Alegoria broscutelor

A fost odata un grup de broscute care voiau sa se ia la intrecere. Telul lor

era sa ajunga in virful unui turn foarte inalt. Se adunasera deja multi
spectatori, pentru a urmari cursa si a le incuraja pe broscute. Cursa urma
sa inceapa...
Totusi... Dintre spectatori nu credea nici unul ca vreuna din broscute va
reusi sa ajunga in virful turnului. Tot ce se auzea erau exclamatii de genul:
"!, ce obositor""" #u vor reusi niciodata sa ajunga sus"" sau: "#ici nu au
cum sa reuseasca, turnul este mult prea inalt""
$roscutele incepura sa abandoneze... Cu exceptia uneia singure, care se
catara vioaie mai departe... Spectatorii continuau sa strige: "% mult prea
obositor" #u va putea nimeni sa ajunga sus""
Tot mai multe broscute se resemnau si abandonau... Doar una singura se
catara consecvent mai departe... #u voia cu nici un c!ip sa abandoneze"
&n 'nal renuntasera toate, cu exceptia acelei broscute, care cu o imensa
ambitie si rezistenta reusi sa ajunga singura in virful turnului" Dupa aceea,
toate celelalte broscute si toti spectatorii au vrut sa a(e cum a reusit
broscuta sa ajunga totusi in varf, dupa ce toate celelalte se vazusera
nevoite sa abandoneze cursa"
)nul din spectatori se duse la broscuta s*o intrebe cum de a reusit sa faca
un efort atit de mare si sa ajunga in virful turnului. Asa se a(a ca...
$roscuta invingatoare era S)+DA"""
Morala?
#u asculta niciodata de oamenii care au prostul obicei de a ' intotdeauna
negativi si pesimisti... .'indca ei iti rapesc cele mai frumoase dorinte si
sperante pe care le porti in su(et" ,andeste*te mereu la puterea
cuvintelor, caci tot ceea ce auzi sau citesti te in(uenteaza in ceea ce faci"
-ii .%+%) /T&.&ST"
1
Si mai ales 'i pur si simplu S)+D cind cineva iti spune ca nu*ti poti realiza
visurile" ,andeste*te: /oti reusi in viata daca vrei cu adevarat"
Capcana (comportamentelor)
Era odata un sat atacat deseori de mistreti. In fiecare zi, acestia intrau in sat si
provocau mari distrugeri in incercarea lor de a-si gasi hrana. Satenii au incercat
diferite metode pentru a-i indeparta sau a-i vana, dar fara prea mult noroc.
Intr-o zi, un intelept dintr-un sat vecin a venit sa-i sfatuiasca pentru a scapa de
mistreti. El le-a cerut satenilor sa ii asculte intocmai sfaturile si instructiunile.
Pentru ca dea incercasera pana atunci tot ce le statuse in puteri, satenii au
acceptat. Inteleptul le-a spus acestora sa adune mancare pentru mistreti din toate
gospodariile si sa o puna in milocul unui camp.
Ei i-au urmat sfatul si indata au vazut sute de mistreti apropiindu-se de locul
unde fusese asezata mancarea. !istretii s-au aratat mai intai ingriorati, dar
odata ce au luat primele inghitituri au prins cura si s-au intors in acel loc si in
zilele urmatoare.
In fiecare zi, satenii puneau cat mai multa mancare" iar mistretii veneau acolo
sa manance. #upa un timp, inteleptul le-a cerut oamenilor sa ridice patru stalpi
mari care sa marcheze locul. !istretii erau prea preocupati de manancare si n-au
o$servat.
#upa cateva saptamani, mistretii aveau dea o$iceiul de a veni sa manace
mancarea pusa de sateni fara sa mai dea atentie locului unde ea se gasea asezata.
Inteleptul a pus apoi oamenii sa impremuiasca cu un gard campul si sa faca o
poarta mare pe unde sa poata intra mistretii sa manance. In cele din urma, satenii
au reusit sa termine gardul si atunci au inchis poarta, prinzand mistretii inauntru.
!istretii fusesera invinsi%
!orala&
Comportamentele pe care le dezvoltam au un sens, o utilitate intr-un anumit
conte't. Pe de o parte, economisim energie si timp folosindu-le. Pe de alta
parte"din pacate de prea multe ori continuam sa folosim comportamentele dea
invatate si atunci cand conte'tul se schim$a, si astfel o$iceiurile pe care le avem
se transforma in capcane.
(nul dintre lucrurile care ii deose$esc pe oamenii de succes de ceilalti oameni
este acuitatea& capacitatea de a o$serva promt schim$arile conte'tului in care
evolueaza. Ca urmare, ei pot actiona de fiecare data in consecinta, fara a lasa
o$iceiurile pe care le au sa se transforme in capcane.
)
Ce daruri accepti0
1anga To2io traia un vestit razboinic Samurai, care a decis sa*i indrume pe
cei tineri in budismul 3en. Se spune ca in ciuda varstei inaintate, el putea
infrange orice adversar.
&ntr*o dupa*amiaza, un luptator * cunoscut pentru lipsa lui de scrupule * a
ajuns in localitatea unde traia batranul Samurai. %ra cunoscut pentru
te!nicile lui de a provoca la lupta, astepta pana cand adversarul facea
prima miscare si apoi contraataca cu viteza.
Tanarul luptator nu pierduse inca nici o lupta. Auzind de reputatia
Samuraiului, a decis sa*l invinga pentru a*si mari faima.
Toti studentii erau impotriva luptei, dar batranul Samurai a acceptat
provocarea. S*au adunat toti in piata din centrul orasului, iar tanarul a
inceput sa*l insulte pe Samurai. A aruncat cateva pietre in directia lui, l*a
scuipat in fata, i*a aruncat toate insultele ce exista sub soare, i*a insultat
pana si pe stramosii sai.
Timp de cateva ore, a facut totul pentru a*l provoca pe maestru, dar
batranul ramanea impasibil. 1a sfarsitul dupa*amiezii, simtindu*se obosit si
umilit, razboinicul a abandonat si a plecat.
Deceptionati de faptul ca maestrul primise atat de multe insulte si
provocari, studentii l*au intrebat:
* Cum ai putut rabda atat de multa umilinta0 De ce nu ti*ai folosit spada,
c!iar daca stiai ca ai ' pierdut, in loc sa*ti expui lasitatea in fata tuturor0
* Daca cineva vine la tine cu un dar si tu nu il primesti, cui apartine darul0
intreba Samuraiul.
*Celui care ti l*a oferit, replica unul dintre discipoli.
- La fel si cu orice manie, insulta sau invidie, spuse maestrul. Cand
nu sunt acceptate, continua sa apartina celui care le-a purtat.
&n viata de zi cu zi sunt nenumarate situatiile in care ne trezim prinsi fara
sa vrem in tot felul de situatii nedorite.
-iecare clipa isi are darul ei. )nele daruri ne sunt de folos, altele ne
incurca. Totul depinde de noi. /utem alege sa acceptam orice dar si sa ne
lasam atrasi in jocul altora, sau sa 'm selectivi4 si sa acceptam doar
acele daruri care ne ajuta in cresterea noastra.
*
Cele trei cai
Se spune ca erau trei prieteni care isi doreau sa urce un munte pentru ca
in varful lui traia un batran plin de intelepciune pe care isi doreau sa*l
cunoasca.
1a un moment dat au ajuns la o rascruce, si 'ecare a continuat sa*si
aleaga drumul dupa cum il indemna su(etul.
/rimul a ales o carare abrupta, ce urca drept catre varf. #u*i pasa de
pericole, dorea sa ajunga la batranul din varful muntelui cat mai repede.
A doua cale nu era c!iar atat de abrupta, dar strabatea un canion ingust si
accidentat, strabatut de vanturi puternice.
Al treilea a ales o carare mai lunga, care ocolea muntele serpuind in pante
line.
Dupa 5 zile, cel care urcase pe calea cea abrupta a ajuns in varf extenuat,
plin de rani sangerande. /lin de nerabdare, s*a asezat sa*si astepte
prietenii.
Dupa 5 saptamani, ametit de vanturile puternice care i se impotrivisera,
ajunse si al doilea. Se aseza in tacere langa cel dintai, asteptand.
Dupa 5 luni sosi si cel de al treilea, cu fata stralucindu*i de fericire, semn al
unei profunde stari de liniste si multumire interioara.
Cei doi erau furiosi pentru ca drumul lor a fost greu si au avut mult de
asteptat, in timp ce drumul lui a fost o adevarata placere. Asa ca l*au
intrebat pe batranul intelept care a ales cel mai bine.
*Ce ai invatat tu0 il intreba pe primul.
*Ca viata este grea si plina de pericole si greutati, ca este plina de
suferinta si adeseori ceea ce intalnesc in cale imi poate provoca rani, ca
pentru 'ecare pas inainte trebuie sa duc o lupta incrancenata care ma
sleieste de puteri. Asadar4 am ales eu calea cea mai buna catre tine0
*Da, ai ales bine4 Si tu, ce ai invatat0 il intreba pe al doilea.
*Ca in viata multe lucruri ma pot abate din cale, ca uneori pot sa pierd
drumul, ajungand cu totul altundeva decat doresc4 dar daca nu imi pierd
increderea, reusesc pana la urma. Asadar4 am ales eu calea cea mai buna
catre tine0
+
*Da, ai ales bine4 Si tu, ce ai invatat0 il intreba pe ultimul.
*Ca ma pot bucura de 'ecare pas pe care il fac daca aleg sa am +abdare,
ca daca privesc cu &ntelegere viata nu este o povara grea, ci un miracol la
care sunt primit cu bucurie sa iau parte, ca &ubirea care ma inconjoara din
toate partile imi poate lumina su(etul daca ii dau voie sa patrunda acolo.
Asadar4 am ales eu calea cea mai buna catre tine0
*Da, ai ales bine4
)imiti de raspunsurile batranului, cei trei prieteni au cazut pe ganduri. Si
au inteles, in sfarsit, ca la orice rascruce /T A1%,%4 iar viata 'ecaruia
este rezultatul alegerilor facute de*a lungul ei.
.acar pe undeva prin vreun colt de su(et4 sa mai gasim putina +abdare,
un strop de &ntelegere4 si poate &ubire"
Creativitatea: reintoarcerea la adevarata noastra natura
&ntr*o zi un baietel s*a dus la scoala. $aietelul era mic, iar scoala era mare.
Dar cand baietelul a vazut ca intrarea in clasa lui se facea printr*o usa
direct din curte a fost foarte fericit4 iar scoala nu i s*a mai parut atat de
mare ca la inceput.
&ntr*o dimineata cand baietelul se a(a in clasa, profesoara le*a spus
copiilor:
*Astazi o sa facem un desen.
*,rozav, a spus baietelul, caci ii placea foarte mult sa deseneze. Stia sa
deseneze o multime de lucruri: lei si tigri, pui si vaci, trenulete si vapoare.
Si si*a scos cutiuta cu creioane colorate si a inceput sa deseneze4
Dar profesoara a zis:
*Asteptati" #u incepeti inca" Si a asteptat pana cand toti copiii au fost
pregatiti.
*Acum o sa desenam o (oare, a zis profesoara.
6,rozav7 s*a gandit baietelul, caci ii placea sa deseneze (ori. Si a inceput
sa deseneze (ori frumoase, si le*a colorat in roz, portocaliu, albastru.
Dar profesoara le*a zis copiilor:
* Asteptati, va voi arata eu cum sa colorati. Si a desenat o (oare rosie cu o
tulpina verde.
* Acum puteti incepe, a zis profesoara.
$aietelul a privit (oarea profesoarei, apoi s*a uitat la (oarea sa. A lui era
mai frumoasa decat a profesoarei8 dar n*a spus nimic. A intors doar pagina
si a desenat o (oare ca cea a profesoarei4 %ra rosie, cu o tulpina verde.
,
&ntr*o alta zi, cand baietelul intrase in clasa prin usa din curte profesoara
le*a spus copiilor:
* Astazi o sa facem ceva din argila.
*,rozav, a spus baietelul, caci ii placea sa lucreze cu argila. Stia sa faca tot
felul de lucruri din argila: serpi si oameni de zapada, elefanti si camioane.
Dar a asteptat pana ce toti copiii au fost gata.
* Acum o sa facem o farfurie, a zis profesoara.
9,rozav7, s*a gandit baietelul caci ii placea sa faca farfurii de toate formele
si marimile. Si a inceput sa faca farfurii de toate formele si marimile.
Dar profesoara le*a spus copiilor:
* Asteptati, va arat eu cum se face" Si le*a aratat cum sa faca o farfurie
adanca.
* Asa" Acum puteti incepe", a zis profesoara.
$aietelul s*a uitat la farfuria profesoarei si apoi la ale sale. &i placeau mai
mult farfuriile lui, decat farfuria adanca a profesoarei. Dar n*a spus nici un
cuvant. Si*a transformat farfuriile lui intr*o bila mare de argila din care a
facut o farfurie adanca si mare ca cea facuta de profesoara.
Si foarte curand baietelul a invatat sa astepte si sa priveasca si sa faca
lucruri ca cele facute de profesoara, si foarte curand n*a mai facut nimic
de unul singur.
Si s*a intamplat intr*o zi ca baietelul si familia lui s*au mutat intr*o alta
casa, intr*un alt oras. Si baietelul a trebuit sa mearga la scoala. Scoala cea
noua era si mai mare si nu mai avea nici o usa prin care sa intre direct din
curte in clasa lui. Trebuia sa urce niste trepte inalte si sa mearga de*a
lungul unui coridor lung pana ajungea in clasa lui.
&n prima zi de scoala profesoara le*a zis copiilor:
* Astazi o sa facem un desen"
* ,rozav, a zis baietelul, si a asteptat sa*i spuna profesoara ce sa faca4
Dar ea n*a zis nimic. S*a plimbat prin clasa. Cand a ajuns langa baietel i*a
spus:
* Tu nu vrei sa desenezi0
* $a da, a zis baietelul.
* Ce desen facem0
* #u stiu pana nu*l faci, a zis profesoara.
* Cum sa*l fac0 zise baietelul.
* Cum isi place tie" raspunse ea.
* Sa*l colorez cum vreau eu0 a mai intrebat baietelul.
* Cum vrei tu", a fost raspunsul ei. Daca toti ati face acelasi desen , si l*ati
colora la fel, cum sa stiu eu cine l*a facut0
* #u stiu, zise baietelul.
-
Si a inceput sa deseneze o (oare rosie cu o tulpina verde4
.orala0
Creativitatea umana este un dar nepretuit. &ti aduci aminte de usurinta cu
care puteai sa iti imaginezi jocuri cand erai copil, sau sa vezi in jucaria de
carpe cea mai frumoasa papusa din lume0 Cine spune ca (oarea trebuie
sa aiba petale rosii si frunze verzi0 /uterea de a ' creativi este ceea ce ne
de'neste ca oameni.
%instein spunea ca 6.intea intuitiva este un dar sacru iar mintea rationala
este servitorul ei de incredere. Am creat o societate care onoreaza
servitorul si a uitat darul. 7
Cum sa il faci sa vrea ceea ce vrei
)n tanar novice si un calugar se plimbau prin gradina manastirii, citind si
comentand impreuna diferite pasaje din $iblie. 1a un moment dat au simtit
nevoia unei tigari, dar, nestiind daca incalca vreo regula fumand in timpul
studiului, s*au !otarit sa ceara, dupa masa, permisiunea parintelui staret.
Cand s*au intilnit a doua zi, calugarul fuma linistit, spre nedumerirea
novicelui:
6-rate, mie staretul mi*a interzis sa fumez, tie cum de ti*a permis07
6#u stiu4 Tu ce i*ai spus07
6&*am cerut sa*mi dea voie sa fumez in timp ce citesc $iblia.7
6:ezi, aici ai gresit. %u i*am cerut sa*mi dea voie sa citesc $iblia in timp ce
fumez7.
Decalogul tacerii
;. Taci, daca nu ai de spus ceva valoros"
<. Taci, atunci cand ai vorbit destul"
=. Taci, pana cand iti vine randul sa vorbesti"
>. Taci, atunci cand esti provocat"
?. Taci, cand esti nervos si iritabil"
@. Taci, cand intri in biserica, pentru ca Dumnezeu sa*ti poata vorbi"
5. Taci, cand pleci de la biserica, pentru ca Du!ul Sfant sa poata imprima
in mintea ta lucrurile pe care le*ai auzit"
A. Taci, cand esti ispitit sa barfesti"
B. Taci, cand esti ispitit sa critici"
;C. Taci, cat sa ai timp sa gandesti inainte de a vorbi"
Despre Culori
(poezie scrisa de un baietel de culoare din Texas)
.
/hen I $orn, I 012C3.
/hen I gro4 up, I $lac5.
/hen I go in sun, I $lac5.
4hen I cold, I $lac5.
/hen I scared, I $lac5.
/hen I sic5, I $lac5.
2nd 4hen I die, I still 012C3%
6ou /7I8E 9:13S.....
/hen ;ou $orn, ;ou pin5.
/hen ;ou gro4 up, ;ou 4hite.
/hen ;ou go in sun, ;ou red.
/hen ;ou cold, ;ou $lue.
/hen ;ou scared, ;ou ;ello4.
/hen ;ou sic5, ;ou green.
/hen ;ou $ruised, ;ou purple.
2nd 4hen ;ou die, ;ou gra;
So 4ho ;ou callin< C:1:=E#
Diferenta intre putere si curaj
%ste nevoie de putere ca sa 'i ferm.
%ste nevoie de curaj ca sa 'i delicat.
%ste nevoie de putere ca sa cuceresti.
%ste nevoie de curaj ca sa te predai.
%ste nevoie de putere ca sa 'i sigur.
%ste nevoie de curaj ca sa ai indoieli.
%ste nevoie de putere ca sa 'i independent.
%ste nevoie de curaj ca sa te sprijini pe ceilalti.
%ste nevoie de putere ca sa 'i ca ceilalti.
%ste nevoie de curaj ca sa 'i tu insuti.
%ste nevoie de putere ca sa*ti ascunzi suferinta.
%ste nevoie de curaj ca sa*ti arati durerea si sa lupti cu ea.
%ste nevoie de putere ca sa induri abuzurile.
%ste nevoie de curaj ca sa le opresti.
%ste nevoie de putere ca sa iubesti.
%ste nevoie de curaj ca sa te lasi iubit.
%ste nevoie de putere ca sa supravietuiesti.
%ste nevoie de curaj ca sa traiesti.
>
%ste nevoie de putere ca sa intelegi si aceepti aceste cuvinte.
%ste nevoie de curaj ca sa le trimiti celor care au nevoie de ele.
-ie sa gasesti intotdeauna curajul de care ai nevoie in viata"
-ereastra su(etului
Am citit zilele acestea o poveste despre o familie care a primit de la o ruda
in varsta o casa intr*un cartier foarte linistit. &nainte de a se muta mama,
tatal si 'ica lor mergeau cateva ore in 'ecare zi pentru a scoate din casa
lucrurile vec!i, pentru a face curatenie si a pregati cat mai bine locuinta.
&n prima dimineata cand au ajuns in casa 'ica a observat, privind pe
fereastra, o doamna in varsta care isi intindea !ainele abia spalate in
balcon.
* .ama, priveste ce !aine murdare intinde vecina noastra in balcon" /ana
si eu stiu sa spal mai bine decat ea" /oate ar trebui sa merg s*o invat cum
se face" Sau poate sa*i spun ce sapun sa foloseasca4
.ama a privit la doamna in varsta care isi intindea rufele, a privit apoi la
'ica ei si n*a spus nici un cuvant.
Si asa, la 'ecare doua sau trei zile 'ica repeta observatiile, in timp ce
vecina isi Dntindea rufele la soare.
Dupa vreo luna 'ica a ramas surprinsa vazand ca vecina sa intindea pe
sarma cearceafuri mult mai curate, asa ca i*a spus mamei sale:
* /riveste, a invatat sa spele rufele, cu toate ca n*am avut timp sa trec pe
la ea sa*i spun cum se face"
.ama s*a uitat zambind la ea si i*a raspuns:
* #u, astazi am reusit sa vin ceva mai devreme decat tine si am spalat
geamurile casei noastre"
Si in viata se intampla de multe ori la fel4 Totul depinde de cat de curata
este fereastra su(etului nostru, cea prin care observam faptele celorlalti.
&nainte de a critica, potrivit ar ' sa ne uitam la noi insine si sa ne curatm
su(etul pentru a putea vedea clar ceea ce se intampla in jurul nostru.
Atunci am reusi in sfarsit sa vedem si curatenia su(eteascE a celorlalti,
c!iar daca ei nu sunt niciodata perfecti4
?
-ie ca 6afara7 este ploaie, vant sau soare4 eu ma straduiesc in 'ecare zi,
atat cat imi sta in puteri, sa*mi pastrez curata fereastra su(etului. Si fara
indoiala4 azi te vad mult mai bine decat ieri"
zi fericita, in care sa intre cat mai multa lumina prin fereastra ta"
Fartia aurie de impac!etat
Povestea spune ca in urma cu un numar de ani un om si-a pedepsit fetita in virsta de , ani pt
ca a risipit o hirtie aurie de impachetat foarte scumpa. :mul statea rau cu $anii si deveni si
mai suparat cind a vazut ca fetita a folosit hirtia respectiva ca sa decoreze o cutie si sa o puna
su$ $radul de Craciun. Cu toate acestea, fetita a adus tatalui ei cadoul in dimineata urmatoare
spunind&
@2cesta este pentru tine, taticule@.
8atal a fost rusinat de reactia lui furioasa de cu o zi in urma, dar supararea lui se arata din nou
cind a vazut ca, de fapt, cutia era goala. El i-a spus pe un ton raspicat&
@Au stiai, domnisoara, ca atunci cind dai un cadou cuiva, tre$uie sa pui ceva in elB@
9etita s-a uitat in sus spre tatal sau, cu lacrimi in ochi, si a zis&
@8aticule, cutia nu este goala. 2m suflat in ea atitea saruturi pina cind s-a umplut.@
8atal a ramas perple'. S-a pus in genunchi si si-a im$ratisat fetita si a rugat-o sa-l ierte pentru
supararea lui fara rost. 1a scurt timp dupa aceasta, micuta fetita a murit intr-un accident si se
spune ca tatal ei a tinut acea cutie aurie alaturi de patul sau tot restul vietii sale. Si de cite ori a
fost descuraat sau a avut de trecut peste situatii dificile, deschidea cutia si lua un sarut
imaginar si isi amintea de dragostea care a pus-o fetita acolo.
Intr-un adevarat sens, fiecare dintre noi, ca si oameni, primim o cutie aurie cu dragoste
neconditionata si saruturi de la copiii nostri, de la familie, de la prieteni. Au putem avea
altceva mai pretios decit asta.
1C
Prietenii sint ca ingerii care te ridica pe picioarele tale atunci cind ai probleme sa-ti
aduci aminte tu insuti sa zbori.
&mperfectiuni stima de sine
)n sacagiu din &ndia avea < ulcioare mari atarnate de o parte si de alta a
cobilitzei ce o cara pe gat. )nul din ulcioare avea o 'sura si, in timp ce al doilea
era perfect si intotdeauna asigura o portie completa de apa la sfarsitul lungului
drum de la izvor pana la casa stapanului sau, acesta din urma ajungea mereu pe
jumatate gol.
Timp de < ani acest fenomen a decurs zilnic si sacagiul livra mereu un ulcior si
jumatate cu apa casei stapanului sau. Desigur ca ulciorul perfect era mandru de
realizarile lui perfecte pana la capat. Dar ulciorul 'surat se rusina de propria*i
imperfectiune si se simtea mizerabil ca nu era in stare sa*si indeplineasca rolul
decat pe jumatate" Dupa < ani, cel ce se considera un ratat, intr*o zi i*a vorbit
sacagiului acolo langa izvorul de apa:
* &mi este rusine de mine insumi si vreau sa*mi cer iertare in fatza ta.
* De ce0 l*a intrebat sacagiul. De ce esti rusinat0
&ntrucat am fost in stare, in acesti < ani, sa asigur transportul a doar jumatate din
capacitatea mea, datorita acestei 'suri care permite apei sa se scurga de*a
lungul drumului spre casa stapanului tau. Din cauza mea si a 'surii mele, tu
trebuie sa muncesti atat de greu fara sa obtii intreaga valoare a efortului tau" * a
spus ulciorul.
Sacagiului i*a parut rau pentru batranul sau ulcior 'surat si in semn de
compasiune i*a replicat: * /e drumul spre casa stapanului te rog sa observi
frumoasele (ori salbatice ce ne insotesc de*a lungul potecii.
&ntr*adevar, urcand dealul, batranul ulcior a observat soarele ce incalzea
frumoase (ori salbatice de*al ungul potecii, ceea ce l*a mai inveselit un pic. Dar la
sfarsitul traseului el continua sa se simta prost pentru ca a pierdut jumatate din
capacitate si de aceea si*a exprimat din nou tristetea in fatza sacagiului.
Acesta i*a replicat spunand: Ai observat ca (orile erau numai pe partea ta de
drum, nu si pe partea celuilalt ulcior0 Asta datorita faptului ca eu am stiut
intotdeauna despre 'sura ta si m*am folosit de asta in avantajul meu. Am plantat
semintze de (ori de*a lungul potecii si in 'ecare zi atunci cand ne intoarcem de la
izvor, tu le stropesti. Timp de < ani am putut sa culeg aceste frumoase (ori cu
care am decorat masa stapanului meu. -ara tine, exact asa cum esti, el nu ar '
avut aceste frumuseti care sa*i faca casa mai frumoasa, mai gratioasa"
#iciunul din noi nu suntem perfecti ... dar putem invata sa ne folosim chiar
de imperfectiunile noastre ...
&nima perfecta
11
Se povesteste ca intr*o zi, un tanar s*a oprit in centrul unui mare oras si a
inceput sa le spuna trecatorilor ca are cea mai frumoasa inima din lume.
#u dupa mult timp, in jurul lui s*au strans o multime de oameni care ii
admirau inima: era intr* adevar perfecta" Toti au cazut de acord ca era cea
mai frumoasa inima pe care au vazut*o vreodata4
Tanarul era foarte mandru de inima lui si nu contenea sa se laude singur
cu ea. Deodata, de multime s*a apropiat un batranel. Cu glas linistit, el a
rostit ca pentru sine:
* Si totusi, perfectiunea inimii lui nu se compara cu frumusetea inimii
mele"
amenii au inceput sa*si intoarca privirile spre inima batrnelului. /ana si
tanarul a fost curios sa vada inima ce indraznea sa se compare cu inima
lui. %ra o inima puternica, ale carei batai ritmate se auzeau pana departe.
Dar era plina de cicatrice, si erau locuri unde bucati din ea fusesera
inlocuite cu altele care nu se potriveau c!iar intru totul, liniile de unire
dintre bucatile straine si inima batranului 'ind sinuoase, c!iar colturoase
pe alocuri. $a, mai mult, din loc in loc lipseau bucati intregi, lasand sa se
vada rani larg desc!ise, inca sangerande.
*Cum poate spune ca are o inima mai frumoasa0 isi sopteau uimiti
oamenii.
* Cred ca glumesti, spuse tanarul dupa ce a examinat atent inima
batranelului. /riveste la inima mea, este perfecta" /e cand a ta este toata
o rana, numai lacrimi si durere.
* Da, a spus bland batranul. &nima ta arata perfect, dar nu mi*as sc!imba
niciodata inima cu a ta. :ezi tu, 'ecare cicatrice de pe inima mea
reprezinta o persoana careia i*am daruit dragostea mea: rup o bucata din
inima mea si i*o dau omului de langa mine, care adesea imi da in sc!imb,
o bucata din inima lui, ce se potriveste in locul ramas gol in inima mea.
Dar pentru ca bucatile nu sunt masurate la milimetru, raman margini
colturoase, pe care eu le pretuiesc nespus de mult, deoarece imi amintesc
de dragostea pe care am impartasit*o cu cel de langa mine. )neori am
daruit bucati din inima mea unor oameni care nu mi*au dat nimic in
sc!imb, nici macar o bucatica din inima lor4 Acestea sunt ranile desc!ise
din inima mea, pentru ca a*i iubi pe cei din jurul tau implica intotdeauna
un oarecare risc. Si desi aceste rani sangereaza inca si ma dor, ele imi
amintesc de dragostea pe care o am pana si pentru acesti oameni. Cine
stie, s*ar putea ca intr*o zi sa se ntoarca la mine si sa*mi umple locurile
1)
goale cu bucati din inimile lor4 &ntelegi, acum, dragul meu, care este
adevarata frumusete a inimii0 a inc!eiat cu glas domol si zambet cald
batranelul.
Tanarul a ramas tacut deoparte, cu obrazul scaldat in lacrimi. S*a apropiat
apoi timid de batran, a rupt o bucata din inima lui perfecta si i*a ntins*o cu
maini tremurande. $atrnul i*a primit bucata si a pus*o in inima lui. A rupt,
apoi, o bucata din inima brazdata de cicatrice si i*a intins*o tanarului. Se
potrivea, dar nu perfect, pentru ca marginile erau cam colturoase.
Tanarul si*a privit inima, care nu mai era perfecta, dar care acum era mai
frumoasa ca niciodata, 'indca in inima candva perfecta pulsa de*acum
dragoste din inima batranului. Cei doi s*au imbratisat, si*au zambit si au
pornit impreuna la drum.
Cat de trist trebuie sa 'e sa mergi pe calea vietii cu o inima intreaga in
piept4 inima perfecta, dar lipsita de frumusete4 &nima ta cum este0
poti imparti cu altii0
1egenda divinitatii omului
: legenda veche spune ca mai demult oamenii erau $uni. #ar au profitat
atat de mult de puterea divina din ei incat stapanul tuturor zeilor a decis sa le ia aceasta putere
si sa o ascunda intr-un loc unde va fi imposi$il de gasit. 8ot ce i-a ramas sa faca era sa
gaseasca ascunzatoarea potrivita.
2 fost convocat consiliul zeilor pentru a se gasi solutia. Deii au sugerat&
-#e ce sa nu ingropam puterile omului in pamantB
0rahma a raspuns&
-Au, nu vom face asta pentru ca omul va sapa adanc si le va gasi"
2tunci zeii au spus&
-In acest caz, sa le trimitem divinitatea pe cel mai adanc fund al oceanului%
#ar 0rahma a raspuns din nou&
-!ai devreme sau mai tarziu omul va e'plora adancurile oceanului si cu siguranta ca o vor
gasi si o vor aduce la suprafata"
2tunci zeii s-au aratat invinsi&
-Aici pamantul, nici oceanul nu sunt locuri unde puterea divina sa fie in siguranta, insa alte
idei de ascunzatoare nu mai avem.
1*
0rahma a e'clamat dintr-o data&
-Iata ce vom face cu divinitatea omului% : vom ascunde adanc inauntrul lui, pentru ca este
singurul loc unde nu va cauta.
#e atunci incoace, conform legendei, omul a cautat in toata lumea, a e'plorat, a urcat si a
sapat cautand" ceva ce a fost in tot acest timp inauntrul lui.
#isip si piatra
Doi prieteni mergeau impreuna prin desert.
1a un moment dat s*au certat, si unul dintre ei i*a spus vorbe grele
celuilalt si l*a lovit.
Acesta din urma, indurerat, fara cuvinte, a scris pe nisip:
7Astazi, cel mai bun prieten m*a jignit si m*a lovit.7
Au continuat sa mearga si au ajuns la o oaza, in lacul careia au decis sa se
racoreasca.
Cel care fusese palmuit a fost cat pe ce sa se inece, dar prietenul sau l*a
scos la mal.
Dupa ce si*a revenit, cel salvat a scris pe o piatra:
7Astazi, prietenul meu cel mai bun a fost langa mine cand am avut nevoie
de el.7
Celalalt l*a intrebat:
*Cand te*am lovit ai scris pe nisip, iar acum ai scris pe o piatra. De ce0
Acesta i*a raspuns:
*Cand sunt ranit scriu pe nisip pentru ca vanturile sa stearga amintirea
suferintei. Dar cand cineva imi face un bine sap aceasta amintire in piatra,
pentru ca ea sa dainuie, nestearsa4
bijuterie valoroasa si unica
- Inteleptule, am venit la tine pentru ca ma simt atat de mic, de neinsemnat, nimeni nu
da doi $ani pe mine si simt ca nu mai am forta sa fac ceva $un" 2uta-ma, invata-ma
cum sa fac sa fiu mai $unB Cum sa le schim$ oamenilor parerea despre mineB
9ara ca macar sa se uite la el, $atranul ii spuse&
- Imi pare rau, $aiete, nu te pot auta acum, am de rezolvat o chestiune personala.
Poate dupa aceea"
2poi, dupa o mica pauza adauga&
1+
- #aca insa m-ai putea auta tu pe mine, atunci poate ca as rezolva pro$lema mea mai
repede si as putea sa ma ocup si de tine.
- 2aa" incantat sa va aut - $aigui tanarul cam cu umatate de gura, simtind ca iarasi e
neluat in seama si amanat.
- 0ine - incuviinta $atranul invatat. Isi scoase din degetul mic un inel si-l intinse
$aietanului adaugand&
- Ia calul pe care-l gasesti afara si du-te degra$a la targ. 8re$uie sa vand inelul acesta
pentru ca am de platit o datorie. E nevoie insa ca tu sa iei pe el cat se va putea de multi
$ani, dar ai gria ca su$ nici in ruptul capului sa nu-l dai pe mai putin de un $anut de
aur. Pleaca si vino cu $anii cat mai repede.
8anarul lua inelul, incaleca si pleca. :data auns in targ incepu sa arate inelul in stanga
si-n dreapta, doar-doar va gasi cumparatorul potrivit. Cu totii manifestau interes pentru
mica $iuterie, pana cand le spunea cat cere pe ea. #oar ce apuca sa le zica de $anutul
de aur unii radeau, altii se incruntau sau ii intorceau imediat spatele. (n mosneag i-a
e'plicat cat de scump este un $an de aur si ca nu poate sa o$tina un asemenea pret pe
inel. 2ltcineva s-a oferit sa-i dea doi $ani, unul de argint si unul de cupru, dar tanarul
stia ca nu poate vinde inelul pe mai putin de un $anut de aur, asa ca refuza oferta.
#upa ce $atu targul in lung si-n lat, rapus nu atat de o$oseala, cat mai ales de
nereusita, lua calul si se intoarse la $atranul intelept.
9lacaul si-ar fi dorit sa ai$a el o moneda de aur pe care s-o poata da in schim$ul
inelului, ca sa-l poatE scapa pe invatat de grii si, astfel, acesta sa se poata ocupa si de
el. Intra cu capul plecat.
- Imi pare rau - incepu el - dar n-am reusit sa fac ceea ce mi-ati cerut. #e-a$ia daca as
fi putut lua doi sau trei $anuti de argint pe inel, dar nu cred sa pot pacali pe cineva cu
privire la adevarata valoare a inelului.
- Aici nu-ti imaginezi cat adevar au vor$ele tale, tinere prieten% - spuse zam$itor
inteleptul. 2r fi tre$uit ca mai intai sa cunoastem adevarata valoare a inelului. Incaleca
si alerga la $iutier. Aimeni altul n-ar putea spune mai $ine cat face. Spune-i ca ai vrea
sa vinzi inelul si intrea$a-l cat ti-ar da pentru el. #ar, oricat ti-ar oferi, nu-l vinde.
Intoarce-te cu inelul%
9lacaul incaleca si pleca in goana" 0iutierul e'amina atent micul inel, il privi atent
prin lentila prinsa cu ochiul, il rasuci si apoi zise&
- Spune-i invatatorului ca daca ar vrea sa-l vanda acum, nu-i pot oferi decat ,> de $ani
de aur pentru acest inel.
- Cuuum, ,> de $ani de aurB%B - e'clama naucit tanarul.
- #a, raspunse $iutierul. Stiu ca-n alte vremuri ar merita si .C, dar daca vrea sa-l
vanda degra$a, nu-i pot oferi decat ,>.
1,
8anarul multumi si se intoarse degra$a la invatat, povestindu-i pe nerasuflate cele
intamplate.
- Ia loc, te rog - ii spuse acesta dupa ce-l asculta. 8u esti asemenea acestui inel, o
$iuterie valoroasa si unica. Si, ca si in cazul lui, doar un e'pert poate spune cat de
mare este valoarea ta.
Spunand acestea, lua inelul si si-l puse din nou pe degetul mic.
- Cu totii suntem asemenea lui, valorosi si unici, perindandu-ne prin targurile vietii si
asteptand ca multi oameni care nu se pricep sa ne evalueze"
Povestea aceasta este dedicata acelora care zi de zi se straduie, lustruind cu migala, sa
adauge valoare $iuteriei pe care ei o reprezinta si sa realizeze valoarea pe care o au.
2mintiti-va mereu cat de mare este valoarea voastra, chiar daca multi din ur va ignora
sau par sa nu-si dea seama cat sunteti de pretiosi"
/estera lui Alladin
,DndeGte*te la viitor ca la o peGterE DntunecatE * peGtera lui Alladin.
AGtepHi cu Dnfrigurare la intrare. /eGtera se Dntinde cEtre adDncuri
Dntunecate Dng!iHind umbrele create de lumina de afarE. Atmosfera este
DncErcatE. %ste un tErDm al posibilitEHilor Gi auzi sunete ciudate. Itii cE aici
poHi gEsi atDt pericole cDt Gi comori, dar nu Gtii nici care Gi nici unde sunt.
)nele obiecte sunt vizibile de la intrare Gi mulHi sunt mulHumiHi cu ceea ce
pot lua din acel loc. Dar pentru a gEsi adevEratele comori trebuie sE ai
Dncredere Dn tine DnsuHi Gi sE pEGeGti mai departe Dn peGterE. Aici nu existE
luminE arti'cialE. #umai ideile tale DHi pot lumina calea pentru a vedea mai
departe. Aici tu eGti liderul. /oate cE la intrarea Dn peGterE sunt alHii care s*
au adunat Gi aGteaptE sE vadE ceea ce tu vei gEsi ori vei crea.
&deile tale se aprind Gi ard ca niGte torHe pentru cDteva momente luminDnd
comorile din jur, dar Gi obstacolele pe care urmeazE sE le treci. Apoi
puterea (EcErii scade Gi DHi pui mDinile la oc!i. Dar imaginea persistE Dn
mintea ta. Itii ce vrei Gi cunoGti direcHia Dn care trebuie sE mergi.
-lacEra iniHialE Gi*a redus foarte mult intensitatea Gi se transformE Dntr*o
torHE care arde mocnit. TotuGi, lumina este su'cientE ca sE DHi conduci paGii
Dn siguranHE. CDHiva oameni care aGteptau la intrare Hi se alEturE Gi
DmpreunE vE croiHi drum Dn adDncul peGterii. %i DGi aprind propriile fEclii de la
torHa ta pe mEsurE ce DnaintaHi. Acum aveHi mai multE luminE Gi puteHi
vedea Gi mai departe. #u e de mirare cE din ce Dn ce mai mulHi oameni vi
se alEturE. Acum aveHi multE luminE Gi GtiHi Dncotro vE DndreptaHi. JncepeHi
sE faceHi !ErHi ale peGterii pentru a nu vE rEtEci. /eGtera devine din ce Dn ce
mai familiarE.
Tu pEstrezi mereu Dn minte acea imagine iniHialE a comorilor. CDnd cElEtoria
devine periculoasE ori obositoare sau DntDlneGti obstacole neprevEzute,
imaginea aceea DHi dE puterea sE continui.
1-
/e mEsurE ce Dnaintezi peisajul din peGterE se sc!imbE. Descoperi
scurtEturi, DnveHi sE te fereGti de capcane pe mEsurE ce cDGtigi experienHE.
)neori trebuie sE aprinzi noi (EcEri pentru cE ai nevoie de luminE
puternicE. /eisajele fantastice din peGterE te ademenesc. /oHi ajunge Dn
fundEturi sau Dn locuri care deGi sunt atractive nu duc la nici o comoarE.
/oHi c!iar descoperi locuri Dn care ai vrea sE rEmDi, dar orice s*ar DntDmpla,
eGti !otErDt sE DHi continui cElEtoria. SE mergi tot Dnainte, nu sE dai Dnapoi.
/entru cE imaginea comorilor a rEmas Dn mintea ta.
/iatra
Distratul s*a impiedicat de ea
Violentul a utilizat*o ca proiectil
Intreprinzatorul a construit cu
ea
Taranul obosit a folosit*o pentru a
se aseza pe ea
/entru copii a fost o jucarie
Drummond a poetizat*o
David l*a omorat pe ,oliat
Si Michelanelo a scos din ea
cea mai frumoasa sculptura.
KKK
1.
In toate aceste cazuri,
diferenta nu a fost piatra ci
omul!
/icatura si oceanul
A fost odata ca niciodata un copil care l*a intrebat pe tatal sau:
*Care este lucrul care ma separa de adevar0
Tatal i*a raspuns:
*#u esti singurul care este separat de adevar, mai sunt si altii. &ti voi spune
cateva povesti care iti vor parea simple. Trebuie sa te gandesti la ele pana
cand le vei intelege si vor capata pentru tine proportii uriase4 si c!iar mai
departe, pana vor deveni din nou simple.
Prima poveste:
A fost odata ca niciodata o picatura intr*un cean. %a spunea ca ceanul
nu exista. Tot astfel se intampla cu multi oameni. Traiesc in interiorul
creatiei divine si spun ca nu exista divinitate.
A doua poveste:
*:reau sa 'u libera" spuse picatura de apa din mijlocul ceanului, si
oceanul in compasiunea sa a ridicat*o la suprafata.
*:reau sa 'u libera" spuse din nou picatura de apa si soarele auzindu*i
glasul o aseza intr*un nor.
*:reau sa 'u libera" spuse picatura inca o data si norul o elibera iar
aceasta cazu din nou in cean.
A treia poveste:
picatura intelectuala este o picatura intelectuala, dar nu mai apartine
ceanului.
A patra poveste:
*#ici o picatura nu are nici o valoare, spuse picatura din mijlocul
ceanului.
A cincea poveste:
1>
*%xista un lucru de care mi*am dat seama: fara indoiala, eu sunt mai
importanta decat ceanul"
A sasea poveste:
*#u voi putea niciodata sa ajung la cean" spuse picatura din cean.
A saptea poveste:
*!, ce*mi pasa mie de cean" spuse picatura din cean.
A opta poveste:
%ra odata o picatura care*si regreta soarta: la urma urmei, ea era in
mijlocul ceanului si nu stia nimic despre cean4
A noua poveste:
picatura din cean c!ema toate celelalte picaturi sa i se alature pentru
a se rascula impotriva ceanului.
A zecea poveste:
*/rin puterea cu care am fost investita, spuse picatura din cean, toate
cele care nu ganditi ca mine, de astazi sunteti excluse din cean.
A unsprezecea poveste:
*Tu te a(i in mijlocul iubirii mele, ii spuse ceanul picaturii de apa.
Dar picatura nu auzi ceanul pentru ca era plina de iubire pentru alta
picatura.
A doisprezecea poveste:
*Daca as putea cuprinde, gandi o picatura, 'ecare picatura cu dragostea
mea4 atunci as deveni ceanul"
Cum gandi aceasta, picatura incepu sa reverse dragostea sa asupra
tuturor picaturilor, pe rand. Dar era o picatura care ii facuse un mare rau si
desi era capabila de o mare iubire, picatura nu putu sa o ierte. Si pentru ca
nu putu sa*si reverse dragostea sa asupra acesteia nu putu sa devina
ceanul.
Copilul il intreba pe tatal sau:
*A existat vreodata o picatura care a devenit ceanul 0
Si tatal sau ii spuse ultima sa poveste:
%ra odata o picatura care cauta pacea ceanului, care cauta cauta
profunzimea ceanului. Dorinta ii era mare si puterea de iertare ii era
1?
mare4 si deodata ceanul ii spuse:
*Tu si cu mine, noi suntem una" Si ceanul isi desc!ise larg bratele si
imbratisa picatura, si tot ce apartinea ceanului deveni si al picaturii.
%a se patrunse de pacea ceanului, se intinse pe toata suprafata
ceanului si prin profunzimea sa deveni salvarea lumii.
* A(a astfel, copile, ca ceanul este plin de iubire pentru cei ce*l iubesc si
ca*i primeste in maretia sa pe toti cei ce o doresc cu adevarat.
*Dar ce se va intampla daca o astfel de picatura devine murdara0
Tatal rase din toata inima si spuse:
picatura nu poate deveni atat de murdara incat oceanul sa nu o poata
curata4
/oveste despre iu"ire
Demult, undeva pe pamant s*au adunat toate calitatile si simturile
omenesti. Cand /lictiseala a cascat pentru a treia oara, #ebunia,
nebunatica ca intotdeauna, a propus:
* Fai sa ne jucam de*a v*ati ascunselea"
&ntriga si*a ridicat ispitita sprancenele, iar Curiozitatea, neputand sa se
retina, a intrebat:
* :*ati ascunselea0 Ce mai este si aceasta0 %ste oare vreun joc0
#ebunia a explicat ca*si va acoperi oc!ii si va numara pana la un milion, in
timp ce toti ceilalti se vor ascunde, iar cand numaratoarea va lua sfarsit,
primul ce va ' gasit ii va lua locul si astfel jocul va continua...
%ntuziasmul a luat*o la dans pe %uforie, iar $ucuria a executat intr*atat de
multe tumbe, incat c!iar si &ndoiala s*a lasat convinsa, ba mai mult, c!iar
si Apatia cea mereu bosum(ata si neinteresata ...
&nsa nu toti au acceptat sa ia parte la aceasta activitate. Adevarul a
preferat sa nu se ascunda:
* De ce sa ma ascund, daca pana la urma tot voi ' descoperit0
Aroganta a considerat acest joc ridicol Lceea ce o deranja mai mult era
faptul ca ideea nu*i apartinuseM, iar 1asitatea a preferat sa nu
indrazneasca.
)nu, doi, trei, a inceput #ebunia sa numere. /rima care s*a ascuns a fost
1enea, care, ca intotdeauna, s*a culcat in spatele celei mai apropiate
pietre. Credinta s*a inaltat spre cer, iar &nvidia s*a ascuns in umbra
Triumfului, care, prin propriile sale forte, a ajuns in coroana celui mai inalt
copac. ,enerozitatea aproape ca nu reusea sa se ascunda, 'ecare loc pe
care il cauta parand sa 'e mai potrivit pentru un prieten de*al ei decat
)C
pentru sine. )n lac de cristal0 1ocul ideal pentru -rumusete" Scorbura unui
copac0 1ocul perfect pentru +usine" 3borul unui (uture0 .inunat pentru
:oluptuozitate" +afala unui vant0 1ocul magni'c pentru 1ibertate" &n sfarsit
s*a ascuns intr*o raza de soare. %goismul, dimpotriva, si*a gasit un loc
convenabil c!iar de la inceput, insa numai pentru el" .iciuna s*a ascuns la
fundul oceanului Ladevarata minciuna in realitate s*a ascuns dupa
curcubeu"M, iar /asiunea si Dorinta in craterul unui vulcan. #eatentia... pur
si simplu a uitat unde s*a ascuns... dar aceasta nu este atat de important"
Cand #ebunia a ajuns la BBB.BBB, Dragostea nu isi gasise inca o
ascunzatoare pentru ca fusese atat de ocupata ... pana cand a observat o
tufa de tranda'ri si, profund impresionata, s*a ascuns intre (ori. ")n
milion"" a numarat #ebunia si a inceput sa caute.
/rima pe care a gasit*o a fost 1enea, la numai trei pasi. Dupa aceasta
Credinta a fost auzita discutand cu Dumnezeu despre teologie, iar
/asiunea si cu Dorinta au fost vazute facand vulcanul sa vibreze. &ntr*o
secunda, ea a gasit*o pe &nvidie, deci nu a fost greu de dedus unde se
ascundea Triumful. %goismul nici nu a trebuit sa 'e cautat, caci a iesit
singur la iveala, dintr*un cuib de viespi. .ergand atat de mult, i s*a facut
sete, si venind inspre lac, a descoperit*o pe -rumusete. Cu &ndoiala a fost
si mai usor, caci aceasta sta cocotata pe un gard, neputand decide unde
sa se ascunda. Astfel i*a gasit pe toti, Talentul * in iarba tanara, -rica * intr*
o pestera intunecata, .inciuna *in spatele curcubeului Liarasi o minciuna ...
era totusi la fundul oceanului ...M, c!iar si pe #eatentie, care a uitat pur si
simplu de joaca.
#umai Dragostea nu putea ' gasita. #ebunia o cautase in 'ecare tufaris,
'ecare raulet, pe piscurile muntilor, si, cand era aproape gata sa renunte,
a zarit tufa de tranda'ri in(oriti ... Cu un tepus ea a inceput sa indeparteze
crengutele g!impoase, cand deodata auzi un strigat ascutit: spinii au
impuns oc!ii Dragostei. #ebunia nu stia ce sa mai faca pentru a*si cere
iertare, a plans, a rugat, a implorat si c!iar s*a oferit sa*i 'e ajutor si
indrumator.
&ncepand cu acea zi D+A,ST%A % A+$A S& #%$)#&A &#ST%ST%
.%+%) ...
/oveste araba
#Invitatie Nebuniei si nu La Nebunie)
Nebunia se decise intr*o zi sa invite toti prietenii sai la o cafea.
Toti invitatii acceptasera. Dupa cafea Nebunia propune : #e jucam de*a v*
ati ascunselea 0
De*a v*ati ascunselea 0 0 0 Ce mai e si asta 0 intreba Curiozitatea 0
De*a v*ati ascunselea e un joc. #umar pana la ;CC si voi va ascundeti.
)1
Cand am terminat de numarat incep sa caut, si primul care il gasesc va '
urmatorul la numarat. Toti prietenii acceptasera inafara de Frica si Lenea.
; , < , = ... Nebunia incepuse sa numere.
Graba se ascunse prima intr*un loc oarecare. Timiditatea, timida ca de
obicei se ascunse intr*o tufa. Bucuria sprintena in mijlocul gradinii.
Tristetea incepuse sa planga deoarece nu gasea un loc unde sa se
ascunda. Ambitia uramase Triumul si se ascunsesera amandoi. Nebunia
continua sa numere in timp ce altii se ascund. !isperarea era disperata
vazand ca Nebunia e deja la 5C.
sutaaaaaaaa " striga Nebunia " Am sa incep sa caut"
/rima care a fost gasita e Curiozitatea prea curioasa sa vada cine a fost
gasit primul.
)itandu*se intr*o parte Nebunia vazuse Indoiala dupa o stanca, si asa mai
departe descopera Bucuria, Tristetea, Timiditatea ... Cand erau in sfarsit
toti reuniti, Curiozitatea intreaba :
)nde*i !ra"ostea 0 #imeni n*a vazut*o 0
Nebunia incepe sa o caute peste tot, peste mari, peste munti in lung si*n
lat cand, deodata, vede o tufa de tranda'ri, prinse o creanga si incepuse
sa caute si auzi un tipat. %ra !ra"ostea care tipa din cauza unui spin care
ii intrase in oc!i. Nebunia nu stia ce sa faca, s*a scuzat si a implorat iertare
!ra"ostei si i*a promis sa o urmeze pentru totdeauna. !ra"ostea
acceptara scuzele.
Astazi !ra"ostea e oarba si Nebunia o insoteste tot timpul.
/ovestea creionului
Copilul Fsi privea $unicul scriind o scrisoare. 1a un moment dat, Fntre$a&
- Scrii o poveste care ni s-a FntGmplat nouaB Sau poate e o poveste despre mineB
0unicul se opri din scris, zGm$i si-i spuse nepotului&
- E adevarat, scriu despre tine. #ar mai important decGt cuvintele pe care le scriu este creionul
cu care scriu. !i-ar placea sa fii ca el, cGnd vei fi mare.
Copilul privi intrigat creionul, fiindca nu vazuse nimic special la el.
- #ar e la fel ca toate creioanele pe care le-am vazut pGna acum%
- 8otul depinde de felul cum privesti lucrurile. E'ista cinci calitati la creion, pe care daca
reusesti sa le deslusesti, iar apoi sa le aplici la viata ta, vei fi totdeauna un om care traieste Fn
$una pace cu lumea.
))
Prima calitate& poti sa faci lucruri mari, dar sa nu uiti niciodata ca e'ista o !Gna care ne
conduce pasii. Pe aceasta !Gna o numim #umnezeu si El ne conduce totdeauna conform
dorintei 1ui.
2 doua calitate& din cGnd Fn cGnd tre$uie sa ma opresc din scris si sa folosesc ascutitoarea.
2sta Fnseamna un pic de suferinta pentru creion, dar Fn cele din urma va fi mai ascutit. #eci,
sa stii sa suporti unele dureri,pentru ca ele te vor face mai $un.
2 treia calitate& creionul ne da voie sa folosim guma pentru a sterge ce e gresit. 8re$uie sa
Fntelegi ca a corecta un lucru nu Fnseamna neaparat ceva rau, Fnsa ceea ce este neaparat nevoie
este sa ne mentinem pe drumul cel drept.
2 patra calitate& la creion nu este important nici lemnul din care e facut, nici forma lui
e'terioara, ci mina de grafit din interior. 8ot asa, Fngrieste-te de ceea ce se FntGmpla Fnlauntrul
tau.
Si, Fn sfGrsit, a cincia calitate a creionului& lasa totdeauna o urma. 8ot asa, sa stii ca tot ce faci
Fn viata va lasa urme, astfel ca tre$uie sa Fncerci sa fii constient de fiecare fapta a ta.
Povestea cutiei cu piersici
)n profesor a dat 'ecarui student ca tema pentru lectia de saptamana
viitoare sa ia o cutie de carton si pentru 'ecare persoana care ii supara, pe
care nu pot sa o sufere si sa o ierte sa puna in cutie cate o piersica, pe
care sa 'e lipita o etic!eta cu numele persoanei respective.
Timp de o saptamana, studentii au avut obligatia sa poarte permanent
cutia cu ei: in casa, in masina, la lectii, c!iar si noaptea sa si*o puna la
capul patului. Studentii au fost amuzati de lectie la inceput, si 'ecare a
scris cu ardoare o multime de nume, ramase in memorie inca din copilarie.
Apoi, incetul cu incetul, pe masura ce zilele treceau studentii adaugau
nume ale oamenilor pe care ii intalneau si care considerau ei ca au un
comportament de neiertat. -iecare a inceput sa observe ca devenea cutia
din ce in ce mai grea. /iersicile asezate in ea la inceputul saptamanii
incepusera sa se descompuna intr*o masa lipicioasa, cu miros dezgustator,
si stricaciunea se intindea foarte repede si la celelalte.
problema di'cila mai era si faptul ca 'ecare era dator sa o poarte
permanent, sa aiba grija de ea, sa nu o uite prin magazine, in autobuz, la
vreun restaurant, la intalnire, la masa, la baie, mai ales ca numele si
adresa 'ecarui student, ca si tema experimentului, erau scrise c!iar pe
punga. &n plus, cartonul cutiei se stricase si ea ajunsese intr*o stare jalnica:
cu mare greutate mai putea sa faca fata sarcinii sale.
-iecare a inteles foarte repede si clar lectia pe care a incercat sa le*o
explice profesorul cand s*au revazut dupa o saptamana, si anume ca acea
cutie pe care o carasera cu ei o saptamana intreaga nu a fost decat
expresia greutatii spirituale pe care o purtam cu noi, atunci cand strangem
)*
in noi ura, invidie, raceala fata de alte persoane.
De multe ori credem ca a ierta pe cineva este un favor pe care i*l facem
acelei persoane. &n realitate insa, acesta este cel mai mare favor pe care
ni*l putem face c!iar noua insine.
&n cutia ta cate piersici sunt4 si ce ai de gand sa faci cu ele00
/ovestea g!emelor pufoase si calde
A fost odata ca niciodata o tara in care toata lumea era fericita. -iecare
persoana se nastea cu un sac fermecat care continea un stoc interminabil
de g!eme pufoase si calde.
Cand acestea erau daruite altor persoane, ele erau ca atingerea mainii
unui copil mic, astfel incat oamenii simteau caldura si afectiune ori de cate
ori primeau un g!em pufos si cald. Si pentru ca sacii erau fermecati,
'ecare putea cere si primi oricat de multe g!eme calde vroia.
&ntr*o zi, a venit o vrajitoare rea, care a raspandit zvonul ca nu vor '
intotdeauna su'ciente g!eme in saci Lvrajitoarea vroia sa vanda o licoare
care aduce fericirea, astfel ca stocurile gratuite de g!eme pufoase calde
nu erau bene'ce pentru afacerea eiM.
amenii au inceput sa ascunda g!emele pufoase calde, in caz ca zvonul ar
' adevarat, astfel ca, la fel ca in cazul pietelor 'nanciare, au sfarsit prin a
face acest lucru sa devina real.
Acum locuitorii nu mai erau la fel de fericiti. amenii daruiau g!eme
numai cu economie, si c!iar si atunci vroiau un g!em in sc!imb, de 'ecare
data. )nii au inceput sa daruiasca g!eme din plastic, astfel incat sa
pastreze originalele pentru ei. Desi pareau foarte reale, senzatiile pe care
le ofereau nu erau aceleasi.
)nii au inventat spini reci, care stimuleaza sentimente neplacute, dar cel
putin le reamintesc oamenilor ca ei traiesc. :rajitoarea cea rea a facut o
multime de bani vanzand leacurile ei nenorocite.
&n cele din urma, un calator intelept a trecut prin tinut si vazand ceea ce s*
a intamplat le*a spus oamenilor ca sacii %+A) fermecati, si cu cat scot din
ei mai multe g!eme, cu atat mai multe vor ' fabricate in saculeti.
)nii oameni l*au crezut pe calator si au inceput sa scoata mai multe
g!eme. Acum asteptam sa ii vedem reusind sa aduca inapoi obiceiul
daruirii de g!eme calde pentru binele oamenilor.
/ovestea iepurasului
)+
(sau despre Preudecatile in comunicare)
2ceasta poveste este despre un iepuras care dorea sa-si gateasca > oua. Ha rog sa cititi
povestioara si sa meditati putin asupra moralei%
Iepurasul are de gatit > oua, dar nu are o tigaie in care sa le praeasca. Sta el, se gandeste, si isi
aduce aminte ca ursul are o tigaie. 0ucuros, pleaca spre $arlogul ursului sa-i ceara tigaia cu
imprumut% !ergand" mergand, iepurasul se intrea$a&
-#aca ursul imi cere in schim$ul tigaii ) ouaB 7m" asta e, ii dau lui ) oua, mai raman eu cu
- si asta e, mi-aung -%
!erge el ce merge, si se intrea$a din nou&
-#ar daca imi cere + ouaB 2sta nu-i $ine deloc% #ar ce sa fac, ursul e singurul din padure care
imi poate imprumuta tigaia% 2poi, asa e in afaceri, castigul se imparte umate-umate% 9ie si
asa, daca-mi cere + mai raman si eu cu + si imi aung si astea pana la urma%
!ai avea putin pana a aunge la $arlogul ursului si-i veni o noua idee&
-#in ce-l cunosc eu pe urs, acesta va lua si pielea de pe mine, in plus, e si cam nesimtit, cred
ca o sa-mi lase doar ) oua% :f" #oamne, si eu care aveam > oua% Sa raman doar cu ) ouaB
#elicata situatie, dar, asta e% Pana la urma decat sa mor de foame, ii dau lui - si eu sunt mai
mic, raman cu ) oua% 2ceste oua o s-mi tina de foame astazi%
In sfarsit, iepurasul aunse in fata $arlogului% Cazu din nou pe ganduri, era din ce in ce mai
stresat, pentru ca in tot acest timp el s-a gandit sa-l impace si pe urs si pe el si a tras niste
concluzii clare. #ar nu-si pusese o singura intre$are&
-#aca ursul imi cere toate oualeB Ce facB 7m" 2sta ar fi foarte delicat%%%
Se hotaraste si $ate la usa ursului, care iese cu un zam$et larg si spune&
-Di-mi iepurasule, ce pro$lema ai, cu ce te pot autaB
Iepurasul&
-!ai ursule, stii ceva& A(-!I 8=E0(IE 8II2I2 82% 2poi ii intoarce spatele si pleaca%
!orala& etichetarea prietenilor, a colegilor sau a sefilor, fara macar sa le ascultam punctul de
vedere, conduce la un esec ferm in comunicare%
#e cate ori ai fost iepurasul din povesteB #ar ursulB Ae este mai usor sa presupunem ca noi
suntem o persoana decenta si rezona$ila, iar celalalt este un raufacator% Este mai comod sa
crezi asa, insa nu te mira ca ramai fara tigaie, fara macar sa o ceri%
2cesta este un mecanism de autoaparare la care apelam foarte des, din dorinta noastra de a ne
protea parerile% Ae formam anumite pareri, preudecati, care sunt doar produsul mintii
noastre si nu incercam sa le clarificam din simplul motiv ca dorim sa credem ca noi suntem
:3, iar celalalt nu este :3" Jiar acest lucru il stim noi foarte $ine, nu este nevoie de fapte
care sa ne confirme acest lucruK%
Ca sfat, cel mai nimerit ar fi sa-i acorzi o sansa si celuilalt% Preudecatile sunt cele care iti
$locheaza mintea si relatiile interumane% Iandeste-te o clipa, nu te costa nimic& daca persoana
),
pe care o ai in fata are cele mai $une intentii, daca este cumva o persoana decenta, rationala si
rezona$ilaB #e foarte multe ori se intampla sa fie% 2cordaLi celuilalt premisa de nevinovatie%
Este un pas mic si greu pentru tine, dar un pas mare pentru relatia voastra%
In plus" gandeste-te o clipa, daca ai fi fost tu ursul din povestioara, cum te-ai fi simtitB
/ovestea supei de pietre
Cu multi ani in urma, trei calatori infometati si obositi au ajuns intr*un mic
satuc. Taranii de aici abia supravietuiau de la o zi la alta ca urmare a
secetei ce se abatuse asupra lor. S*au adunat repede in piata satului ca sa*
i intNmpine pe calatori, insa au facut*o cu fara sa aduca nimic de mancare
pentru ei. Au inceput sa se planga ca nu le*a mai ramas nimic si ca sunt
muritori de foame.
Calatorii au sc!imbat cateva vorbe intre ei. Apoi s*au intors catre batranii
satului. /rimul calator le*a spus:
*/amantul vostru saracit v*a lasat fara nimic de oferit, dar va vom
impartasi noi din putinul pe care il avem: secretul cu ajutorul caruia poti
face supa din pietre.
$ineinteles ca taranii au fost intrigati de spusele calatorului. Au aprins
focul si au pus cel mai mare vas cu apa la 'ert. Calatoriiii au aruncat in
apa trei pietricele.
*Aceasta va ' o supa foarte buna, zise al doilea calator, dar un pic de sare
ar face*o minunata"
&n acel moment o taranca s*a ridicat si a spus:
*Ce noroc" Tocmai mi*am amintit unde a mai ramas un pic de sare4
S*a intors repede si a mai adus si un sort de bucatarie, un patrunjel si o
gulie. &n timp ce acestea au fost puse la 'ert si altor tarani li s*a mai
improspatat memoria. &n curand in oala au fost puse orz, morcovi, carne
de vaca si smantana. /ana sa 'e gata supa, a mai aparut si o sticla de vin.
Tot satul alaturi de cei trei soldati s*au pus sa se ospateze. Au mancat, au
cantat si au dansat pana tarziu in noapte, cum nu se mai intamplase de
multa vreme.
Dimineata, cand cei trei calatori s*au trezit, toti satenii stateau in fata lor.
1a picioare aveau pus un rucsac cu cea mai buna paine si branza.
*#e*ati impartasit cel mai mare secret, acela de a face supa din pietre, a
spus un taran calatorilor, si pentru aceasta nu va vom uita"
)-
Auzind acestea, al treilea calator s*a intors catre multime si a spus:
*)n lucru ramane mereu adevarat: doar impartind poti face o mare
sarbatoare"
+egele cu > neveste
Era odata un rege care avea + neveste.
Cel mai mult o iu$ea pe cea de-a patra sotie, pe care o im$raca cu straie din cele mai scumpe
si o trata cu cele mai fine delicatese. Ii dadea tot ce era mai $un. #e asemenea o iu$ea si pe
cea de-a treia sotie si ea era cea cu care se mandrea cel mai mult in fata regatelor vecine.
8otusi, regele traia cu teama ca aceasta sotie il va lasa intr-o zi pentru un altul.
=egele o iu$ea si pe cea de-a doua sotie. Ea era confidenta lui si era intotdeauna draguta,
intelegatoare si ra$datoare cu el. #e cate ori regele avea o pro$lema, putea avea incredere in
ea ca il va auta sa treaca peste momentele grele.
Prima sotie a regelui era foarte loiala si isi adusese o mare contri$utie in mentinerea regatului.
8otusi, regele nu o iu$ea pe prima sotie. #esi ea il iu$ea cu adevarat, el de a$ia o o$serva%
Intr-o zi, regele simti ca sfarsitul ii este aproape. Se gandi la viata lui plina si isi spuse& @2cum
am + sotii cu mine, dar cand voi muri, voi fi singur.@
: intre$a pe cea de-a patra nevasta& @8e-am iu$it cel mai mult, ti-am daruit cele mai frumoase
haine si ti-am aratat cea mai mare gria. 2cum, eu am sa mor, vrei sa vii cu mine si sa-mi tii
companieB@
@Aici vor$a%@ replica cea de-a patra sotie, si pleca fara un alt cuvant.
=aspunsul ei strapunse inima regelui ca un cutit.
=egele o intre$a si pe cea de-a treia sotie& @8e-am iu$it toata viata mea. 2cum ca mor, vrei sa
vii cu mine si sa-mi tii companieB@
@Au%@ veni raspunsul celei de-a treia sotii. @Hiata e prea $una% Cand vei muri, ma voi
recasatori%@
Inima regelui se stranse de durere.
2poi o intre$a si pe cea de-a doua sotie& @Intotdeauna am gasit la tine intelegere si autor si
mereu ai fost acolo pentru mine. Cand voi muri, vrei sa vii cu mine si sa-mi tii companieB@
@Imi pare rau, nu te pot auta de data aceasta%@ replica cea de-a doua sotie. @8e pot doar
inmormanta si veni la mormantul tau.@
=egele fu devastat si de acest raspuns.
2poi se auzi o voce& @Eu te voi urma oriunde vei merge%@ =egele se uita impreur si vazu ca
cea care rostise aceste cuvinte era prima sotie. Era atat de sla$a, pentru ca suferise mult din
cauza foamei si a negliarii sale. 2danc indurerat, regele spuse& @8re$uia sa fi avut mult mai
multa
gria de tine cand am avut ocazia%@
In realitate, noi toti avem + sotii in viata noastra&
Cea de-a patra sotie este 8=(P(1 nostru. Indiferent cat timp si efort investim in a-l face sa
).
arate $ine, el ne va lasa cand murim.
Cea de-a treia sotie este 2HE=E2 noastra. Cand murim, merge la altii.
Cea de-a doua sotie este 92!I1I2 SI P=IE8EAII. Indiferent cat de apropiati ne-au fost in
timpul vietii, ei nu pot decat sa vina la mormantul nostru dupa ce nu mai suntem.
Prima sotie este S(91E8(1 nostru. 2desea este negliat in goana dupa averi, $unastare si
putere sau in goana dupa iluzii desarte, uitand ca iu$irea cuarata si sincera iti face viata
frumoasa si spiritul sa traiasca si dupa. Si totusi, S(91E8(1 este singurul care ne va urma
oriunde vom merge.
Sa iubesti total si cu adevarat
Toata lumea din blocul meu stia cine este )glO L)ratulM. )glO era motanul
rezident. &i placeau trei lucruri pe lume: sa se bata, sa manance din gunoi
si, sa spunem asa, sa iubeasca.
Toate acestea la un loc, combinate cu o viata petrecuta afara, si*au spus
cuvantul asupra lui )glO. &n primul rand, avea un singur oc!i, iar acolo
unde ar ' trebuit sa 'e celalalt, avea o gaura larg desc!isa. /e aceeasi
parte a capului ii lipsea si urec!ea, piciorul stang din spate arata ca fusese
rupt la un moment dat si se vindecase capatand o forma nenaturala,
facandu*l sa para de parca ar ' vrut intotdeauna sa faca un ocol.
Coada si*o pierduse demult, ramanand in locul ei doar cu un ciot scurt, de
care noi trageam mereu. )glO ar ' fost un motan tarcat de culoare gri
inc!is, daca n*ar ' avut acele rani de pe cap, gat, c!iar si umeri, care
aveau coji groase si galbene.
De 'ecare data cand oamenii il vedeau pe )glO, aveau o singura reactie:
9Ce motan urat"7
Toti copiii erau avertizati sa nu*l atinga, adultii aruncau cu pietre in el, il
udau cu furtunul si*l fugareau atunci cand incerca sa le intre in case, sau ii
strangeau labutele in usa, daca nu voia sa plece.
)glO reactiona intotdeauna la fel. Daca puneai furtunul pe el, ramanea pur
si simplu pe loc, udandu*se leoarca, pana cand te dadeai batut si renuntai.
Daca aruncai cu obiecte dupa el, isi incolacea corpul lung si subtire in jurul
picioarelor tale, in semn de iertare. ri de cate ori vedea copii, alerga spre
ei, mieunand frenetic si lovindu*se cu capul de mainile lor, implorand sa i
se dea iubire. Daca il luai in brate, incepea sa te suga de camasa, de
urec!i P de orice gasea.
&ntr*o zi, )glO si*a impartit iubirea cu cainii vecinilor mei. Acestia nu au
raspuns frumos, iar )glO a fost grav ranit. Din apartamentul meu, i*am
putut auzi tipetele si am incercat sa*i sar in ajutor. /ana am ajuns in locul
in care statea intins, mi*am dat seama ca viata trista a lui )glO se apropia
de sfarsit. )glO statea intins intr*un cerc ud, cu picioarele si partea din
spate contorsionate intr*o forma atipica si avand o muscatura pe partea de
blanita alba de pe burta.
)>
1uandu*l in brate si incercand sa*l duc acasa, am putut auzi ca respira greu
si*l simteam cum se zbate. Cred ca*i provoc mare durere, m*am gandit eu.
Apoi am simtit o senzatie cunoscuta de tras si supt de urec!ea mea P )glO,
in dureri atat de mari, suferind si a(andu*se in mod cert pe moarte,
incerca sa ma suga de urec!e. 1*am tras mai aproape de mine si si*a
impins capul in palma mea, apoi si*a intors singurul lui oc!i galben spre
mine si am putut auzi sunetul distinct al torsului. C!iar si in cea mai mare
suferinta, acea pisica urata si cu cicatrice nu cerea decat putina afectiune
P poate putina compasiune.
&n acea clipa am crezut ca )glO era cea mai frumoasa si mai iubitoare
creatura pe care am vazut*o vreodata. #*a incercat niciodata sa ma muste
ori sa ma zgarie, sau sa atace in vreun fel. /ur si simplu, s*a uitat la mine,
avand incredere ca ii voi alina durerea.
)glO a murit in bratele mele inainte sa pot intra in casa, dar dupa am stat
si l*am tinut mult timp in brate, gandindu*ma cum un motan speriat,
deformat si fara casa mi*a putut sc!imba parerea despre ce inseamna sa
ai o adevarata puritate de spirit, sa iubesti total si cu adevarat.
)glO m*a invatat mai multe despre actul de a da si despre compasiune
decat ar ' putut sa ma invete mii de carti, seminarii sau emisiuni speciale
de televiziune P si ii voi ' mereu recunoscator pentru asta. %l fusese
speriat la exterior, insa eu am fost speriat in interior si venise vremea sa
merg mai departe si sa invat sa iubesc cu sinceritate si in profunzime P sa
le ofer afectiunea mea deplina celor la care tineam.
.ulti oameni vor sa 'e mai bogati, sa aiba mai mult succes, sa 'e placuti,
frumosi, dar eu P eu voi incerca mereu sa 'u ca )ratul.
Trenul bunicii
Era $atrana. Hiata i-a trecut ca un tren in viteza, cu o multime de pasageri, care s-au urcat si
au co$orat in diverse statii. (nii au disparut pentru totdeauna, altii au schim$at doar linia si
numai la ocazii mai ridicau telefonul, mai trimiteau o telegrama. In urul ei doar amintiri& in
al$ume, pe peretii acoperiti de fotografii si in aerul casei. #esigur, nu pe toti ii invrednicea cu
egala aducere-aminte. Aici n-ar fi fost posi$il, dar pe /i5; cum ar fi putut oare, s-o ocoleasca
cu gandulB
-0unico, cand am sa fiu eu medic, am sa descopar leacul $atranetii, dar pana atunci, promite-
mi ca astepti. 8u n-ai sa fi $atrana, a asigurat-o.
Si $unica, a fagaduit fetitei de numai cinci ani, ca o sa astepte. #ina, ii era fiica, dar mereu
plecata. Congrese, deplasari de servici, vacante. !ai mult in strainatate decat acasa. Chiar si
casnica i s-a destramat astfel.
)?
-#ina, incerca $unica s -o convingaM fata are nevoie de mama, de un om tanar langa ea.
-8u esti un om tanar, ii raspundea fiica. : poti creste mai $ine decat mine
Si #ina a plecat intr-o zi definitiv. 2 lasat casa, copilul, serviciul, chiar si $agaul. Camera ei a
ramas intacta. 2 plecat si a uitat sa mai scrie. 2sa se intampla cand te mariti la 1. ani, a tras
concluzia $unica. #ina, a fost unul din personaele care au co$orat din trenul ei, intr-o directie
necunoscuta.
2uzise apoi de la unii si altii, ca s-ar afla in Canada. 2lerga, se cauta pe ea insasi. Suflet
pri$eag, nestatornic, nefericit.
-Cu cine-o fi semanandB se intre$a uneori, ca 8i$eriu, regretatul ei sot, fusese un om calm si
tacut. Chiar si cand a murit, a inchis ochii, fara sa ceara macar un pahar cu apa. #imineata, l-a
gasit cu mana atarnandu-i pe laga plapuma si chipul livid. Aoroc de /i5;. Ea singura i-a
incalzit viata, i-a dat sens. Era atat de mandra cu nepoata ei la $rat, su$tirica si inalta, ca unfir
de sulcina. !ai avea admiratori pe-atunci $unica si poate tocmai de aceia, i-a facut fetei
promisiunea atat de ciudata, ca va astepta pana o sa gaseasca leacul $atranetii
Seara aceia de fe$ruarie, a venit fara preaviz. 2fara era frig, ploaie deasa, marunta si $ezna,
sa-ti scoti ochii, nu alta. Aici luminile strazii nu se vedeau prin ceata. /i5; nu s-a intors de la
facultate, desi se facuse tarziu.
-: fi avand cursuri, si-a spus $unica. : fi avand un iu$it, s-a gandit atunci cand nici in zori,
fata inca nu se afla acasa. : fi la prieteni, o fi pe undeva ori unde, numai sa fie. #ar /i5; nu
mai era. : invartitura de volan, un scrasnet pe asfaltul lunecos al soselei si /i5; a sarit din
trenul $unicii. 2 fost o saritura mortala.
Ianduri, amintiri si din ce in ce mai putina putere. Cum sa duca povara anilorB (nde e
doctoria promisaB
Intr-o noapte a visat-o. /i5; era la fel ca in ultima zi, cu poseta pe umeri, cu paltonul
descheiat, cu parul fluturand in vant.
@2i sa racesti@ i-a spus
@Au te teme, $unico, aici nu e rece. 2m venit sa-ti aduc doctoria@.
2 deschis palma, si-n causul ei, o cheie. In sertarul meu, ai sa gasesti medicametnul promis
0unica s-a trezit. S-a dus in camera fetei. #e mii de ori a intrat acolo sa stearga praful, sa
araneze cartile in $i$lioteca, hartiile in sertar. Aiciodata nu le-a incuiat Si totusi, acum in
$roasca zari cheia. Stia precis ca nu fusese acolo, nu ieri, nu alaltaieri. Si pentru ce sa fi fostB
Pe cine sa intereseze hartiile ingal$enite din sertarB 2proape cu teama, $atrana deschise usita.
#esi convinsa de inutilitatea gestului, incepu sa caute. Printre foi si maruntisuri, in fundul
sertarului, descoperi o cutiuta cu pastile mici sidefii.
- :are astea sunt pastilele promiseB Parca ar fi margele, s-a gandit, uitandu-se vraita la ele.
A-am sa le inghit% Si poate, totusi. 1a ce-or fi $uneB #ar daca-i o otravaB Ei si% Cine stie,
*C
poate candva nici n-am sa fiu in stare sa ma misc si atunci cine o sa ma aute sa inchei
omeneste calatoria, sa co$or cu demnitate in ultima mea statieB
)n morcov, un ou si o ceasca de cafea
: tanara s-a dus la mama ei spunindu-i de despre viata ei si despre cat de greu ii este. Au stia
cum sa mearga mai departe si se hotarase sa renunte. Era o$osita de lupta si de z$ateri. Parea
ca de indata ce o problema se rezolva, aparea alta. !ama ei o lua la $ucatarie. (mplu *
vase cu apa si le puse pe fiecare la foc mare. Curand apa a fiert. In primul vas a pus morcovi,
in al )-lea a pus oua si in al *-lea a pus cafea. 1e-a lasat la fiert, fara sa spuna un cuvant. In
apro' )C minute ea a stins focul peste tot. 2 scos afara morcovii si i-a pus intr-un $ol. 2 scos
ouale si le-a pus intr-un $ol. 2poi a pus si cafeaua intr-un $ol. Intorcandu-se catre fiica ei, ea a
intre$at&
@Spune-mi, ce vezi B@
@!orcovi, oua, cafea@ spuse ea.
!ama ei a impins-o mai aproape, rugand-o sa atinga morcovii. Ea i-a atins, o$servand ca sunt
moi. 2poi, mama a rugat-o sa ia un ou si sa-l sparga. #upa ce a inlaturat coaa, ea o$serva oul
fiert tare. In cele din urma, mama o ruga sa ia o gura de cafea. 9iica zim$ea, in timp ce gusta
aroma $ogata a cafelei. 2poi, fiica intre$a&
@Ce inseamna asta, mamaB@
!ama ii e'plica ca fiecare din aceste o$iecte a suportat aceeasi adversitate& apa fiarta. 9iecare
a reactionat diferit. !orcovul a fost la inceput tare, dur si neiduplecat. 8otusi, in apa fiarta el
s-a inmuiat si a devenit sla$. :ul a fost fragil. Coaa lui su$tire protea lichidul interior, dar,
dupa ce a stat in apa fiarta, interiorul sau s-a intarit. 0oa$ele de cafea au fost unice,
remarca$ile. #upa ce au stat in apa fiarta, ele au schim$at apa.
@Cine esti tu B@ isi intre$a ea fiica. @Cind greutatile $at la usa ta, cum raspunzi B Esti ca un
morcov, ca un ou, sau ca o ceasca de cafea B@
Iandeste-te la urmatoarele&
Cine sunt eu?
Sunt eu precum morcovul care pare tare, dar care prin durere si greutate se moleseste,
devenind moale si pierzand putereaB
Sunt precum oul care porneste cu o inima malea$ila, dar care se schim$a la caldura B 2m avut
un spirit fluid, dar dupa o moarte, dupa o greutate sau dupa alte incercari, am iesit intarit si
puternic, teapanB 2rata coaa mea la fel, fiind inauntru mai inversunat si mai incapatinat, cu
spirit teapan si inima tareB
Sau sunt precum $oa$ele de cafea B Ele practic schim$a apa fier$inte, circumstanta care aduce
durere. Cind apa devine fier$inte, se parfumeaza.
#aca esti precum $oa$ele de cafea, atunci cind lucrurile merg cel mai rau, tu le faci $une si
schim$i situatia din urul tau. Cind clipa este cea mai intunecata si cind incercarile sunt cele
mai grele, tu oare urci la un alt nivelB
Cum gestionezi adversitatileB
Esti un morcov, un ou, sau un $o$ de cafea B
HiaNa ca un fluture al$astru
*1
2 fost odata un $ar$at caruia i-a murit sotia, astfel incat el locuia impreuna cu
cele doua fete ale sale, care erau din fire foarte curioase si inteligente. 9etele ii
puneau mereu multe intre$ari" la unele stia sa le raspunda, la altele nu"
8atal lor isi dorea sa le ofere cea mai $una educatie, de aceea intr-o zi si-a trimis
fetele sa petreaca o perioada de timp in casa unui intelept. 2cesta stia
intotdeauna sa le raspunda la inte$arile pe care ele le puneau.
1a un moment dat una dintre ele a a adus un fluture al$astru pe care planuia sa il
foloseasca pentru a insela inteleptul.
-Ce vei faceB o intre$a sora ei.
-: sa ascund fluturele in mainile mele si o sa intre$ inteleptul daca e viu sau
mort. #aca va zice ca e mort, imi voi deschide mainile si il voi lasa sa z$oare.
#aca va zice ca e viu, il voi strange si il voi strivi. Si astfel orice raspuns va
avea, se va insela%
Cele doua fete au mers intr-o clipa la intelept si l-au gasit meditand.
-2m aici un fluture al$astru. Spune-mi, inteleptule, e viu sau mortB
9oarte calm, inteleptul surase si ii zise&
-#epinde de tine" fiindca e in mainile tale%
2sa este si viata noastra, prezentul si viitorul nostru. Au tre$uie sa invinovatim
pe nimeni cand ceva nu merge& noi suntem responsa$ili pentru ceea ce
do$andim sau nu. Hiata noastra e in mainile noastre, ca si fluturele al$astru. #e
noi depinde sa alegem ce vom face cu ea.
*)
/oveste de Craciun
Sub cetina verde de brad,
Aroma de Craciun,
Sub fulgii care*n pace cad,
Si rugaciuni ne spun,
)n mic copil cu oc!ii mari,
Statea si astepta,
/rivind in zare undeva.
/rivirea ii sclipea,
)n biet copil cu soare*n oc!i,
Cu buze rosii tremurande,
Ce astepta cuminte foc,
.inuni de nu stiu unde "
Dar zarea alba larga e,
Si frigul se*nteteste,
&n jurul lui doar vantul sec
&n soapte povesteste.
&ar fulgii mici si jucausi
&i canta un colind,
Sunt ingeri 'ravi ce danseaza
&n !ora se tot prind,
Dar copilasul este trist,
Caci nimeni nu*i cu el,
Doar un catel prin nea fugind,
&l bucura nitel.
/e micul c!ip prea abatut,
Cu bucle ca de aur,
Ce*n oc!i, mici indoieli ascund,
**
Si*n su(et un tezaur,
)n gand umbreste a lui c!ip,
Copil nascut din vise,
Avand in su(et aripi largi
Spre zbor mereu desc!ise,
Dar singur e, cine sa*i spuna,
Ca astazi e Craciun,
Ca*n iarna asta c!iar de*i singur
)n .os este pe drum 0
Si*atunci trimite Doamne ingeri,
&n oc!ii*nlacrimati,
Si fa iubirea sa incalzeasca
/e cei infrigurati,
#ici un copil sa nu stea singur
&n seara de Craciun,
Asculta*mi rugamintea Doamne
Si fa minuni acum "
Si da*i raspuns la intrebari,
)nui micut copil,
Sa simta cum un .os Craciun
/e geam intra tiptil,
Si bucuria sa*i sclipeasca
&n oc!ii inocenti
.acar un vis sa*nlocuiasca
Acei parinti absenti "
*+