Hibernarea Animalelor

Hibernarea este o practica raspandita in randul unor animale

salbatice, prin care acestea petrec o parte a sezonului rece intr-o
stare mai mult sau mai putin de adormire, care, aparent, le
protejeaza de frig, atunci cand temperatura corpului nu poate fi
mentinuta pe cale normala iar hrana este putina.
Animalele salbatice care hiberneaza sunt capabile sa acumuleze
suficienta hrana in organismul lor, pentru a le ajunge pana cand
mai mult hrana va fi disponibila din nou. Animalele nu cresc in
timp ce hiberneaza si toate activitatile corpului sunt reduse la
minimum: bataile inimii sunt in numar de una sau doua pe minut.
Animalele cu sange rece (insecte, reptile, amfibieni si pesti)
trebuie sa hiberneze daca traiesc in medii in care temperatura si, deci, temperatura corpului - scade pana la punctul de inghet.
Unele insecte isi petrec stadiul de larva intr-o stare de hibernare
in aceste cazuri, hibernarea este asociata cu ciclul reproductiv.
Totusi, majoritatea animalelor salbatice, sar si domestice, cu
sange cald, pasari si mamifere, pot supravietui temperaturilor
situate sub limita inghetului, datorita capacitatii de control
metabolic care regleaza temperatura corpului. Multe dintre
animalele care hiberneaza cauta izolarea de frigul excesiv; ursii si
liliecii se retrag in pesteri, iar broastele si pestii se ingroapa in sol.
Nu toate animalele salbatice hiberneaza cu adevarat. Unele
intra intr-un somn adanc iarna sau intra in diapauza (mai ales
insectele).
Studind modul in care un animal atat de mare precum ursul
poate sa hiberneze, cerecetatorii japonezi au decoperit ca exista
un hormon responsabil pentru aceasta stare de adormire in care
unele animale intra o data cu venirea sezonului rece. Oamenii de

stiinta au studiat hibernarea la veverite si au constatat ca inaintea

hibernarii apare o scadere a concentratiei de sange a unei
anumite proteine, numita HP ("proteina specifica hibernarii"),
lucru care se mentine apoi pe toata durata hibernarii.