PROPOZIȚII SUBORDONATE – APLICAȚII

1. Împarte textele de mai jos în propoziții și precizează felul acestora:

a. Toni se gândește când va citi romanul Baltagul, pe care îl va studia în clasa a VIII-a
b. Am cumpărat un aparat care prepară pâine foarte gustoasă.
c. Oricând vine pe la noi, este binevenit.
d. Metodele moderne pe care le folosesc unii profesori sunt atrăgătoare pentru elevi.
e. Trebuia să ne pregătim foarte serios și cu siguranță că nu aveam emoții la teză.
f. Ți-am răspuns cum meritai și cum te așteptai și tu.
g. Oriunde privea și oriunde străbătea cu privirea descoperea lucruri noi.
h. Maria știe întotdeauna ce vrea, dar uneori nu poate să-și exprime foarte bine dorințele.
i. Cei care aleargă repede sunt foarte sănătoși.
j. Am ajuns la gară înainte ca trenul să intre pe peron.
k. Casa plasată unde a spus arhitectul are o priveliște minunată.
l. Am auzit că i-ai făcut o farsă cui s-a ascuns în camera ta.
m. Dacă întârzie, înseamnă că a pierdut trenul.

2. Împarte textele de mai jos în propoziții și transcrie subordonatele, precizând felul lor:
a. ”Ce nu voia să spună Cosma nimănui era că-și pregătise familia să fie gata în orice clipă de
plecare.”
b. ”Pe măsură ce copiii încep să stăpânească gândirea abstractă, crește anxietatea socială. Cum arăt
eu în ochii celorlalți? este întrebarea majoră. Studiile arată că adolescenții au un comportament
mai riscant atunci când alți adolescenți sunt prin preajmă decât atunci când sunt singuri. Totuși,
cercul de prieteni are beneficiile lui: copiii învață să negocieze, să facă planuri, să comunice, să
facă compromisuri.”
c. ”Adu-ți aminte, Petre, de câte ori ți-am spus că unii ca aceștia au să moștenească împărăția
cerurilor.”
d. ”Este foarte corect ca părinții să negocieze cu adolescenții lor. Adolescenții merită șansa de a avea
acces la regulile pe care trebuie să le respecte. Asta nu înseamnă că trebuie să cedați presiunilor
sau să le permiteți lucruri care nu vi se par corecte. Înseamnă însă să discutați cu ei regulile și
motivele din spatele lor.”
e. ”Fericirea e să nu fii al nimănui, nimeni să nu fie al tău, să trăiești singur: tu și cerul deasupra.”
f. ”Trimise deci oameni prin toate și răvașe prin orașe, ca să se dea de știre tuturor că oricine se va
găsi să scoată soarele și luna de la zmei, acela va lua pe fie-sa de nevastă și încă jumătate din
împărăția lui, iar cine va umbla și nu va izbândi nimic, acela să știe că i se va tăia capul.”
g. ”Din șoseaua ce vine de la Cârlibaba, întovărășind cu Someșul când în dreapta, când în stânga,
până la Cluj și chiar mai departe se desprinde un drum alb mai sus de Armadia, trece râul peste
podul bătrân de lemn, acoperit cu șindrilă mucegăită, spintecă satul Jidovița și aleargă spre
Bistrița, unde se pierde în cealaltă șosea națională care coboară din Bucovina prin trecătoarea
Bârgăului.”
h. ”-Du-te la tată-tău și cere să-ți deie calul, armele și hainele cu care a fost el mire, și atunci ai să te
poți duce unde n-au putut merge frații tăi.”
i. ”Abia trecuseră câteva luni după Sf. Gheorghe, și drumeții mai umblați nu mai ziceau că o să facă
popas la Moara cu noroc, ci că se vor opri la Ghiță, și toată lumea știa cine e Ghiță și unde e
Ghiță...”
j. ”Mulți ani trecură la mijloc de când acești frați nu mai avură prilej a se întâlni amândoi. Iară verii,
adică feciorii craiului, și fetele împăratului, nu se văzuseră niciodată de când erau ei.”
k. ”Cum nu se dă scos ursul din bârlog, țăranul de la multe strămutat la câmp și pruncul, dezlipit de
sânul mamei sale, așa nu mă dam eu dus din Humulești în toamna anului 1855, când veni vremea
să plec la Socola, după stăruința mamei.”
l. ”Când Figaro își privi mai atent unealta, constată cu uimire că are în mână briciul desfăcut așchii
pentru ațâțatul focului. Nici măcar nu avu puterea să se scuze. Luă briciul, verificat, și mișcările lui
deveniră și mai elegante. Chipul vânătorului exprima o adevărată voluptate. După ce spălă fața
clientului, Figaro îl pudră cu generozitate pe obraji, pe gât, pe ceafă.”

3. Realizează expansiunea cuvintelor subliniate pentru a obține propoziții subordonate

corespunzătoare:
a. Deschizând ușa, a avut o surpriză.
b. Nu se cade a-i răspunde.
c. Noi ne-am plictisit așteptând.
d. Satisfacția părinților înseamnă reușita copiilor.
e. A procedat corect în acea situație.
f. A luat-o la sănătoasa spre pădure.
g. Ea aude strigând mulți copii.
h. El a răspuns imediat la chemarea mamei.
i. Clientul are întotdeauna dreptate.
j. Sfatul alor tăi l-a ajutat să ia decizia corectă.

4. Realizează contragerea subordonatelor de mai jos în partea de propoziție corespunzătoare:

a. Stațiunea pe care am vizitat-o este un leagăn de istorie.
b. Xenia mi-a dezvăluit unde a copilărit.
c. A plecat fără să privească în urmă.
d. Noi ne-am adus aminte să cumpărăm bilete pentru teatru.

5. Construiește câte o frază în care să existe:

a. Două propoziții circumstanțiale de loc în raport de coordonare disjunctivă
b. Două propoziții atributive cu termeni regenți diferiți
c. O completivă directă introdusă prin conjuncția subordonatoare dacă.
d. O completivă indirectă care să aibă ca termen regent un verb la timpul mai mult ca perfect