu simbolul , care se va citi pentru orice, sau oricare ar
fi, sau nca pentru toti (toate) si pe care l vom numi cuantificator universal . Cu ajutorul lui,
propozitia: pentru orice x din p(x) este adev
arat
a se rescrie, far
a a se mai specifica este
adevarata, adica
(x ) p(x).
Scrierea (x ) p(x) poate fi interpretat
a ca o conjunctie extins
a a tuturor propozitiilor
p(x) dup
a x , mai precis
(x ) p(x) = x p(x).
(3.1)
Intr-adevar, daca = {1, 2, 3, . . . , n}, atunci
x p(x) are aceeasi valoare de adevar cu p(1) p(2) p(n).
In sfarsit, sa introducem cuantificatorului existential, notat , si care se citeste exist
a un/o,
m
acar pentru un/o, cel putin pentru un/o. Cu ajutorul lui, propozitia: exist
a x pentru
care p(x) este adev
arat
a se rescrie
(x )p(x).
Similar, scrierea (x ) p(x) poate fi interpretat
a ca o disjunctie extins
a a tuturor
propozitiilor p(x) dup
a x , mai precis
(x ) p(x) = x p(x).

(3.2)

Intr-adevar, daca = {1, 2, 3, . . . , n}, atunci


x p(x) are aceeasi valoare de adevar cu p(1) p(2) p(n).
In concluzie, pornind de la un predicat de o variabil
a, p(x) cu x din , obtinem doua propozitii:
una, utilizand cuantificatorul , i.e. (x ) p(x) si cealalta, utilizand cuantificatorul , i.e.
(x ) p(x). Astfel, luand predicatul 2 x + 1 0, unde x este din Z se obtin propozitiile
(x Z)(2 x + 1 0)
(x Z)(2 x + 1 0)
din care prima este falsa iar cea de-a doua adevarat
a.
Dupa cum am constatat, variabila x are roluri diferite n predicatul p(x), x si
respectiv n propozitia (x )p(x). In primul caz, x este o variabil
a liber
a n sensul ca x
poate lua valori arbitrare n , obtin
andu-se diverse propozitii, adevarate sau false. In cel deal doilea caz, propozitia (x )p(x) are o valoare de adev
ar bine determinat
a, independent
a
de variabila x. Din acest motiv, n (x )p(x), se spune ca variabila x este variabil
a
legat
a. Consideratii similare au loc si pentru cuplul: predicatul p(x), x si propozitia
(x )p(x), variabila x fiind legata n propozitia (x )p(x).
In sfarsit, subliniem ca numele variabilei, libera sau legata, nu are nici o important
a. Mai
precis, propozitia (x )p(x) nseamn
a exact acelasi lucru cu propozitia (y )p(y), dar
nu cu (y )p(x). Cu alte cuvinte, schimbarea numelui unei variabile trebuie sa fie facut
a
peste tot unde apare aceasta (cu un nume diferit de numele celorlalte variabile care apar n
predicat sau propozitie). In cazul n care este subnteleas
a din context si nu exista pericol
de confuzie, n loc de (x )p(x) se poate scrie x p(x). Analog, n loc de (x )p(x) se
poate scrie x p(x).
3.2. Reguli de calcul cu predicate si cuantificatori. Au loc urmatoarele reguli de
negatie pentru cuantificatori (a se compara cu legile lui DeMorgan, tin
and cont de (3.2) si
(3.1)):
[(x V ) (p(x))] (x V ) (p(x))
[(x V ) (p(x))] (x V ) (p(x))

3. PREDICATE

15

Exemplul 3.1. Negatia propozitiei: exist


a un num
ar natural n astfel nc
at f (n) > 1
este: pentru orice num
ar natural n avem f (n) 1.
Exemplul 3.2. Negatia propozitiei: pentru orice num
ar real a, a4 este strict pozitiv
este: exist
a un num
ar real a astfel nc
at a4 nu este strict pozitiv sau, echivalent: exist
a un
4
num
ar real a astfel nc
at a este negativ .
Pornind de la un predicat de doua variabile P (x, y) , se pot lega variabilele n mai multe
moduri cu ajutorul cuantificatorilor si . S
a luam exemplul predicatului P (x, y) : x y,
unde x si y sunt multimi. Se pot forma predicatele de o variabil
a si apoi propozitiile urmatoare:
(1) Legand mai ntai pe x cu ajutorul lui , obtinem Q (y) = x (x y). Faptul ca Q (y)
este adevarat pentru o anumit
a multime y nseamn
a ca y contine toate multimile,
ceea ce este imposibil (nu exista o multime a tuturor multimilor).
Legand apoi pe y cu , obtinem y (x (x y)) , o propozitie falsa.
Daca legam pe y cu , obtinem yx (x y) , de asemenea o propozitie falsa.
(2) R (x) = y (x y). Pentru o anumit
a multime x, R (x) adevarat nseamn
a ca x
apartine tuturor multimilor. Nu exista astfel de x (de exemplu, x este falsa).
x (y (x y)) este echivalent
a cu y (x (x y)) . Ordinea n care aplicam cuantificatori de acelasi fel nu are important
a.
x (y (x y)) este o propozitie falsa.
(3) Legand x cu ajutorul lui , obtinem S (y) = x (x y). Faptul ca S (y) este adevarat
pentru o anumita multime y nseamn
a ca y este nevida.
y (x (x y)) nseamn
a ca toate multimile sunt nevide (fals).
y (x (x y)) este adevarat
a (exista o multime nevida).
(4) Legand y cu ajutorul lui , obtinem T (x) = y (x y). Pentru orice multime x,
T (x) este adevarata: P (x) (x P (x)) .
x (y (x y)) este adevarat
a.
x (y (x y)) este adevarat
a.
Observam ca:
- x (y (P (x, y))) este echivalent
a cu y (x (P (x, y))) . Se poate scrie mai pe scurt
yx (P (x, y)) .
- x (y (P (x, y))) este echivalent
a cu y (x (P (x, y))) . Se poate scrie mai pe scurt
yx (P (x, y)) . Ordinea de aplicare a cuantificatorilor de acelasi tip nu are important
a.
- x (y (P (x, y))) nu este echivalent
a cu y (x (P (x, y))).
Remarca 3.1. Propozitiile obtinute una din alta prin schimbarea ordinii cuantificatorilor
de tipuri diferite nu sunt, n general, echivalente logic. De exemplu, pornind de la predicatul
Q(x, y): x are nota y, cu x din multimea studentilor anului I si y din {1, 2, . . . 10}, se
obtine propozitia xyQ(x, y) care, tradusa n limbajul natural, nseamn
a orice student din
anul I are o nota cuprinsa ntre 1 si 10. Prin inversarea ordinii cuantificatorilor se obtine
xyQ(x, y) care nseamna exista o nota comun
a tuturor studentilor din anul I, sau toti
studentii din anul I au aceeasi nota. Este clar ca cele doua propozitii nu sunt echivalente
logic.
Au loc regulile de calcul:
q (xP (x)) x (q P (x)) ,
q (xP (x)) x (q P (x)) ,
unde q este o propozitie (sau un predicat care nu depinde de x). Ce legatur
a puteti stabili
ntre aceste reguli si distributivitatea lui fata de ?
Exercitiul 3.1. [4] Se considera urmatoarele predicate (se presupune ca variabilele iau
valori n multimea oamenilor):
arbat
B (x) =x este un b
F (x) =x este o femeie

xCy =x este copilul lui y


1. ELEMENTE DE LOGICA

16

a, are si o mam
(5) Oricine care are un tat
a.
Exemplu de rezolvare: 5. Oricine care are un tata, are si o mama se traduce astfel: mai ntai observam ca este vorba de o implicatie: Dac
a cineva are un tata, atunci
are si o mama, sau, mai precis, Pentru orice persoana x, daca x are un tata, are si o
mama. Traducem predicatul x are un tata: y (B (y) xCy) . La fel,x are o mama este
z (F (z) xCz) . In concluzie, traducerea enuntului este
x [(y (B (y) xCy))] [z (F (z) xCz)]
Exercitiul 3.2. Sa se reformuleze propozitiile de mai jos n limbaj matematic (LM )
utilizand cuantificatorii si , sa se precizeze negatiile lor n limbaj matematic (N LM ) si
apoi sa se formuleze negatiile gasite n limbajul natural (N LN ).
Exemplu. Propozitia: pentru orice x A exist
a y B astfel nc
at f (x) 6= y se reformuleaza n limbajul matematic (LM ) prin: (x A) (y B) (f (x) 6= y), propozitie
a carei negatie n limbajul matematic (N LM ) este (x A) (y B) (f (x) = y) care,
n limbajul natural (N LN ), are formularea: exist
a x A astfel nc
at, pentru orice y B,
f (x) = y.
4. Solutii

Exercitiul 1.2 (1), (3), (4), (7), (8), (9), (10), (11), (12), (13), (17), (18) sunt propozitii iar
(2), (5), (6), (14), (15), (16) si (19) nu sunt propozitii.
Exercitiul 2.1
(1) Dac
a Ana este blond
a atunci ea c
ant
a frumos.
(2) Dac
a Ana are mere atunci ea este blond
a.
(3) Ana nu este blond
a.
(4) Ana nu are mere si nu este blond
a.
(5) Ana nu are mere sau nu este blond
a.
(6) Dac
a Ana c
ant
a frumos si este blond
a atunci are mere.
(7) Ana c
ant
a frumos si are mere sau este blond
a si are mere.
(8) Ana c
ant
a frumos si este blond
a sau c
ant
a frumos si are mere.
(9) Dac
a Ana c
ant
a frumos atunci ea este blond
a si are mere.
(10) Dac
a Ana c
ant
a frumos atunci ea este blond
a si are mere.
(11) Dac
a Ana c
ant
a frumos atunci ea este blond
a si are mere.
(12) Dac
a Ana are mere si nu este blond
a atunci ea c
ant
a frumos si nu are mere.
Exercitiul 2.2
(2) ((p) (q r) (5) (q) p
(10) r (p).
(3) ((p) (q)) r (6) (p q) (p (r))
(1) (p) r
(11) (q p) (p r).
(4) (q p)
(7) (p q) r
(8) r q
(9) q r
Exercitiul 2.4
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)

(6)
(7)
(8)
(9)
(10)
(13)

Patrulaterul ABCD nu este romb sau nu are aria de 2m2 .


Num
arul 8 nu este par sau x8 6= 2.
Raza sferei nu este din [ 1, 3 ] sau baza conului nu este pe sfer
a
Ecuatia x2 + 2x = 0 cu x N nu are solutia x = 0 sau nu are solutia x = 2.
Functia f nu este pozitiv
a pe (0, 1) sau nu se anuleaz
a n x = 0 si x = 1. O formulare
logic echivalent
a este: Functia f nu este pozitiv
a pe (0, 1) si nu se anuleaz
a n x = 0
sau x = 1.
Patrulaterul ABCD nu este p
atrat si nu este romb.
Functia exponential
a nu este strict cresc
atoare si nu este strict descresc
atoare.
S
irul (an )nN nu este monoton cresc
ator si nu este monoton descresc
ator.
Functia f nu este continu
a sau nu este monoton
a.
^ABC nu este drept si ^BCA nu este drept.
Dac
a x 3 atunci x10 > 10.