Povești pentru copii cu morală

1. Broasca-țestoasă și iepurele – fabulă de Esop

Odată iepurele se lăuda în fața celorlalte animale cu rapiditatea sa de a alerga. „Nimeni nu m-a învins încă”,
spunea el. „Provoc pe oricine dorește să se ia la întrecere cu mine.” Broasca țestoasă a spus liniștită: „Eu
accept provocarea ta.”
„Asta chiar că este o glumă bună”, a zis iepurele; „Aș putea să dansez în jurul tău cât este ziua de lungă.”
A fost stabilită o cursă între cei doi, dar iepurele, în îngâmfarea sa, era convins că va câștiga cursa. Așa că s-
a gândit să tragă un pui de somn. În felul acesta broasca țestoasă a trecut prima linia de sosire.
Morala: Fabula „Broasca-țestoasă și iepurele” îi învață pe copii să fie perseverenți, să îndrăznească să
încerce, chiar și atunci când totul li se pare în zadar, și mai ales să nu fie lăudăroși.

2. Vulpea și tăietorul de lemne – fabulă de Esop

O vulpe fugărită de copoi a fost adăpostită de un tăietor de lemne în coliba sa.

În curând, au apărut și vânătorii împreună cu copoii lor, și l-au întrebat pe tăietorul de lemne dacă nu cumva
văzuse trecând pe acolo o vulpe. Omul a spus cu voce tare că nu o zărise, arătând totuși cu mâna către coliba
unde se ascundea vulpea. Vânătorii nu i-au luat în seamă semnele, ci au dat crezare vorbelor sale, așa că s-au
grăbit să se întoarcă în pădure în căutarea prăzii lor.
Când vulpea a vrut să plece din colibă, fără a-i da nici o atenție tăietorului de lemne, acesta a strigat, cu
reproș, în urma ei, „Animal nerecunoscător, îmi datorezi viața și, cu toate acestea, nici măcar o vorbă de
mulțumire.” Atunci vulpea i-a răspuns: „într-adevăr, ar fi trebuit să îți mulțumesc din toată inima dacă
faptele tale ar fi fost la fel de bune ca și cuvintele tale, și dacă mâinile tale nu ți-ar fi trădat vorbirea.”
Morala: Suntem răspunzători atât pentru vorbele, cât și pentru faptele noastre.
 3. Băiatul care a strigat lupul

A fost odată un băiat păstor care s-a plictisit privindu-și turma de oi. Ca să se amuze, într-o zi a strigat:
„Lupul! Lupul la oi!” Sătenii au sărit să-l ajute pe băiat și să salveze oile. Nu au găsit nimic și băiatul a râs,
uitându-se la fețele lor furioase.
„Băiete, nu striga lupul, atunci când nu există niciun lup!”, au spus furioși sătenii și au plecat. Băiatul doar
râdea de ei.
După un timp, s-a plictisit și a strigat din nou „lupul”, păcălind sătenii pentru a doua oară. Sătenii furioși l-au
avertizat pe băiat pentru a doua oară și au plecat. Băiatul continua să aibă grijă de turmă. După un timp, a
văzut un lup adevărat și a strigat tare: „Lupul! Vă rog, ajutați-mă! Lupul urmărește oile. Ajutor!”
Dar de data aceasta, nimeni nu a venit să-l ajute. Când băiatul nu s-a întors acasă, sătenii s-au întrebat ce s-a
întâmplat cu el și s-au urcat pe deal. Băiatul stătea acolo plângând.
„- De ce nu ați venit când am strigat lupul?” întrebă el înfuriat. „Acum turma este împrăștiată”, a spus el.
Un bătrân s-a apropiat de el și i-a spus: „Oamenii cred că minți chiar și atunci când spui adevărul. O să-ți
căutăm oile mâine dimineață. Să mergem acasă acum “.
Morala: Minciunile rup lanțul încrederii. Nimeni nu are încredere într-un mincinos, chiar când spune
adevărul.

4. Leul, vulpea și măgarul – fabulă de Esop

Leul, vulpea și măgarul se înțeleseseră să se facă tovarăși de vânătoare. După ce au prins o mare pradă, la
întoarcerea din pădure, leul i-a cerut măgarului să împartă vânatul în câte o porție potrivită fiecăruia din cei
trei parteneri.
Măgarul a împărțit cu grijă prada în trei părți egale și le-a cerut, cu modestie, celorlalți doi să își aleagă
porția dorită. Mânios, leul s-a repezit asupra măgarului și l-a mâncat într-o clipită. Apoi i-a spus vulpii să
împartă ea vânatul între ei doi.
Vulpea a așezat cea mai mare parte a prăzii într-o grămadă uriașă și și-a oprit pentru ea doar o îmbucătură.
Mulțumit, leul i-a zis: „Cine te-a învățat, draga mea, minunata artă a împărțirii?” Vulpea i-a răspuns: „Am
învățat de la măgar, din soarta lui nefericită”.
Morala: Fericit este omul care învață din necazurile altora.

5. Broasca țestoasă și pasărea

O țestoasă se odihnea sub un copac în care o pasăre își construise cuibul. Țestoasa i-a spus batjocoritor
păsării: „Ce locuință sărăcăcioasă ai! Este făcută din crengi rupte, nu are acoperiș, și arată neterminată. Iar
partea cea mai rea este că trebuie să o construieșți singură. Cred că locuința mea, care este cochilia mea, este
mult mai bună decât cuibul tău jalnic”.
„Da, este făcută din crengi rupte, arată dezordonat și este deschisă elementelor naturii. Dar am construit-o eu
și îmi place”, a spus pasărea.
„Totuși, cred că ești geloasă pe cochilia mea”, a spus țestoasa.
„Dimpotrivă”, răspunse pasărea. „Casa mea are spațiu pentru familia și prietenii mei; cochilia ta nu poate
găzdui pe nimeni alcineva în afară de tine. Poate că ai o locuință mai bună, dar eu am un cămin mai bun”, a
spus pasărea fericită.
Morala: Mai bine o colibă aglomerată, decât un conac singuratic.

6. Maimuța și crocodilul

O maimuță trăia într-un copac de mango lângă un lac. Ea obișnuia să arunce fructe de mango coapte în lac,
și un crocodil le mânca. Crocodilul a devenit un bun prieten al maimuței. Ei vorbeau adesea în timp ce
mâncau mango. Crocodilul a luat niște fructe de mango ca să le ducă la casa lui de sub apă, pentru soția sa.
Într-o zi, crocodilul i-a spus maimuței că soției lui i-au plăcut foarte mult fructele de mango și că acum vrea
să-i cunoască prietenul. „Te rog, prietene, vino acasă la noi. Vrea să te cunoască. Îți este foarte
recunoscătoare”.
Maimuța i-a spus crocodilului că nu știe să înoate. Atunci acesta i-a zis că trebuie să stea pe spatele său și să-
l țină. „Ai încredere în mine. Nu te vei îneca”, a spus crocodilul.
Deci, într-o zi, maimuța s-a așezat pe spatele crocodilului și au pornit. În timpul acestei călătorii, crocodilul
i-a spus maimuței că soția lui vrea să mănânce inima unei maimuțe. Maimuța s-a speriat când a auzit asta,
dar nu și-a arătat frica. Ea i-a spus spus inteligent crocodilului: „Îmi pare rău, prietene, mi-am lăsat inima
acasă, în copac. Du-mă înapoi și o voi aduce soției tale.”
Crocodilul, prostănac, înotă înapoi. De îndată ce a ajuns la mal, maimuța a sărit de pe spatele crocodilului și
s-a urcat în copac. „La revedere, prietene!” a spus el de sus, „soția ta nu va gusta niciodată inimă de
maimuță!”
Morala: Adesea o bună prezență de spirit ne poate salva.

7. Vacile și tigrul

Patru vaci locuiau într-o pădure de lângă o pajiște. Ele erau bune prietene și făceau totul împreună. Pășunau
împreună și erau mereu împreună. Din această cauză nici tigrii, nici leii nu au putut să le omoare și să le
mănânce.
Dar, într-o zi, vacile s-au certat și fiecare s-a dus să pască într-o altă direcție. Un tigru și un leu au văzut
acest lucru și au decis că este o ocazie perfectă pentru a ucide vacile. Și exact așa s-a și întâmplat.
Morala: Împreună suntem mai puternici. Unitatea înseamnă forță.

8. Vulpea și strugurii – fabulă de Esop

Fabula „Vulpea și strugurii” este foarte populară în cultura românească, de aceea nu lispește din seria
noastră de povești pentru copii cu morală.
O vulpe a călătorit foarte mult și i s-a făcut foarte foame. A căutat ceva de mâncare, dar nu găsi nimic.
În cele din urmă, a văzut o viță de vie pe care stăteau atârnați câțiva ciorchini de struguri negri copți. Vulpea
s-a întins spre ei, dar ciorchinii erau prea sus.
A făcut mai multe sărituri, dar strugurii erau prea departe pentru a ajunge la ei. Când a văzut că nu poate
ajunge la ei prin nici un mijloc, a plecat. Pe drum încercă să se consoleze spunându-și: „Strugurii sunt acri și
nu sunt la fel de buni precum arată!”
Morala acestei poveșți ne arată că atunci când oamenii nu se pot bucura de ceva la care nu pot ajunge,
încearcă să se consoleze cu gândul că acel lucru nu merită atenția lor.

9. Leul și șoricelul

Într-o zi, un leu dormea în casa lui. Un șoricel se juca prin apropiere și, din întâmplare, a alergat peste leu.
Acest lucru a făcut ca leul să se trezească. Leul a prins șoricelul și era gata să-l omoare. Șoricelul s-a rugat
de el să nu-l ucidă. Leului i s-a făcut milă de șoricel și l-a lăsat să plece.
Câteva zile mai târziu, în timp ce mergea prin junglă, leul s-a prins în plasa unui vânător. El a început să
ragă că să iasă din plasă, dar nu a reușit.
Șoaricelul a auzit zgomotul, a alergat la leu și i-a spus: „Te rog, nu mai rage. Te voi elibera.” Apoi a tăiat
plasa cu dintii și l-a eliberat pe leu.
Morala: O faptă bună aduce alta. Dar, în acelasi timp, nu subestima pe nimeni niciodată.

10. Fermierul și fântâna

Un fermier care căuta o sursă de apă pentru ferma sa a cumpărat o fântână de la vecinul său. Vecinul era
viclean, însă, și a refuzat să lase fermierul să ia apă din fântână, spunând: „Ți-am vândut fântâna, nu apa”.
Fermierul deznădăjduit nu știa ce să facă. Așa că s-a dus la un om înțelept pentru o soluție.
Acesta l-a chemat pe vecinul fermierului și l-a întrebat de ce nu-l lasă pe fermier să scoată apă din fântână.
Omul viclean a spus același lucru din nou: „I-am vândut fântâna, nu apa. Deci nu poate să-mi ia apa”.
La asta omul înțelept a răspuns: „Pare în regulă ce spui. Dar dacă ai vândut fântâna și apa este a ta, atunci nu
mai ai nicio treabă să-ți ții apa în fântâna fermierului. Scoate apa sau folosește-o imediat. Dacă nu, apa va
aparține proprietarului fântânii.”
Fiind conștient de faptul că a fost înșelat, vecinul și-a învățat lecția. Și-a cerut scuze și a plecat.
Morala: Înșelătoria nu-ți va aduce nimic bun. Dacă înșeli pe cineva, vei plăti pentru asta destul de
repede.

11. Lupul și păstorul

Aceasta este una dintre acele povești pentru copii cu morală care se pot citi la orice vârstă.
Într-o zi un lup a fost alungat de la stână pentru că a încercat să fure o oaie și să o mănânce. Mai târziu în
acea săptămână, lupul s-a întors la stână, sperând să găsească niște mâncare. El l-a văzut pe păstor în casă,
împreună cu familia sa. Aceștia sărbătoreau cu friptură de miel.
„Aha!, se gândi lupul, „dacă aș face și eu același lucru, pe care îl fac acum păstorul și familia lui, aș fi
alungat și hăituit sau chiar ucis pentru omorârea unui miel slab și nevinovat”.
Morala: Vrem să-i judecăm și să-i condamnăm pe alții pentru ceea ce fac, dar nu vedem nimic rău în
a face noi înșine același lucru.

12. Povestea pantalonilor uzi

Din seria povești pentru copii cu morală face parte și această istorioară, dar din categoria povești moderne.
Un băiat de nouă ani era la școală, în banca lui. Când dintr-o dată, pantalonii lui s-au umezit și o băltoacă a
apărut la picioarele lui. Simțea cum inima îi sărea din piept, căci se îngrijora că profesorul și colegii îi vor
vedea pantalonii uzi și vor râde de el.
A vrut să facă repede ceva, dar i-a văzut pe Susie, colega lui, și pe profesor venind spre el. Susie avea în
mână bolul unui peștișor.
Pe măsură ce se apropiau, băiatul se gândea că profesorul îi va observa pantalonii uzi. Dar, brusc, Susie
vărsă bolul în poala băiatului. Mulțumind lui Dumnezeu că îl ajută, el se preface că se înfurie pe Susie și țipă
la ea.
Toată lumea din clasă crede că este vina lui Susie pentru pantalonii uzi. Profesorul îl ajută pe băiat să se
schimbe, iar ora continuă. Mai târziu în acea seară, băiatul o întrebă pe Susie: „Ai făcut asta în mod
intenționat, nu-i așa?”, „Mi s-a întâmplat și mie odată să-mi ud pantalonii la școală”, șopteste Susie.
Morala: Fiecare dintre noi trece prin zile bune și zile proaste. Doar cei care ne ajută în zilele proaste
sunt prietenii noștri adevărați.

13. Proastele obiceiuri

Un om de afaceri bogat era îngrijorat de obiceiurile proaste ale fiului său. El a căutat sfatul unui bătrân
înțelept. Acesta s-a întâlnit cu fiul bărbatului și l-a dus la plimbare printr-o pădure. Bătrânul i-a arătat
băiatului un răsad mic și l-a rugat să-l scoată. Băiatul a făcut-o cu ușurință și au mers mai departe. Apoi
bătrânul l-a rugat să scoată o plantă mică. Băiatul a făcut și asta cu puțin efort. În timp ce se plimbau,
bătrânul l-a rugat pe băiat să scoată un tufiș, lucru pe care acesta l-a făcut. Următorul a fost un copac mic, pe
care copilul s-a chinuit ceva timp să-l scoată. În cele din urmă, bătrânul i-a arătat un copac mai mare și i-a
cerut copilului să-l scoată.
Copilul nu a reușit să-l scoată, chiar și după ce a încercat de mai multe ori, în moduri diferite. Bătrânul i-a
zâmbit și i-a spus băiatului: „Așa este și cu obiceiurile, bune sau rele”.
Morala: Este greu să scăpăm de obiceiurile proaste, odată ce s-au stabilit în firea noastră. Cel mai
bine este să scăpăm de ele devreme.
 14. Omul și pisica

„Omul și pisica” este o fabulă mereu de actualitate, care nu se adresează doar copiilor. Așa că nu putea să
lisească din lista noastră de povești pentru copii cu morală.
Un om, care mergea pe stradă, aude un mieunat de pisică dintr-un tufiș din apropiere. Pisica era blocată și
avea nevoie de ajutor. Când bărbatul s-a întins să o ajute, pisica s-a speriat și l-a zgâriat. Omul țipă de
durere, dar nu renunță. A încercat din nou și din nou, chiar în timp ce pisica îi zgâria mâinile.
Un alt trecător a văzut acest lucru și a spus: „Mai bine las-o! Pisica va găsi până la urmă o cale să iasă”.
Omul nu a dat atenție și a încercat până a eliberat pisica. Apoi i-a spus celuilalt om: „Pisica este un animal,
iar instinctul său o face să zgârie și să atace. Eu sunt un om, iar instinctele mele mă fac milos și amabil”.
Morala: Tratează-i pe cei din jurul tău, așa cum ți-ai dori tu să fii tratat. Rămâi fidel propriilor tale
reguli și etici, și nu te lua după regulile altora.

15. De cealaltă parte a zidului

Autorul acestei povești pentru copii cu morală este Randy Reynolds.

Era odată o tânără a cărei pasiune era să se ocupe de creșterea și îngrijirea florilor din grădina ei. Ea fusese
crescută de bunica ei, care o învățase să iubească și să aibă grijă de flori, așa cum făcuse aceasta la rândul ei.
Într-o zi, în timp ce tânăra privea într-un catalog cu flori a văzut imaginea unei plante care i-a plăcut foarte
mult. Nu văzuse niciodată flori de o asemenea frumusețe. „Trebuie să o am”, își spuse ea și a comandat
semințele.
Când acestea au sosit, avea deja un loc pregătit unde să le planteze: la baza unui zid de piatră din spatele
curții. Planta a crescut viguros, cu frunze verzi, frumoase, dar nu era nicio floare. Tânăra a continuat să o
îngrijească zi de zi și chiar vorbea cu floarea încercând să o convingă să înflorească. Dar fără rezultat.
După câteva săptămâni, în timp ce stătea în fața plantei, tânăra se gândea cât de dezamăgită era din cauză că
planta nu a înflorit. Chiar se gândea să o taie și să planteze altceva în locul ei.
În acel moment, vecinul ei invalid, a chemat-o și i-a spus: ”Mulțumesc foarte mult! Nu vă puteți imagina cât
de mult m-am bucurat de florile pe care le-ați plantat.” Tânăra a intrat în curtea vecinului ei și a văzut că de
cealaltă parte a zidului planta sa era plină de flori.
Erau într-adevăr cele mai frumoase flori pe care le văzuse vreodată. Planta s-a strecurat prin crăpăturile
zidului și nu a înflorit pe partea ei de gard, ci a înflorit în mod luxuriant pe cealaltă parte.
Morala: Doar pentru că nu poți vedea rezultatul muncii tale, nu înseamnă că totul a fost în zadar.

16. O poveste despre cum să-ți controlezi cumpătul

A fost odată un băiețel care avea un temperament vulcanic. Tatăl său i-a dat o pungă de cuie și i-a spus că de
fiecare dată când își pierde cumpătul să bată un cui în gard.
În prima zi, băiatul a bătut 37 de cuie în gard. În următoarele săptămâni, când a învățat să-și controleze
mânia, a început să scadă numărul cuielor bătute zilnic.
Băiatul a descoperit că era mai ușor să-și păstreze cumpătul decât să bată acele cuie în gard. În cele din
urmă, a venit ziua când băiatul nu și-a mai pierdut cumpătul deloc. Atunci tatăl său i-a spus să scoată câte un
cui pentru fiecare zi în care el a fost capabil să-și păstreze cumpătul.
După mai multe zile băiatul a reușit, în cele din urmă, să-i spună tatălui său că toate cuiele au dispărut. Tatăl
și-a luat fiul de mână și l-a condus la gard. Acolo i-a spus: „ai făcut bine, fiule, dar uită-te la găurile din
gard. Gardul nu va mai fi niciodată la fel. Când spui lucruri la furie, ele lasă câte o cicatrice ca acestea.”
Morala: Când rănești pe cineva, nu contează de câte ori spui că îți pare rău. Rănile sunt încă acolo.
Asigură-te că îți vei păstra cumpătul data viitoare când ești tentat să spui ceva ce vei regreta mai
târziu.
17. Mama Gâscă te învață bunele maniere
Din seria „Cărțile Mamei Gâscă” de Tony Wolf, îți recomand cartea „Mama Gâscă te învață bunele
maniere”. Aici poți găsi mai multe poezioare amuzante, cu tâlc. Voi reda mai jos preferata băieților mei.
„Astăzi puii, drept răsplată,
Au primit câte-o-nghețată.
– Mie-mi place cu fistic!
– Eu vreau și cu mentă-un pic!
Unul fructe, altul nucă,
Altul, ciocolată-o cupă.
– Vai! Eu am scăpat-o jos!
Zice-un pui mai plângăcios.
Însă-ndată sare-un frate:
– Poți să iei tu jumătate!”
Morala: Este bine să fii generos cu fratele tău și să împarți cu el mâncarea sau jucăriile. Înghețata e
mai gustoasă când faci o faptă bună!

18. Puiul de crab și mama lui

Într-o zi un pui de crab și mama lui se aflau pe plajă, petrecându-și timpul împreună. Puiul de crab s-a ridicat
ca să se deplaseze, dar nu putea merge decât în lateral. Mama lui l-a certat pentru că mergea într-o parte și i-
a cerut să meargă drept înainte îndreptându-și picioarele în față. Puiul de crab i-a răspuns: „Mamă, aș vrea să
merg înainte, dar nu știu cum”.
Auzind asta, mama lui se ridică să-i arate cum, dar nici măcar ea nu a putut să-și îndrepte picioarele spre
înainte. Și-a dat seama că a fost nedreaptă, și și-a cerut scuze timid, apoi s-a așezat înapoi în nisip.
Morala: Nu condamna pe cineva pentru că nu poate face un lucru, pe care nici tu nu poți să-l faci.

19. Câinele și lupul

Într-o seară, un câine gras mergea prin pădure. S-a întâlnit cu prietenul său, lupul.
Câinele îi spuse lupului:
– Bună seara, prietene. Te îmbolnăvești pe zi ce trece. Ai vreo problemă? Ești bolnav?
– Nu, prietene, spuse lupul. Nu sunt bolnav. Nu mănânc în fiecare zi. Așa că devin tot mai slab în fiecare zi.
Atunci câinele i-a spus:
– Vrei să-l slujești pe stăpânul meu? Îți va da mâncare bună!
Lupul a răspuns cu nerăbdare: sunt dispus să-ți slujesc stăpânul. Sunt gata să merg cu tine.
Pe măsură ce înaintau prin pădure, lupul vede un semn la gâtul câinelui și îl întreabă de la ce este.
– Lanțul meu a făcut acest semn, spuse câinele.
– Atunci ești adesea legat, spuse lupul.
– Da, sunt legat când îmi păzesc casa, spuse câinele. – Dar după ce mă eliberez pot să plec oriunde îmi
place.
– Noapte bună! spuse lupul. Nu-mi place să fiu înlănțuit. Nu-mi place să mănânc bine. Îmi place să fiu liber.
Morala: Libertatea este de neprețuit.

20. „Gălăgioasa Lily” de Sofie Laguna și Kerry Argent

Aceasta este o carte foarte amuzantă pentru copii cu vârste între 3 și 5 ani.
Lily este o hipopotămiță foarte drăguță și expresivă. De fiecare dată când începe să cânte, i se spune că o
face prea tare. Întotdeauna întâmpină dificultăți pentru că face prea mult zgomot. Acasă părinții îi reproșează
că își trezește frățiorul bebeluș, iar la școală este adesea chemată în biroul directorului din cauză că este prea
gălăgioasă.
Atunci când doamna Loopiola vine în școala ei să dea lecții de muzică și teatru, Lily descoperă că uneori a fi
gălăgios este un lucru bun.
Morala: Fiecare persoană este diferită și are propriile talente. Nu este nimic în neregulă cu faptul că
ești diferit. Întotdeauna există un mod în care poți să-ți folosești talentele pentru a te exprima. Nu poți
schimba cine ești doar pentru a fi pe placul cuiva.