Sunteți pe pagina 1din 2

Tipuri de definitii

Info: Un termen este un cuvant sau un ansamblu de cuvinte care exprima o notiune si care se refera la unul sau
mai multe obiecte reale sau ideale. Notiunea reprezinta ansamblul caracteristicilor,proprietatilor,etc. unuia sau mai
multor obiecte.

1.In functie de valoarea lor in cunoastere(gnoseologica),exista:


A.Definitii stiintifice,care surprind caracteristicile esentiale ale obiectelor definite (caracteristici intrinseci).
Ex: Cantitatea in grame dintr-un element,numeric egala cu masa atomica,se numeste mol de atom.
B.Definitii nestiintifice,care nu surprind caracteristicile esentiale ale obiectelor definite,urmarind doar,spre
exemplu, sa distinga un obiect de alte obiecte (caracteristici extrinseci).
Ex: Baza inroseste fenolftaleina.
2.Dupa modalitatea de exprimare:
A.Definitii explicite,care indica direct intelesul notiunii.
Ex: Substanta pura este substanta perfect curata,a carei compozitie ramane neschimbata prin operatiile fizice
cunoscute.
Zero=Număr care, în numărătoare, reprezintă o cantitate vidă și care se indică prin cifra 0; nulă.
Unu= Primul număr din seria numerelor naturale, care reprezintă unitatea și se indică prin cifrele 1 și I.
B.Definitii implicite,in care intelesul notiunii rezulta indirect,din modul in care este utilizata notiunea sau relatiile
ei cu alte notiuni.
Ex: Numerele 0 (element neutru al operatiei de adunare) si 1(element neutru al operatiei de inmultire) pot fi definite
prin propozitiile:
a+0=a, a x 0=0, 0/a=imposibil
a x 1=a, a/1=a
3.Dupa obiectul definitiei(definit):
A.Definitii reale,care definesc lucrul, adica obiectul lor este o notiune (dezvaluie insusiri,relatii,proprietati,etc. ale
definitului).
Ex: ATÓM, atomi, s. m. Particulă (formată din nucleu și electroni) din care sunt alcătuite toate substanțele (solide,
lichide, gazoase), reprezentând cea mai mică parte a unui element chimic.
PĂTRÁT, -Ă, pătrați, -te, s. n., adj. I. 1. S. n. Patrulater cu laturile egale și cu unghiurile drepte.
B.Definitii nominale,al caror obiect este numele ce materializeaza o notiune sau definitii referitoare la termeni.Ele
nu trimit la obiecte ci la cuvinte. Au forma: „Prin termenul X intelegem...”, „Numim X....”, „X este...”,etc.
Ex: Atom inseamna ceea ce nu se poate divide.
Patratul este dreptunghiul cu toate laturile egale.
Definitiile nominale pot fi:
a)Definitii lexicale sau explicative, care precizeaza toate sensurile cu care poate fi utilizat un cuvant intr-o limba
sau precizeaza sensul termenilor vagi (in cazul carora nu putem preciza cu siguranta obiectele la care se refera).
Ex: Prin „batran” se intelege o persoana care a implinit varsta de 65 de ani.
Info:Uneori ele se rezuma la indicarea unor sinonime simple: „Omat inseamna zapada,nea”. Alteori reprezinta
definitii concrete: „Dieta=df substantiv feminin prin care se intelege: (1) regim alimentar special,recomandat in
tratamentul unor boli,(2) (in feudalism si in unele tari capitaliste) Adunarea legislativa; puterea exercitata de
adunarea politica reprezentativa”. Sau: „Filologul este un specialist in filologie”-daca din punct de vedere logic
este o definitie circulara(eronata),din punct de vedere lingvistic este o tautologie (o formulare ce exprima o
identitate de la sine inteleasa).In vorbire se folosesc mai ales falsele tautologii,in care repetitia este voita si
formala,pentru ca sensul cuvintelor repetate este diferit sau in ansamblul lor comunica ceva(ex: „Munca este
munca” ne indica faptul ca munca trebuie sa fie cu adevarat munca).
b)Definitii stipulative,care confera o noua acceptiune unui termen deja existent,datorita utilizarii lui intr-un nou
context sau ele introduc termeni noi cu ajutorul unor cuvinte noi.
Ex: Prin „ca” vom intelege conversiunea prin accident (in logica; in dictionarul explicativ al limbii romane „ca”
se refera fie la un adverb,fie la o prepozitie,fie la o interjectie).
Definitiile stipulative corespund urmatoarelor situatii concrete:
● noi inventii ce impun introducerea unui nou nume in vocabularul unei limbi(poate fi o creatie noua sau un cuvant
imprumutat dintr-o alta limba). Ex:Televiziune =df (din fr. television) 1.Tehnica a transmiterii la distanta a
imaginilor unor obiecte(in miscare) pe calea undelor vizuale. 2. Institutie care asigura elaborarea si difuzarea
emisiunilor prin televiziune(1).
●●cuvinte existente intr-o limba care primesc la un moment dat noi intelesuri.Ex: Ban =df unitate monetara (iar in
sec. al XV-lea,in Tara Romaneasca,insemna mare dregator).
●●●precizarea unui sens special utilizat intr-un anumit domeniu in cazul cuvintelor polisemantice.
Ex: Post =df (in tehnica) instalatie fixa sau mobila,dotata cu aparate sau utilaje necesare efectuarii unei anumite
operatii tehnice.
=df (de bilant,in contabilitate) element de activ sau de pasiv inscris intr-un bilant,care reprezinta soldul
unuia sau mai multo conturi.
●●●●introducerea unor prescurtari(abrevieri) in cazul numelor complexe ori a caror folosire este dificila ori
frecvent utilizata. Ex: Piata RASDAQ =df Romanian Association Securitys Dealers Automatic
Quantification(Asociatia Romana a Negociatorilor de Titluri de Proprietate Valorificate in Sistem Automat).
4.Dupa procedura de definire evidentiata de definitor:
A.Definitii prin gen proxim si diferenta specifica (definitii generice): termenul de „gen proxim” semnifica genul
cel mai apropiat din care face parte definitul,iar termenul „diferenta specifica” cuprinde caracteristicile/proprietatile
care diferentiaza definitul de toate celelalte specii ale genului din care face parte.Astfel, notiune(definit) = gen
proxim + diferenta specifica.
Ex: PĂTRÁT, -Ă, pătrați, -te, s. n., adj. I. 1. S. n. Patrulater cu laturile egale și cu unghiurile drepte.
Aceste definitii trebuie sa respecte urmatoarele conditii:
a)genul trebuie sa fie proxim(adica supraordonat imediat si nu unul mai indepartat);
b)diferenta sa fie specifica(sa nu fie comuna si altor specii);
c)un termen poate fi inclus, succesiv,in genuri proxime diferite si poate avea mai multe diferente specifice,deci mai
multe definitii;
d)genul propriu nu trebuie exprimat intotdeauna explicit(ex: Tara europeana =df Franta,Romania,etc,genul fiind
subinteles: „oricare dintre tarile”).
B.Definitii operationale: definitorul contine o serie de operatii sau de alte cerinte pe care obiectul sau fenomenul
definit trebuie sa le respecte.
Ex: Baza =df substanta care,in solutie apoasa disociaza cu formare de ioni hidroxil,are gust lesietic,albastreste
hartia de turnesol,inroseste fenolftaleina,iar in reactie cu un acid formeaza o sare.
C.Definitii constructive(genetice): arata modul de formare a obiectului sau fenomenului la care se refera
definitorul,ilustrand felul in care acesta ajunge sa fie ceea ce este.
Ex:Cercul =df linia curba inchisa formata prin rotirea unui segment de dreapta in jurul unui punct fix.
D.Definitii prin enumerare: se numesc mai multe obiecte la care se refera notiunea(enumerare completa sau
partiala).
Ex: Ocean =df vasta intindere de apa precum: Atlanticul,Pacificul,etc.
E.Definitii prin indicare:se arata obiectul sau fenomenul prin indicare.
Ex: Rosu este aceasta culoare.

Exercitii: manual,pag.22,ex: 10.

S-ar putea să vă placă și