PROIECT DIDACTIC

 Data: 4.12.2019

 Propunător: Scîrtoaje Izabela

 Unitatea de învățământ: Colegiul National Constantin Cantacuzino

 Clasa: a X-a E

 Disciplina de învăţământ: Limba si literatura română

 Subiectul/Tema lecţiei: Romanul experientei. Text suport: Maitreyi de Mircea Eliade

 Tipul lecţiei: Lectie de însusire de cunostinte

COMPETENŢE GENERALE:

1. Utilizarea corectă si adecvată a limbii române în producerea si receptarea mesajelor în

diferite situatii de comunicare;
2. Folosirea instrumentelor generale de analiză stilistică si structurală a diferitelor texte
literare;

Competenţe specifice: Conţinuturi asociate:

1.4. Redactarea unor compoziţii despre textele studiate şi - analiză, comentariu, eseu structurat şi eseu liber
alcătuirea unor texte funcţionale sau a unor proiecte

2.1. Analiza principalelor componente de structură, de - particularităţi ale construcţiei subiectului în textele
compoziţie şi de limbaj specific textului narativ narative studiate

2.4. Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de - temă şi viziune despre lume
interpretare a textelor literare studiate

OBIECTIVE OPERATIONALE

1
O1: identificarea principalelor componente de structură si de compoziţie specifice textului
narativ;
O2: stabilirea unor analogii cu opere literare ce dezvoltă aceeaşi temă;
O3: folosirea adecvată în comunicarea orală şi scrisă, a noţiunilor de teorie literară proprii
textului narativ ( narator, perspectivă narativă, temă, relaţii temporale si spaţiale, incipit,
final, subiect, acţiune, conflict etc.).

STRATEGIA DIDACTICĂ

Metode si procedee didactice: conversaţia euristică, analiza pe text, descoperirea, explicatia,

învătarea prin exercitii;

Mijloace de învătământ: fise de lucru, text suport, tabla;

Metode si tehnici de evaluare: observatie curenta, conversatia euristica, aprecierea verbală,

autoevaluarea;

Forme de organizare a activitătii: activitate frontală, pe grupe, individuală.

Resurse
Umane: 32 elevi ai clasei a X-a E;
Materiale/mijloace de învăţământ: fişe de lucru, manualul;
De timp: 50 de minute.

Bibliografie:

ELIADE, Mircea, Maitreyi, Editura Cartex 2000, Bucureşti, 2006;

PAICU, I, LUPU, M., LAZĂR, M., Eseul. Literatura română-Pregătire individuală pentru
proba scrisă- examenul de bacalaureat, Editura ART, Bucuresti, 2014;

PETRACHE, Anca Denisa, CIURESCU, Camelia, RUGINĂ, Carmen, GEORGESCU,

Irina, ANISIE, Monica, CIOBANU, Ștefania, Eseul - Ghid de pregatire practica -
Bacalaureat 2017, Editura Delfin, Bucuresti, 2016;

2
 SCENARIU DIDACTIC

Evaluare
Secvenţele Strategii Resurse
Activitatea profesorului Activitatea elevilor
lecţiei didactice
 Salutul Conversatia
 Profesorul face prezenta si Elevii pregătesc caietele şi Manualul
notează absentii manualul pentru începerea orei de
 Este organizat contextul limba si literatura română.
educativ, astfel încât
1. Moment
demersul didactic să atingă
organizatoric
un grad înalt de eficienţă,
2 min
se asigură liniştea în clasă,
se pregătesc materialele
necesare desfăşurării
activităţii.

 Se verifică efectuarea temei. Elevii cer lămuriri în privinţa Conversaţia Caiete Observaţie
lucrurilor ce nu au putut fi rezolvate curentă
2. Verificarea
acasă.
temei
3 min
  Profesorul cere elevilor sa Definiţie : romanul este o specie a Conversaţia
definească romanul. genului epic în proză, de mare euristică
întindere, cu o actiunea complexă
ce se desfăsoară pe mai multe Explicaţia
planuri narative, cu un conflict
puternic si concentrat, care implică Argumentare Observaţie
un număr mare de personaje. curentă
Manual
Semestrul acesta am studiat Ion de
 Ce romane am studiat în Liviu Rebreanu. Brainstorming
3.Actualizarea
semestrul acesta?
cunoştinţelor Ion de Liviu Reabreanu este un
anterioare roman realist-obiectiv.
10 min

 Profesorul notează pe tablă Conversatia

un citat. Elevii notează, apoi Elevii îsi notează citatul. euristică
4.Captarea
îl comentează împreună cu
atenţiei pentru
profesorul. Conversaţia porneste de la un citat Argumentare
activitatea ce
al autorului.
urmează
„orice se întâmplă în viața poate Explicatia
7 min
constitui un roman..”(Mircea
Eliade)
  Folosind ca pretext
exercitiul de captare a Elevii scriu titlul lecţiei pe caiete şi
atentiei, profesorul anuntă pregătesc textele suport. Conversaţia Tabla Observaţie
titlul noii lectii si prezintă curentă
5.Anunţarea competentele derivate, într- Manual
subiectului şi a o formă accesibila elevilor.
obiectivelor
3 min  Noteaza la tablă data si tilul
lectiei:
Romanul experientei- Maitreyi de
Mircea Eliade

6.Dirijarea 1.4; Fişă de

învăţării 2.1;  Profesorul întreabă cine a Câţiva elevi povestesc subiectul lucru
20 min 2.4; citit romanul si dacă poate romanului Maitreyi de Mircea Explicaţia
cineva să povestească Eliade, identificând locul, timpul
subiectul. desfăsurării acţiunii şi personajele.

 Împarte elevilor o fisă de Elevii au la dispoziţie 5 minute

lucru si solicită citirea pentru a găsi cel puţin câte o Convesaţia Texte
primului fragment. trăsătură care să demonstreze că euristică suport
 Pune întrebări pe baza „Maitreyi” este un roman subiectiv
fragmentului citit. Din si al autenticităţii.
primul fragment, elevii află
tipul romanului, anume Elevii îşi exprimă părerea, o susţin
roman subiectiv, exotic, al şi se creează astfel un cadru pentru Argumentarea
experientei si al trăirii dezbatere. orală
interioare.
 Profesorul explică elevilor
geneza romanului, acesta
fiind bazat pe povestea de Elevii îsi notează.
iubire trăită de autor alături
de fiica profesorului
Dasgupta, gazda lui din
 India.

 Citind cel de-al doilea

fragment, elevii află că
romanul se bazeaza pe
povestea de iubire
imposibilă dintre un tănăr
european, Allan si o tănără Tema romanului este iubirea
bengaleză, Maitreyi. Iubirea incompatibilă, iubirea care are
lor reprezintă opozitia dintre efecte nefaste. Iubirea are un
două mentalităti si două caracter exotic şi este una
culturi, cea orientală si cea imposibilă la fel ca povestea dintre
occidentală. Romeo şi Julieta sau Tristan şi
Isolda.
 Din ultimul fragment, elevii
află că povestea celor doi
îndrăgostiti nu are un final Elevii citesc cel de-al treilea
fericit. fragment si îsi noteaza ideile
definitorii. Impreună cu profesorul,
 Deznodământul este unul comentează finalul.
deschis, realizându-se astfel,
simetria incipitului cu
finalul.
 Elevii vor sintetiza oral trăsăturile Explicaţia
romanului „Maitreyi” de Mircea Schiţa
Eliade. lecţiei Evaluarea
Roman subiectiv-personaj- formativă
 Profesorul va cere elevilor narator , naraţiune la persoana I; Argumentarea
să Roman modern al autenticităţii- orală
prezinte oral principalele trăsături -prezintă frământările interioare,
ale romanului „Maitreyi” de incertitudinile personajului narator;
Mircea Eliade. -structura care îmbină mai multe
7.Asigurarea
specii literare: jurnalul, eseul,
feed-back-ului
reportajul, amintirile, confesiunea;
5 min
-epicul pur care constă în existenţa
unui singur plan de acţiune dominat
de luciditatea analitică a
personajului
- existenţa a două timpuri: subiectiv
şi obiectiv
Roman erotic şi exotic prin tema
abordată, iubirea şi plasarea acţiunii
într-un spaţiu exotic, India.

 La sfârşitul orei, profesorul Conversatia Evaluare

8.Evaluarea va aprecia răspunsurile sumativă
activităţii elevilor şi îi va încuraja să-
3 min și exprime liber ideile.

 Tema pentru acasă. Elevii îsi notează tema de casă.

 Profesorul le propune
9.Asigurarea
elevilor să-si imagineze un
retenţiei şi
alt final pentru roman.
transferului
 Elevii mai au de rezolvat si
2 min
exercitiile pe care nu au
reusit să le rezolve în clasă.
 FIŞĂ DE LUCRU

Citiţi fragmentele de mai jos:

„Am sovăit atâta în fața acestui caiet, pentru că n-am izbutit să aflu încă ziua precisă când
am întâlnit-o pe Maitreyi. În însemnările mele din acel an n-am găsit nimic. Numele ei apare acolo
mult mai târziu, dupa ce am iesit din sanatoriu si a trebuit să mă mut în casa inginerului Narendra
Sen, în cartierul Bhowanipore. Dar aceasta s-a întâmplat în 1929, iar eu întâlnisem pe Maitreyi cu
cel putin zece luni mai înainte. Si dacă sufăr oarecum începând aceasta povestire, e tocmai pentru că
nu stiu cum să evoc figura ei de-atunci si nu pot retrăi aievea mirarea mea, nesiguranta si turburarea
celor dintâi întâlniri.
Îmi amintesc foarte vag că, văzând-o o dată în masină, asteptând în fata lui "Oxford
Book Stationary" ― în timp ce eu si tatal ei, inginerul, alegeam cărti pentru vacantele de
Craciun ― am avut o ciudata tresărire, urmată de un foarte surprinzator dispret. Mi se părea urâtă ―
cu ochii ei prea mari si prea negri, cu buzele cărnoase si rasfrânte, cu sânii puternici, de fecioară
bengaleză crescuta prea plin, ca un fruct trecut în copt. Când i-am fost prezentat si si-a adus palmele
la frunte, să mă salute, i-am văzut deodata bratul întreg gol si m-a lovit culoarea pielii: mată, brună,
de un brun nemaiîntalnit până atunci, s-ar fi spus de lut si de ceară. Pe atunci locuiam înca în
Wellesle y Street, la Ripon Mansion, si vecinul meu de camera era Harold Carr, împiegat la "Army
and Navy Stores", a cărui tovărăsie o cultivam, pentru că avea o sumă de familii prietene în
Calcutta, unde îmi petreceam si eu serile si cu ale caror fete ieseam saptamânal la dancinguri.
Acestui Harold încercai să-i descriu ― mai mult pentru lămurirea mea decât a lui ― bratul
gol al Maitreyiei si straniul acelui galben întunecat atât de turburător, atât de putin feminin, de parcă
ar fi fost mai mult al unei zeite sau al unei cadre decât al unei indiene.”( CAPITOLUL I )

.................................................................................................................................................................

„Maitreyi continua totusi cu o simplitate care începu să mă cucerească. Vorbea apei, vorbea
cerului cu stele, pădurii, pământului. Isi sprijini bine în iarbă pumnii purtând inelul si făgădui:
― Mă leg pe tine, pământule, că eu voi fi a lui Allan, si a nimănui altuia. Voi creste din el ca
iarba din tine. Si cum astepti tu ploaia, asa îi voi astepta eu venirea, si cum îti sunt tie razele, asa va
fi trupul lui mie. Mă leg in fata ta ca unirea noastra va rodi, căci mi-e drag cu voia mea, si tot răul,
daca va fi, să nu cadă asupra lui, ci asupra-mi, căci eu l-am ales. Tu mă auzi, mama pământ, tu nu
mă minti, maica mea. Daca mă simti aproape, cum te simt eu acum, si cu mâna si cu inelul,
întăreste-mă să-l iubesc totdeauna, bucurie necunoscută lui să-i aduc, viata de rod si de joc să-i dau.
Să fie viata noastră ca bucuria ierburilor ce cresc din tine. Să fie îmbratisarea noastra ca cea dintâi zi
a monsoon-ului. Ploaie să fie sarutul nostru. Si cum tu niciodată nu obosesti, maica mea, tot astfel să
nu obosească inima mea în dragostea pentru Allan, pe care cerul l-a născut departe, si tu, maică, mi
l-ai adus aproape.
O ascultam tot mai fascinat, pâna ce nu i-am mai putut întelege cuvintele. Vorbea o
bengaleză de prunc, simplificata, aproape cifrată. Auzeam sunetele, ghiceam pe ici, pe colo câte un
cuvânt, dar îmi scăpa tâlcul acestei incantatii. Când a tăcut, parcă mi-era teamă s-o ating, într-atât mi
se părea de fermecată, de inaccesibilă. A vorbit tot ea întâi.
― Acum nu ne mai desparte nimeni, Allan. Acum sunt a ta, cu desăvârsire a ta.”(
CAPITOLUL XI)

.................................................................................................................................................................

„.Mă întâlnesc cu J., nepotul d-nei Sen, venit aici pentru un angajament la o mare tipografie.
Bucurie, îmbrăţişări, amintiri. E cel dintîi cunoscut pe care îl văd în Singapore. Îl invit la masă, şi
după a treia ţigare, îmi spune, privindu-mă în ochi, serios:
― Allan, ştii că Maitreyi te-a iubit foarte mult? A aflat toată lumea de dragostea aceasta...
Eu încerc să-l opresc, căci dacă îmi place să întîlnesc cîteodată oameni din acele locuri, apoi mi-e
peste putinţă să-i aud compătimindu-mă sau comentînd dragostea noastră. Ştiu, acum, că s-au aflat
multe. Dar la ce bun dacă s-au aflat?
― Nu, nu, stărui el, am să-ţi spun lucruri triste.
― Nu cumva a murit? mă înspăimîntai eu. (Deşi nu puteam crede în moartea ei, căci ştiu că
am să simt ceasul acela, dacă se va întâmpla ca Maitreyi să moară înainte de mine.)
― Ar fi fost mai bine să moară, adaogă J., superstiţios. Dar a făcut un lucru netrebnic. S-a
dat vînzătorului de fructe...
Îmi venea să urlu, să rîd. Simţeam că, dacă nu mă apuc bine de masă, îmi pierd cunoştinţa. J.
observă schimbarea mea şi mă consolează.
― A fost o lovitură grea pentru noi toţi. Maica e aproape nebună de durere. Maitreyi a plecat
la Midnapur, să nască, chipurile în taină, dar toată lumea a aflat. Au încercat să cumpere pe
nemernicul acela, dar acum sunt în proces...
Nu mai înţelegeam nimic. Şi nu înţeleg nici acum. Cine este în proces? Îl întreb dacă au dat-
o afară pe Maitreyi.
― Sen nu vrea sub nici un chip s-o gonească. A spus că mai bine o omoară cu mâna lui decît
s-o dea afară. Vor s-o facă poate filozoafă, mai ştiu eu ce... O păstrau pentru o partidă bună, dar
acum se ştie aproape tot... Cine are s-o mai ia? Şi, totuşi, nu vor s-o gonească. Maitreyi ţipă întruna:
"De ce nu mă daţi la cîini? De ce nu mă aruncaţi în stradă?!" Eu cred că a înnebunit. Altminteri, cine
ar fi făcut una ca asta?
Sunt ceasuri de cînd mă gîndesc. Şi nu pot face nimic. Să telegrafiez lui Sen? Să scriu Maitreyiei?
Simt că a făcut asta pentru mine. Dacă aş fi citit scrisorile aduse de Khokha... Poate plănuise ea
ceva. Sunt foarte turbure, acum, foarte turbure. Şi vreau totuşi să scriu aici tot, tot. ...Şi dacă n-ar fi
decât o păcăleală a dragostei mele? De ce să cred? De unde ştiu? Aş vrea să privesc ochii
Maitreyiei...”(CAPITOLUL XV)
Exercitii:

1. Identificaţi tema pe care o abordează Mircea Eliade în romanul său şi stabiliţi tipul perspectivei
narative.

2. Explicaţi semnificaţia titlului, punându-l în relaţie cu acţiunea.

3. Precizaţi conflictul romanului şi evidenţiaţi evoluţia acestuia.

4. Selectează secvenţele în care este realizat portretul fizic al Maitreyiei. Ce impresie îi face lui
Allen, în momentul în care o zărește așteptând în mașină, în faţă la Oxford Book Stationary?

5. Ce „descoperă” Allan în momentul în care o cunoaște pe Maitreyi?

6. Rezumă informaţiile pe care i le dă lui Allan nepotul doamnei Sen. Găsiţi explicaţii pentru cele
întâmplate după plecarea lui Allan.

7. Comentează în 3-5 rânduri atitudinea lui Allan din finalul romanului.

8. Explică următoarea construcţie: viaţă de rod şi de joc să-i dau.

9. Există simetrie între incipit si finalul?

"Dragostea nu moare" de Maitreyi Devi fiica lui Surendranath Dasgupta, cel mai mare filosof
indian, si se numea Maitreyi Devi. Tanarul Mircea Eliade avea, cand a cunoscut-o, 23 de ani, iar ea
16. Adolescenta scria versuri, apreciate de Rabindranath Tagore, si avea sa devina o cunoscuta poeta
indiana. Intalnirea dintre Maitreyi Devi si reputatul nostru sanscritolog Sergiu Al.-George la
Calcutta, in 1972, a "declansat" scrierea unei noi carti.  Romanul-raspuns "Dragostea nu moare",
scris mai intai in bengali, a fost tradus si publicat in limba engleza in 1976.

"Necazul este ca nu poti sterge nimic din ce s-a petrecut în viata ta. Tabloul ramâne asa cum a fost
pictat. În literatura, scriitorul poate sa renunte la portiuni care nu sunt în armonie cu întregul, dar
viata pastreaza totul, nimeni nu poate înlatura un singur rând macar, daca ar fi fost posibil, as fi
sters cu toata puterea anul 1930 din viata mea. Sa-l las sa cada ca pe-o frunza de pe ramura vesnic
verde a vietii mele; 1930, o frunza uscata ca dragostea mea pentru Mircea. Nu îmi mai amintesc
fata lui, si chiar daca mi-o amintesc, nu mai simt nici durere, nici bucurie."
("Dragostea nu moare" de Maitreyi Devi)

"Atunci am înteles ca nimic nu dureaza în suflet, ca cea mai verificata încredere poate fi anulata de
un singur gest, ca cele mai sincere posesiuni nu dovedesc niciodata nimic, caci si sinceritatea poate
fi repetata, cu altul, cu altii, ca, în sfîrsit, totul se uita sau se poate uita, caci fericirea si încrederea
adunata în atîtea luni de dragoste, în atîtea nopti petrecute împreuna, pierisera acum ca prin
miracol, si nu supravietuisera în mine decît un întârîtat orgoliu si o cumplita furie împotriva mea
însumi."
("Dragostea nu moare" de Maitreyi Devi)

Răspunsul lui Maitreyi la romanul lui Eliade a venit după 42 de ani. Volumul “Dragostea nu
moare” reia povestea, însă, spre deosebire de Eliade, care şi-a permis să mai şi “pluseze”, indianca
reclamă relatarea autentică a faptelor. De altfel, ea îl acuză pe Eliade de mistificare. “Cum m-ai
putut compromite în faţa lumii, asta e dragoste?”, întreabă, în cartea ei, Maitreyi. Cea mai mare
supărare a sa era legată de “vizitele nocturne” pe care ea le neagă.