2

UNITATEA ȘCOALA

FICȚIUNE LITERARĂ
Cartea nunții (fragment) de George Călinescu
Romanul adolescentului miop (fragment) de Mircea Eliade
FICȚIUNE ȘI REALITATE
Textul oficial (juridico-administrativ)
LIMBĂ ȘI COMUNICARE
Exprimarea orală (Monologul)
Exprimarea orală (Dialogul)
Textul argumentativ
Relații semantice: sinonimia, antonimia
Câmpul semantic al școlii
Substantivul (pluralul substantivelor)
Zile libere (Sărbători legale)
Ceasul
Timpul
Verbul. Expresii verbale impersonale/ unipersonale (a-i fi foame, a-i fi sete, a-i fi frică/
teamă, a-i fi frig, a-i fi lene, a-i fi somn, a-i fi milă, a-i fi ruşine, a-i fi dor, a-i fi cald)
Adjectivul
Gradele de comparație
Preopoziția și locuțiunile prepoziționale
Trăsătui fizice și morale

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
LIMBĂ ȘI COMUNICARE
1. Completează graficul.
Ți-a fost dor de școală?
DA, pentru că NU, pentru că

1
Reține!
Expresii verbale impersonale/ unipersonale
a-i fi foame, a-i fi sete, a-i fi frică/ teamă, a-i fi frig, a-i fi groază, a-i fi lene, a-i fi somn,
a-i fi milă, a-i fi ruşine, a-i fi dor, a-i fi bine, a-i fi rău, a-i fi cald, a-i fi greu etc.

a-i fi foame

Pers. Timpul Timpul Timpul Timpul Timpul

Nr.sg. prezent trecut viitor cond.opt. cond.opt.
prezent perfect
Mie îmi este foame/ mi-a fost îmi va fi mi-ar fi mi-ar fi fost
mi-e foame foame foame foame foame
Ţie îţi este foame/ ţi-a fost îţi va fi ţi-ar fi ţi-ar fi fost
ți-e foame foame foame foame foame
Lui/ îi este foame/ i-a fost foame Îi va fi foame i-ar fi i-ar fi fost
Ei îi e foame foame foame
Nouă ne este foame/ ne-a fost ne va fi ne-ar ne-ar fi
ne e foame foame foame fiplăcea plăcut
Vouă vă este foame/ v-a fost vă va fi v-ar fi v-ar fi fost
vă e foame foame foame foame foame
Lor le este foame/ le-a fost le va fi foame le-ar fi i-ar fi fost
le e foame foame foame foame

a-i fi frică/ teamă + de: Mi-e frică de șerpi.

+ vb .la conjunctiv: Mi-e frică să călătoresc cu vaporul.
a-i fi milă + de: Mi-e milă de ea.
a-i fi dor + de: Ți-e dor de părinții tăi?

2. Exprimă esența școlii în trei cuvinte/ expresii/ imagini. Explică pe scurt

alegerea.

2
 3. Numește termenul care se potrivește fiecărei definiții.
Definițiile cuvintelor sunt preluate din DEX1:
_________________: „Carte care cuprinde noțiunile de bază ale unei anumite
discipline. Carte de școală”.
__________________: „Examen general cu care se încheie cursurile liceului și după
care este permisă intrarea la facultate”.
__________________:„Instituție de învățământ public unde se predau elementele de
bază ale principalelor discipline.”
___________________:„Persoană care învață într-o școală sau este instruită de cineva.”
___________________:„Persoană calificată care predă o materie de învățământ (în
școală).”
___________________:„Exercițiu scris dat școlarilor, studenților etc. pentru aplicarea
cunoștințelor dobândite.”
4. Ce îți sugerează imaginile de mai jos?
Simbol Denumește verbul la Găsește-i antonimul!
imperativ sugerat de
fiecare imagine.

1
DEX – Dicționarul explicativ al limbii române, (2016), Editura Universul Enciclopedic,
București
3
 5. Ce alți termeni asociezi cu noțiunea de școală. Notează-i.
Verbe Substantive Adjective

4
 6. Răspunde la întrebări.
Ce materii ai avut în gimnaziu?
Câte ore de limba română ai avut pe săptămână?
Câte ore aveai pe zi?
Ce limbi străine ai învățat la școală?
Care este materia ta preferată?
Cum te-ai hotărât să vii la această școală?
7. Numește ce reprezintă fiecare dintre imaginile de mai jos.

8. Numește obiectul pe care îl reprezintă fiecare imagine numerotată. Spune

pluralul substantivului identificat.

1. 8. 15.
2. 9. 16.
3. 10. 17.
4. 11. 18.
5. 12.
6. 13.
7. 14.

5
 9. Alcătuiește enunțuri pa baza imaginilor de mai sus, folosind următoarele
locuțiuni prepoziționale care cer cazul genitiv: (casei, clădirii, blocului,
caselor)

în spatele:
în fața:
în mijlocul:
în stânga/ dreapta:
în jurul:
10. Scrie în dreptul fiecărei imagini prepoziția/locuțiunea prepozițională
corespunzătoare.

6
 11. Compară școala ta din gimnaziu cu cea în care studiezi acum folosind
adjective la diferite grade de comparație.
Folsește adjectivele din chenarul de mai jos la diferite grade de comparație:

Vocabular

mic mare

spațios larg

aeristit încărcat

primitor sobru

nou vechi

dotat modern
Gradele de comparație
popular faimos
1. Gradul pozitiv
adjectiv: Tata este generos.
adverb: Tata s-a trezit devreme.
2. Gradul comparativ

adjectiv/ de egalitate de superioritate de inferioritate

adverb

Tata este la fel de generos ca mama. Tata este mai Tata e mai puțin
tot atât de generos decât generos decât
generos/ tot așa de mama. mama.
devreme Tata s-a trezit la fel de devreme ca Tata s-a trezit mai Tata s-a trezit mai
mama. devreme decât puțin devreme
tot atât de mama. decât mama.
tot așa de
3. Gradul superlativ
adjectiv/ relativ absolut
adverb

generos/ Tata este cel mai generos dintre toți. Tata este foarte generos.
devreme Tata s-a trezit foarte
devereme.

7
 Tata s-a trezit cel mai devreme. Tata este generooos.
Tata s-a trezit
devreeeme.

Tata este generos,

generos.
Tata s-a trezit devreme,
devreme.

Tata este extraordinar

de generos.
fanastic de

Tata este generos din

cale-afară.

FICȚIUNE LITERARĂ: „Cartea nunții” de George Călinescu

Se inițiază o discuție pe baza fișelor biobibliografice realizate de elevi în vederea
înțelegerii locului și rolului lui George Călinescu în literatura și cultura română. Pentru
a verifica cele mai importante date despre autor se distribuie elevilor următoarea fișă de
lucru:

FIŞĂ DE LUCRU

George Călinescu (1899 – 1965)

8
Conceția despre roman: „Romanul trebuie să fie interesat de cazurile individuale în
măsura în care ele se transfigurează artistic în tipuri. Tipul firesc de roman românesc
este deocamdată cel obiectiv.”

Indică varianta/ variantele corecte de răspuns:

1. George Călinescu a trăit între anii:
a) 1899-1965
b) 1989- 1956
c) 1890- 1955
2. George Călinescu a fost:
a) scriitor
b) critic literar
c) publicist
3.Care din următoarele grupuri de scriitori fac parte din perioada interbelică?
a) Mihai Eminescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale, Ioan Slavici
b) Nicolae Filimon, Costache Negruzzi, Grigore Alexandrescu
c) Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, George Călinescu
4. Care dintre următoarele romanele călinesciene a apărut primul?
a) Enigma Otiliei
b) Cartea nunţii
c) Bietul Ioanide
5. George Călinescu este adeptul romanului:
a) realist
b) romantic
c) naturalist
6. Lucrarea monumentală a lui George Călinescu este:
a) Enigma Otiliei (1938)
b) Istoria literaturii române de la origini până în prezent (1941)
c) Viața lui Mihai Eminescu (1932)

Demersul didactic al fiecărei lecții este structurat într-un cadru articulat în trei etape:
evocare, realizarea sensului și reflecție.
Înaintea studierii unui text literar, elevii au ca temă pentru acasă:

9
1. Citește fragmentul „Oracolul lui Bobby” și extrage cuvintele al căror sens îți este
necunoscut.
2. Caută sensul acestor cuvinte în dicționarul explicativ.
3. Notează în vocabular cuvintele însușite și introdu-le în enunțuri.

„Cartea nunții” de George Călinescu

(roman - 1933)
Fragment din capitolul „Oracolul lui Bobby”

„Bobby ieși de la Lido cu părul încă ud de apa bazinului. De prea multă grabă,
își trăsese hainele ultra-moderniste cu umeri înalți de-a dreptul peste costumul de baie, a
cărui răceală jilavă o simțea pe piept și pe pântece. Chiulise trei ore de la școală și se
grăbea să prindă recreația cea mare, ca să intre neobservat la ora de muzică, în care să
poată răsfoi puțin cartea de istorie, deoarece se aștepta ca Silivestru Capitanovici să le
dea extemporal. […]
În fond era îngrijorat de extemporalul de care era sigur și care, deloc improvizat,
lua la Silivestru Capitanovici proporțiile unei teze trimestriale. Bobby își alese un loc
mai izolat între ușă și fereastră, ca să poată mânui la nevoie cartea, și atrase cu greutate
în fața lui și pe Tocilescu, tobă de carte, ca de obicei.
Abia sunase de intrare, și Silivestru Capitanovici își făcu apariția pe ușă, mai
încruntat ca oricând. Ursuzul frate al mătușilor din casa cu molii părea ieșit dintr-un
tablou de Ribera. Redingota neagră de dinainte de război luase străluciri și îndoituri
geometrice de foi de zinc, și pe acest fond funebru, de un realism halucinant, barba lui
pătrată și fața dură și sidefată ca o lumânare mare de nuntă ieșeau în relief cu atât mai
pătrunzătoare cu cât erau mai patinate. Deși n-avea imaginație poetică, de frică Bobby a
intuit just ce lipsea cadrului pentru a completa impresia de teroare ce se lăsase peste
clasă. Un postav negru bridat pe catedră și patru sfeșnice mari cu lumânări aprinse în
jurul lui Silivestru.
După ce puse absențele, Capitanovici închise catalogul și anunță în cuvinte
puține și aproape bolborosite extemporalul. Scrise el înuși cu creta pe tablă tema: Petru
și Asan, apoi se așeză pe scaun și rămase zugrăvit pe umbra metalică a redingotei sale,
ca un sfânt sumbru, muncit de îndoieli grele.

10
 Bobby scrise în partea de sus a paginii Extemporal, își desenă numele și data,
apoi așteptă. Aceste nume proprii nu-i deșteptau nimic în minte, dar absolut nimic.
„ Petru, Petru – se gândea el – Petru și Pavel, nu se poate, ăștia sunt sfinți… Asan,
Asan… moara lui Asan, își dădu cu părerea. Ce are de-a face moara lui Asan cu istoria
românilor?” Un gol i se puse în creștetul capului și se vedea șovăind în funiile unui ring.
- Mă Tocilescu – șopti el cu precauție vecinului din față – spune-mi, mă, și mie:
pune caietu mai așa să văz și eu!
Tocilescu făcu pe scârbosu, și nu se clinti, de frică să nu fie văzut. De-abia mai
târziu îi aruncă într-o doară vorbele: Aromâni, frați aromâni, pe care Bobby și le
însemna pe sugătoare. Privea la vecini, auzea scârțâitul penițelor și o sudoare rece i se
lăsă pe frunte.
- Știi ceva? îl întrebă șoptit vecinul din spate.
- Aiurea!
În speranța dezordinii cu predarea lucrărilor, Bobby se hotărî să atace
introducerea.
„Istoria patriei este una dintre preocupările cele mai de seamă ale unei nații. Prin
cunoașterea trecutului noi ne dăm seama de vitejiile poporului românesc și ne pregătim
pentru viitor. Noi trebuie din această pricină să ne cultivăm eroii neamului. Unii dintre
cei mai importanți viteji ai trecutului nostru sunt și frații Petru și Asan, acei frați
aromâni care au înscris o pagină de glorie în cartea neamului. Când zicem Petru și Asan
zicem…”
Ce zicem? se munci Bobby, epuizat de atâta sforțare și cu mâna trase repede pe
genunchi cartea de istorie.
În vremea aceasta, bătând încet darabana pe scoarța catalogului, Silivestru
observa pe școlari pe rând și medita. Se vedea pe sine elev de liceu la Sf. Sava, cu
treizeci și cinci de ani în urmă, stând la geam cu De bello gallico înainte și ascultând
ciripitul vrăbiilor pe fereastra deschisă. […]
Privirea îi căzu asupra lui Bobby, care, cu un ochi sub bancă și altul pe caiet,
scria de zor.
- Policrat! Zise profund și grav Silivestru.
Bobby încremeni și se auzi limpede plesnitura unei cărți căzute pe dușumea sub
banca lui. Silivestru porni rigid ca un prelat în procesiune mortuară, și oprindu-se lângă
Bobby, ridică manualul de istorie de jos. Apoi inspectând cutia pupitrului, trase un caiet
cartonat ce i se păru suspect și-l răsfoi înghețat. Sufletul lui Bobby se prefăcu în frigider

11
când din caiet zbură pe podea un vraf de fotografii de actrițe de cinematograf. Silivestru
le ridică impasibil de jos, făcu o cruce roșie pe foaia lui Bobby și se reîntoarse la catedră
fără să spună a vorbă. […]
- Pentru încercarea de fraudă vei fi grav pedepsit. Cât privește depozitul dumitale
sentimental, el poate fi ridicat de posesoare oricând de la mine personal…
- Ce ziceți mă? – se consultă Bobby cu colegii săi, după plecarea lui Silivestru – o să-mi
pună nota unu la extemporal?
- Asta n-ar fi nimic – zice Tocilescu – dar poate să te dea în conferință.
- Aiurea!
- Zău! Așa a pățit-o și Paraschivescu!
Dar Bobby era un optimist. După câteva clipe sumbre se însenină la față, își luă
servieta și șapca și porni pe ușă regenerat de o idee genială, aruncând clasei cobitoare un
formidabil: Zexe!”2

Dicționar explicativ
Petru și Asan – doi frați aromâni care au pornit o răscoală împotriva stăpânirii
bizantine (1185-1186), în urma căreia, victorioși, au întemeiat împreună cu bulgarii
Imperiul Vlaho-Bulgar (pe teritoriul de astăzi al Bulgariei)
aromâni - populație românească de la sud de Dunăre

EVOCARE
1. Prin ce stări de spirit treci înaintea unui examen/ extemporal/ lucrare semestrială?
a) Teamă
b) Stres
c) Incertitudine
d) Speranță
e) Încredere
f) Bucurie
Motivează-ți alegerea.
2. Lucrați în perechi! Construiți un dialog de 10-12 replici între doi colegi de clasă/
profesor – elev/ elev – părinte pe o temă legată de școală.
În timp ce perechile prezintă dialogurile create, ceilalți elevi urmăresc corectitudinea
exprimării și respectarea cerinței.

2
Călinescu, George, 2018, Cartea nunții, Editura Cartex, București, p.104-109
12
a) Notează regulile care trebuie îndeplinite ca un dialog să fie eficient, referindu-te la
elementele situației de comunicare.
Reguli şi tehnici ale dialogului

b) Tehnica CUM
Cum salutăm și cum răspundem la salut
Salut! Servus!
Bună!
Bună dimineaţa! Bună ziua! Bună seara!
- Bine ai venit! - Bine te-am găsit!
- Ce faci? Ce mai faci? - Bine, mulțumesc!
Nu te-am văzut de mult!
Sărut mâna!
- Bine aţi venit! - Bine v-am găsit!
Ce mai faceţi? – Bine, mulţumesc.
Cum ne luăm rămas-bun
La revedere!
Pa!
Te pup!
Vă doresc o zi bună!
Ne vedem mâine! Sper să ne vedem în curând!
Pe curând! Salutări tuturor!
Numai bine!
Mulțumim pentru tot!
Noapte bună! Vise plăcute!
Mi-a părut bine că ne-am întâlnit!

REALIZAREA SENSULUI
1. Identifică, în text, cinci cuvinte din câmpul semantic al școlii.
13
2. Notează câte un sinonim contextual pentru sensul din text al cuvintelor următoare:
recreația:
extemporal:
izolat:
frică:
fraudă:
3. Notează câte un antonim contextual pentru sensul din text al următoarelor structuri:
în fața lui:
sunase de intrare:
închise catalogul:
se însenină la față:
4. Alege unul dintre adjectivele următoare, pe care îl consideri potrivit să exprime
atitudinea lui Bobby față de școală.
a) dezinteresat
b) superficial
c) admirativ
d) ironic
Motivează alegerea adjectivului cu cel puțin două exemple din text.
5. Prezintă, pe scurt, relația profesor-elev în Cartea nunții. Selectează citatele care oferă
informațiile extrase de tine!
6. Ce îl determină pe Bobby să copieze la extemporal?
7. Cum explici emoția elevului când profesorul își dă seama că trișează? Descrie o
întâmplare asemănătoare la care ai fost martor sau ai participat.
8. Transcrie din text trei cuvinte argotice. De ce crezi că le folosește Bobby?
REFLECȚIE
Eseul de 5-10 minute
1. Imaginează-ți că ești elevul din text. Gândește-te la cele întâmplate și alcătuiește un
eseu despre ce ai simțit când ai observat că profesorul și-a dat seama că copiezi.
2. Scrie un text de 5-7 enunțuri, în care să-ți exprimi opinia despre relația optimă dintre
profesor și elev în procesul instructuv-educativ?

14
Material didactic: Schemă pentru fixarea cunoștințelor: REALISMUL

15
Reține! Realismul românesc

16
 Autori Ioan Slavici
Liviu Rebreanu
Mihail Sadoveanu
George Călinescu
Marin Preda
Tematică Familia
Banul
Înavuțirea
Moștenirea
Singurătatea
Perspectivă Perspectiva narativă este obiectivă
narativă/ Tipul de Naratorul este omniscient şi omniprezent, relatează
narator evenimentele pe un ton neutru, impersonal.

Tehnici narative Tehnica detaliului

Personajul realist Tipuri umane:

- Intelectualului
- Omului simplu de la țară
- Tipul țăranului sărac nemulțumit de propria condiție
socială
- Tipul avarului
- Tipul parvenitului
- Tipul tânărului în formare
- Tipul îndrăgostitului
- Tipul adolescentului

Completează spațiile punctate, pentru a obține un text coerent despre

trăsăturile realismului în romanul Cartea nunții.

Proza realist-obiectivă se realizează prin reprezentarea veridică a realității. Textul se

focalizează pe tema ........................................................ . Perspectiva narativă
este ............................, naratorul .................................... şi ................................. relatează
evenimentele la persoana ................................................, pe un ton neutru şi impersonal.
Este utilizată tehnica detaliului cu scopul de a crea portrete verosimile. Profesorul de
istorie este tipul .................................................................................................................
Romanul se înscrie în estetica realistă și prin modul de construcție a personajelor, care
reprezintă tipuri umane. Bobby reprezintă tipul ........................................
Stilul este sobru, concis, fără podoabe, cu scopul prezentării cât mai fidele a realităţii.

`Caracterizarea unui personaj

EVOCARE

17
 TRĂSĂTURI MORALE
Trăsturi pozitive Trăsături negative
Sunt
activ(ă) pasiv(ă)
adaptabil(ă) inadaptabil
agitat(ă) liniștit
altruist(ă) egoist
amabil(ă)
ambițios(oasă)
amuzant, haios (oasă)
anxios (anxioasă)
atent(ă)
atrăgător (oare)
blând(ă), blajin(ă)
bucuros(oasă)
calm(ă)
comunicativ(ă), limbut(ă),
vorbăreț(eață)
conștiincios(oasă)
cult(ă)
curios(oasă)
darnic(ă)
descurcăreț(eață)
deștept(eaptă)
determinat(ă)/ motivat(ă)
drăguț(ă)
fericit(ă)
gelos(oasă)
grijuliu(e)
harnic(ă), silitor(oare)
hotărât(ă)

18
 încăpățânat(ă)
invidios(oasă)
îndemânatic(ă)/ priceput(ă)/
abil(ă)
înțelegător(oare)
liniștit(ă)
loial(ă)/ fidel(ă)
modest(ă)
optimist(ă)
ordonat(ă)
perseverent(ă), dârz(ă),
tenace
pașnic
permisiv(ă)
plictisitor(oare)
politicos(oasă)
pragmatic(ă)
prudent(ă)
punctual(ă)
puternic(ă)
rapid(ă), iute
răbdător(oare)
respectuos(oasă)
simpatic(ă)
sincer(ă)/ onest(ă)/ just(ă)
singuratic(ă)
supărat(ă)
șmecher(ă)
timid(ă)
ursuz(ă), morocănos(oasă)
vioi(oaie), energic(ă)
Sunt în toane bune.
Mă binedispune.

19
 1. Alege din tabelul de mai sus cinci adjective care te caracterizează.
Motivează-ți alegerea.

TRĂSĂTURI FIZICE

înalt scund
slab gras
urât frumos
Păr:
lung scurt
mediu
blond
roșcat
castaniu
șaten
brunet
cărunt
creț drept
ondulat
aspru mătăsos
Ochi:
căprui
albaștri
verzi
negri
Gene
lungi scurte
dese rare
Sprâncene
subțiri groase
musculos
chipeș nearătos
Urechi
mici mari
clăpăuge
Nas
mic mare
Buzele
subțiri groase
Fața
ovală
rotundă

20
Câte kilograme ai? Eu am 50 de kilograme.
Ce înălțime ai? Eu am 160 de cm.

1. Descrie-ți colegul de bancă. Care sunt trăsăturile lui fizice și morale.

Trăsături fizice Trăsături morale

2. Fă o comparație între tine și personajul din fragment, completând diagrama

Venn. În partea comună vei scrie trăsăturile comune, în partea stângă
trăsăturile tale și în partea dreaptă trăsăturile lui Bobby.

Reține!
Spre deosebire de .......
În comparație cu.....
Eu sunt diferit de ..........
Mă asemăn cu ......

3. Alege un nume celebru (un star, o personalitate politică/ istorică, un personaj dintr-
o operă literară studiată etc). Descrie persoana/ personajul, fără a-i rosti numele.
Colegii trebuie să asculte cu atenţie pentru a putea ghici despre cine este vorba.
Elevul care a oferit răspunsul corect este invitat să-şi prezinte propriul personaj.

REALIZAREA SENSULUI
21
 Planul caracterizării unui personaj literar

După ce se realizează încadrarea personajului în operă, trebuie evidențiate următoarele

aspecte:

I. INTRODUCERE:
1. Ce loc ocupă personajul în operă? (principal, secundar, episodic)
2. Ce fel de personaj este (raportat la realitate)? (real, simbolic, miraculos)
3. Cine este personajul?
4. În ce împrejurări este descris el?

II. CUPRINS:
5. Care sunt trăsăturile fizice şi morale ale personajului aşa reies ele:
a. din caracterizarea directă:
- de către autor
- de către alte personaje
- de către personajul însuşi (autocaracterizare)
b. din caracterizarea indirectă:
- faptele personajului
- comportamentul, gândurile şi frământările lui interioare
- relaţia cu celelalte personaje
- aspectul fizic şi vestimentar al personajului
- descrierea mediului social în care trăieşte
- numele şi limbajul
III. ÎNCHEIERE
Care este opinia ta cu privire la personajul menționat.

1. Ce impresie ți-a lăsat personajul?

2. Prin ce mijloace este caracterizat Bobby?
3. Ce trăsături de caracter sunt evidențiate în fragmentul de mai sus.
REFLECȚIE:

22
Realizează un eseu de minimum 200 de cuvinte, în care să prezinți particularitățile de
construcție a personajului Bobby:
În elaborarea eseului vei avea în vedere următoarele repere:
- prezentarea statutului social, moral etc. al personajului;
- evidențierea a două trăsături ale personajului prin câte o secvență comentată;
- menționarea și exemplificarea mijloacelor și procedeelor de caracterizare.

FICȚIUNE ȘI REALITATE (TEXTUL OFICIAL)

EVOCARE
1. Ce sărbătorim în aceste zile?
Zile libere (sărbători legale)
24 decembrie
25 decembrie
31 decembrie
1 ianuarie
24 ianuarie
12 aprilie/ 19 aprilie ……………catolic/……………ortodox
La 50 de zile de la Sfintele Paști sărbătorim ……………………………………….
1 mai
1 iunie
15 august
30 noiembrie
1 decembrie

Reține!
pe 7 ianuarie/ la data de 7 ianuarie
de pe 13 ianurie până pe 16 ianuarie

23
 în 2020
din 2022 până în 2025
din septembrie până în decembrie

Ianurie 2020
Luni Marți Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică
1 (Anul 2 3 4 5
Nou)
6 7 8 9 10 11 12
(pe...)
13 14 15 16 17 18 19
(de pe...) (până pe...)
20 21 22 23 24 25 26
(Mica
Unire)
27 28 29 30 31

2020 2021 2022 2023 2024

(în ...) (din....) (până în...)

REALIZAREA SENSULUI
TEXTUL OFICIAL (JURIDIC-ADMINISTRATIV)
Cuprinde: lege, regulament, ordin oficial, adeverință, cerere, proces-verbal, scrisoare
oficială.
Tipul emițătorului:
 Specializat: instituția care a elaborat și emis legea
Tipul receptorului:
 Specializat: cel care aplică legea
 Nespecializat: cel care dorește să cunoască legea
Particularități:
 scopul informativ;
 respectarea normelor limbii literare;
 caracterul obiectiv, impersonal;

24
  accesibilitate, claritate, precizie;
 folosirea clișeelor formale (alineat, articol, conform etc.)
 folosirea terminologiei de specialitate

Citește următoarele articole din Ordinul publicat în Monitorul Oficial:

Textul este preluat din ORDINUL Nr. 3125/2020 din 29 ianuarie 2020 privind structura
anului şcolar 2020-2021.
EMITENT: MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 87 din 6 februarie 2020

Art.1
(1) Anul şcolar 2020-2021 are 34 de săptămâni de cursuri. Cursurile anului şcolar 2020-
2021 încep la data de 14 septembrie 2020.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) se stabilesc următoarele:
a) pentru clasele a XII-a anul şcolar are 32 de săptămâni de cursuri şi se încheie la data
de 4 iunie 2021;
b) pentru clasa a VIII-a, anul şcolar are 33de săptămâni de cursuri şi se încheie la data
de 11iunie 2021;
c) pentru clasele din învăţământul liceal - filiera tehnologică, cu excepţia claselor
prevăzute la lit.a) şi pentru clasele din învăţământul profesional, anul şcolar are 37 de
săptămâni de cursuri.
Art.2 Anul şcolar 2020 -2021 se structurează pe două semestre, după cum urmează:
Semestrul I are 17 săptămâni de cursuri dispuse în perioada 14 septembrie 2020 - 29
ianuarie 2021.
Cursuri - luni, 14 septembrie 2020 - marţi, 22 decembrie 2020.
Vacanţa de iarnă - miercuri, 23 decembrie 2020 - duminică, 10 ianuarie 2021.
Cursuri - luni, 11 ianuarie 2021 - vineri, 29 ianuarie2021.
Vacanţa intersemestrială - sâmbătă, 30 ianuarie 2021 – duminică, 7 februarie 2021.
Semestrul al II-lea are 17 săptămâni de cursuri dispuse în perioada 8 februarie 2021-
18iunie 2021. Cursuri – luni, 8 februarie 2021 – joi, 1 aprilie 2021.
Vacanţă - vineri, 2 aprilie 2021–duminică, 11 aprilie 2021.
Cursuri – luni, 12 aprilie 2021 –joi, 29 aprilie 2021.
Vacanţă –vineri, 30 aprilie 2021 – duminică, 9 mai 2021.

25
Cursuri - luni, 10 mai 2021-vineri, 18 iunie 2021.
Vacanţa de vară - sâmbătă, 19 iunie 2021 - data din septembrie 2021 la care încep
cursurile anului şcolar 2021–2022.
Art.5 (1) Programul național„Şcoala altfel” se va desfășura în perioada 5 octombrie
2020–4 iunie 2021, pe o perioadă de 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se
află la decizia unității de învățământ.
Art. 6 Lucrările scrise semestriale (tezele) se susţin, după ce se parcurge programa
şcolară, cu cel puţin 3 săptămâni înainte de finalizarea semestrului.

I. Răspunde la fiecare dintre următoarele întrebări cu privire la text:

1. Despre ce este vorba în Ordin?

2. Cine a emis acest ordin?
3. Care este scopul acestui text?
a) a convinge b) a emoționa c) a informa
4. În funcție de scopul comunicării, numește tipul de receptor căruia i se poate
adresa textul.
5. Este important ca un elev să cunoască informațiile cuprinse în Ordin?
6. Câte săptămâni de cursuri are anul școlar 2019-2020 pentru elevii clasei a IX-a
ai Liceului Tehnologic „Kós Károly”?
7. Cât durează vacanța de iarnă?
8. Când se susțin tezele?
9. Câte zile durează programul național „Școala altfel”?
10. Care este ultima zi de școală pentru elevii care urmează să susțină examenul de
bacalaureat?
11. Menționează câte un sinonim contextual pentru fiecare din următoarele cuvinte:
se încheie, se structurează, se desfășoară, decizia, unității de învățământ.
12. Indică două trăsături ale discursului nonficțional prezente în textul dat.
13. Prezintă două particularităţi ale stilului administrativ, identificabile în textul dat.

II. Adevărat sau fals?

1. Legile, ordinele și alte documente de acest fel sunt structurate pe articole (pe
scurt Art.), paragrafe (1), și aliniate.
2. Limbajul în care este scris Ordinul este de neînțeles, greoi.

26
 3. Semestrul I este mai lung decât semestrul al II-lea.
4. Vacanța de iarnă este vacanța intersemestrială.
5. Clasa a XII-a termină cursurile la data de 4 iunie.
6. Lucrările semestriale se scriu cu minim 3 săptămâni înainte de finalizarea
semestrului
7. Activitățile din cadrul Programului național „Școala altfel” se pot organiza în
perioada 31 mai – 4 iunie 2021.
REFLECȚIE
Redactează un text real/ imaginativ de 6-8 rânduri, în care să prezinți planurile tale
pentru vacanța de vară. Folosește cât mai multe prepoziții cu sens temporal.

Tehnica CUM
Cum completez un formular tipizat?
Cerință: Completează formularul de mai jos.

Numele și prenumele

Numele de fată

Data nașterii

Vârsta

Locul nașterii

Sexul:
- masculin
- feminin

Domiciliul

Adresa:
- strada
- numărul

Codul poștal

Starea civilă:

27
- necăsătorit(ă)
- căsătorit(ă)
- văduv(ă)
- divorțat(ă)
- concubinaj

Cetățenia

Naționalitatea

Numărul cărții de identitate

Locul eliberării

Eliberat de...

Data eliberării

Data expirării

Semnătura
LIMBĂ ȘI COMUNICARE

Reține! TIMPUL
Părţile zilei
în zori (dis de dimineață) când răsare soarele
dimineaţa de la 6:00 până la 10:00
înainte de masă de la 10 până la 12:00
la prânz La 12:00
după-masă De la 12:00- la 17:00
seara De la 17:00 până la 23:00
noaptea De la 23:00 până la răsăritul soarelui
la miezul nopţii La 0:00
Timpul
Ne întâlnim... Ne-am întânit.... Ne vom întâlni...
astăzi/ azi ieri/ alaltăieri mâine/ poimâine
marți marțea trecută marțea viitoare
săptămâna aceasta săptămâna trecută săptămâna viitoare

28
 luna aceasta luna trecută luna viitoare
anul acesta anul trecut anul viitor/ la anul
weekendul acesta weekendul trecut weekendul viitor
peste o săptămână demult peste două zile
peste o jumătate de oră zilnic în fiecare zi
peste un sfert de oră săptămânal în fiecare săptămână
în weekend/ la sfîrșit de lunar în fiecare lună
săptămână
toată ziua anual în fiecare an
Ora
Răspunde la următoarele întrebări:
Îmi spui, te rog, cât e ceasul?
La ce oră îți pui ceasul să sune?
La ce oră te trezești în cursul săptămânii? Dar în weekend?
La ce oră pornești spre școală?
La ce oră termini orele?
La ce oră ajungi acasă?

29
30
31
FICȚIUNE LITERARĂ

MIRCEA ELIADE (1907, București – 1986, Chicago)

prozator, eseist, istoric al religiilor
Lucrări literare:
„Romanul adolescentului miop” (1924-1925)
„ Maitreyi” (1933)
„Domnișoara Christina” (1936)
„Noaptea de Sânziene” (1955)
„Nouăsprezece trandafiri” (1980)
„ Memorii (1980)”
Lucrări științifice:
„Tratat de istorie a religiilor” (1949)
„Sacru și profan” (1956)
„Aspecte ale mitului” (1963)
„Istoria credințelor și ideilor religioase” (1976-1978)

EVOCAREA
1. Găsește cuvântul - ţintă
Formulați întrebări pentru a ajunge cât mai repede la cuvântul țintă. Eu voi răspunde
doar prin da/ nu la întrebările formulate de voi. Țineți cont că Unitatea de învățare
vizată este Școala.
2. Metoda predicției
Formulați presupoziții pornind de la titlul fragmentului. Completați primele două
coloane cu prezicerile voastre.

Ce credeţi că se va De ce credeţi acestea? Ce s-a întâmplat de fapt?

întâmpla?

32
După lectura integrală a textului, elevii completează şi ultima coloană a tabelului.
Urmează dezbaterea, realizându-se compararea presupoziţiilor cu informaţiile primite
din operă.
2. Răspunde la întrebări.
Cum te-ai pregătit pentru evaluarea națională?
Ce ai face acum diferit în pregătirea pentru examen?
3. Completează tabelul.
Este folositor să îți organizezi timpul de învățare înainte de examen, test de evaluare,
teză?
Argumente PRO Argumente CONTRA

Elevii au ca temă pentru acasă citirea integrală a fragmentului ce urmează a fi

studiat.
1. Citește fragmentul „Corigența” și extrage cuvintele al căror sens îți este necunoscut.
2. Caută sensul acestor cuvinte în dicționarul explicativ.
3. Notează în vocabular cuvintele însușite și introdu-le în enunțuri.

„Corigența” constituie capitolul al VII-lea din Volumul I, Partea I din „Romanul

adolescentului miop.”
Citește următorul fragment:
„10 iulie
S-a sfârșit școala.
Iar eu sunt sigur că am rămas corigent la matematică. Am rămas corigent pentru
că am vrut eu sau, mai exact, nu am promovat, pentru că nu am vrut.
Nu mi-e rușine. Știam de mult că sunt cu desăvârșire lipsit de de voință. Numai
inocenții mei colegi mă pot socoti un băiat voluntar, pentru că citesc până noaptea târziu
cărți de știință.
Eu le-am spus că mie-mi place să citesc, nu-mi impun asta.
Dar ei nu au vrut să înțeleagă.

33
 Totul s-a petrecut firesc și după cum era de așteptat. În cea din urmă lecție,
Vanciu ne-a spus:
- Cei ce vor să-și îndrepte notele să vină peste trei zile, la orele două după-
amiaza la liceu. Pot să-și îndrepte orice notă, pentru că îi întreb din materia fiecărui
trimestru.
Eu aveam pe toate trimestrele media „insuficient”. M-am ridicat pe o bancă și
am strigat către clasă:
- În noaptea asta nu se doarme, băieți!
Spuneam oricui voia să asculte:
- Mă apuc să învăț la două. Lucrez până la zece noaptea. Mănânc, mă culc, mă
scola la două. Lucrez până mâine dimineață, apoi repet operația de două ori. Astăzi
isprăvesc trigonometria, mâine la prânz învăț din algebră combinațiile, binomul lui
Newton și triunghiul lui Pascal. După-masă sfârșesc algebra. Poimâine repet.
Răspoimâine ies la tablă cel dintâi și îl tâmpesc pe Vanciu. În trei zile învăț ce n-am
învățat un an și scap... După aceea mă culc și dorm patruzeci și opt de ore în șir, ca
Champollion după ce a descifrat hieroglifele...
Eram entuziasmat și credeam. Când mă părăsea însă entuziasmul, începeam să
mă îndoiesc. Dar mă trudeam să-mi păstrez entuziasmul necesar.
Acasă, cum am ajuns, am împărtășit hotărârea mea. Spuneam:
- Până mâine dau dracului trigonometria.
S-a sfârșit masa și eu m-am urcat în mansardă. Cald, și mie îmi era somn. Îmi
spusei:
- Nu mă pot apuca deodată de matematici. Trebuie să-mi obișnuiesc creierul. Și
citii vreun ceas dintr-o carte care n-avea câtuși de puțin legătură cu binomul lui
Newton, nici cu triunghiul lui Pascal.
- Haide, îmi poruncii cu glas tare când văzui că se face trei: hârtie, creion, tabla
de logaritmi și cartea de trigonometrie.
Prudent, îndepărtai de pe masă tot ce-mi putea ispiti atenția: un volum din
Auguste Comte, Istoria literaturilor romanice, vol. III, a lui Iorga […], revistele,
broșurile, și adunai tot ce-mi poruncii.
- Primele lecții nu sunt grele deloc, îmi mărturisii cu jumătate de glas, ca să-mi
fac curaj. Să începem cu liniile trigonometrice: sinusul și cosinusul.

34
 Dar mă aflai citind prefața în care dl. Tutuc reproducea un pasaj de dl. Bianu. În
pasajul acela autorul afirma că, cu toată inteligența dumisale socotită de profesori
obtuză matematicii, cartea de trigonometrie a lui Spiru Haret i s-a părut delicioasă.
- Trebuie că e, într-adevăr, foarte interesantă trigonometria, îmi spuneam eu fără
convingere.
Dar de câte ori încercam să citesc primul capitol, descopeream ori că creionul
nu e destul de ascuțit, ori că tabla de logaritmi nu e la îndemână, că fereastra scârțâie, că
nu mi-am așezat comod picioarele, că gulerul de la cămașă mă supără, că hârtia de pe
masă e pătată, că praful de pe iconiță n-a fost șters de la Duminica Tomii, că s-a uscat
cerneala în călimară, că n-are să-mi ajungă hârtia ș.a.m.d.
Auzii ceasul trei și jumătate.
-Haide, domnule! mă răstii eu către mine însumi.
Și desenai un cerc, și-l împărții în patru, și scrisei la fiecare capăt al diametrului
câte o literă mare: A, B, C, D. Și îmi închipuii că am un arc de treizeci și cinci de grade,
și unii extremitatea arcului cu centrul cercului. Dar observai că obținusem un arc de
patruzeci și cinci de grade.
-Ăsta nu-i bun! rostii eu, bucuros că eram nevoit să construiesc un alt cerc. Ăsta-
i a opta parte dintr-un cerc și sinusul lui e 3 supra radical din minus 2, iar cosinusul
supra radical din 3.
Ștersei cercul cu arcul de patruzeci și cinci de grade și făcui alături un altul, cu
un arc numai de treizeci și cinci de grade. Dar, când fu să-l crestez cu două diametre
pependiculare, luai în seamă că cercul șters cu creionul îmi atrage atenția. Atunci
mototolii hârtia și o zvârlii pe fereastră. Al treilea cerc era mai reușit și-i dărui un
admirabil arc de treizeci și cinci de grade. Arcul era AB = 35°, iaer la centru pusei O,
pentru că așa se pune întotdeauna la centru.
Apoi am citit trei pagini fără să mă opresc. Erau foarte bine scrise și foarte
limpede, dar în mansardă era cald și eu mă gândeam că peste o lună voi fi în Dumbrava
Sibiului.
Până seara citisem douăzeci și șapte de pagini și îmi mai rămăseseră o sută
nouăzeci și unu. Aceasta pentru că la patru și jumătate m-am dus să fac dușul rece; la
cinci și jumătate m-am convins că sufăr de foame și m-am coborât să mănânc; la șase și
jumătate am citit o revistă; la șapte mi-a fost sete; la șapte și un sfert mi s-a rupt
creionul; la șapte și jumătate am devenit melanolic auzind ciripitul paserilor, la opt m-
am socotit persecutat, la opt și un sfert am aprins lampa – cu toate că nu era absolut

35
nevoie -, la opt și jumătate mi-am examinat fața în oglindă, la nouă fără douăzeci am
luat niște însemnări psihologice pentru romanul meu, la nouă fără zece m-am hotărât să
mă odihnesc puțin ca să nu mă surmenez, iar la nouă fără cinci am fost chemat la masă.
Era unsprezece fără un sfert când m-am suit din nou în mansardă.
-Lasă, mi-am spus. Să nu-mi obosesc ochii citind noaptea. Să pun ceasul să mă
scoale la trei.
Am început să mă dezbrac, fericit. Nu e prea devreme la trei?
Hotărâi: mă scol la patru.
Când mă îndreptam spre masă, să sting lampa, m-am răzgândit și am pus ceasul
să sune la cinci.
Și ceasul a sunat la cinci. Dar eu visasem vise rele toată noaptea și l-am lăsat să
sune.
- Ia mai slăbește-mă, i-am spus pe jumătate adormit, ca și cum ceasul ar fi fost
de vină dacă a sunat la cinci. Și m-am întors pe partea cealaltă...
- Bre, ai matematică!...Scoală-te!
- Ei, și ce dacă am matematică? Matematica mă creează pe mine sau eu pe ea?
Și iar am adormit. Dar m-a lovit lumina dimineții în ochi și m-am deșteptat. A
început să-mi pară rău că dormisem un ceas și jumătate mai mult decât trebuia. Am
început să mă ocărăsc în gând, cu glas tare.
- Nu sunt decât un adolescent ca și toți ceilalți. N-am să ajung niciodată nimic.
Nu-i nimic de capul meu. Păcat de timpul pierdut cu școala. N-am voință nici cât un
clapon.
Toate acestea menite să mă cutremure și să mă îndrăgostească de trigonometrie.
Zadarnic. După ce m-am spălat și m-am îmbrăcat, am început să citesc un
capitol din cartea lui Iorga.
- ...Nu sunt atât de naiv să mă consum la șase cu matematica!
În realitate, nu era șase, ci șapte fără cinci. Am citit din Istoria literaturilor
romanice până la opt.Atunci mi-a adus tata laptele și pe mine m-a găsit răsfoind
înfrigurat logaritmii. Părea foarte mulțumit.
- Merge? Merge?
- Greu, foarte greu. De la patru mă lupt cu ea. Nu știu ce-oi face. Sunt foarte
obosit.
Tata mă privi mângâietor.

36
 - Mai plimbă-te puțin prin grădină și apoi mai citește iar. Cred că n-o fi atât de
rău să vă asculte greu...
- A spus că ne ascultă foarte greu...
La opt și un sfert am început să socotesc câte pagini mai aveam de citit și le-am
împărțit la numărul orelor disponibile.
Am repetat socoteala de trei ori, pentru că părea că mă interesează foarte mult
rezultatul exact.
Am desenat un cerc.
- Ei, și ce-are să fie dacă nu m-oi prezenta la examen?
- Are să mă lase corigent.
- Ei, șoi ce-are să fie dacă m-o lăsa corigent?
- Au să râdă toți de mine.
- Ei, și ce-are să fie dacă au să râdă toți de mine?
Îndoiala nu mă mai lasă să împart cercul în patru și să-i însemn extremitățile
diametrelor: A, B, C, D.
- Ce-mi pasă mie dacă mă lasă corigent? Nu știu eu cine sunt? Nu sunt eu?
Aveam dreptate: eu eram. Dar aceasta nu însemna nimic pentru Vanciu.
- Ei, și ce-mi pasă mie de Vanciu?
Așa era: ce-mi păsa mie de Vanciu?
- Chiar e mai bine să mă lase corigent. Am destulă vreme la vară să învăț cu
sârg. Am să învăț patru ceasuri pe zi, de va rămâne Vanciu uluit. Și atunci nu mă
va lăsa corigent la anul, nici în clasa a VIII-a. Trebuie să învăț o dată temeinic
matematica. Am să învăț la vară. E chiar foarte inteligentă hotărârea mea: să
învăț la vară...
Mi-am strâns bucuros cărțile și le-am înghesuit sub măsuța cu reviste.
Am alergat jos și i-am vestit pe toți că nu mă prezint la examen.
- Cum? voiți să promovez iarăși superficial? Și la anul să rămân iarăși
corigent, și iar în clasa a VIII-a? Trebuie să învăț o dată temeinic matematica. La
vară am vreme destulă. E foarte inteligent ceea ce fac...
Astfel, și anul acesta – ca întotdeauna -, rămân corigent. Ceea ce era de
așteptat. Și ceea ce eu prorocisem, numai pentru mine, încă din iarnă.”3
REALIZAREA SENSULUI
1. Să strângem substantive!
3
Eliade, Mircea, 2016, Romanul adolescentului miop, Editura Tuna, Mușătești, p. 36-40
37
Într-un coș sunt strânse substantive. La începutul activității, fiecare elev își ia un capac
din coșul cu substantive, spune pluralul substantivului de pe capac, îl trece la G. D și îl
introduce într-un enunț.

Interogarea multiprocesuală. Răspunde la întrebări.

TIPURILE DE ÎNTREBĂRI RĂSPUNSUL
I. Întrebări literale
a.Când s-au desfășurat evenimentele?
b. Unde s-au desfășurat evenimentele?
c. Ce fapte sunt relatate?
d. Ce planuri are adolescentul pentru a
reuși să promoveze examenul de
corigență.
e. Cine relatează întâmplările?
f. Notează cu cifre orele precizate în text:
- patru și jumătate
- cinci și jumătate
- șase și jumătate
- șapte
- șapte și un sfert
- șapte și jumătate
- opt
- opt și un sfert
- opt și jumătate
- nouă fără douăzeci
- nouă fără zece
- nouă fără cinci
- unsprezece fără un sfert
g. Care sunt tentațiile adolescentului
amenințat de corigență?

II. Întrebări de traducere

a. Menționează sensul din text al
38
secvenței/ al expresiei: gulerul de la
cămașă mă supără, Ce-mi pasă mie!
b. Alcătuiește enunțuri cu sinonimele
următoarelor cuvinte:
hotărârea:
s-a sfârșit:
vreun ceas:
grele:
descopeream:
comod:

III. Întrebări interpretative

a. De ce nu reușește pesonajul să-și atingă
obiectivul. Alege una din variantele de mai
jos? Motivează-ți alegerea.
- țelul este imposibil de realizat
- personajul nu are suficientă voință
și motivație
- nu îi place trigonometria
- amână mereu pregătirea pentru
examenul de corigență
b. De ce renunță personajul în final? Este o
decizie inteligentă? Argumentează.
c. Ce măsuri pot fi aplicate pentru a
preveni corigența?

IV. Întebări aplicative

a. La ce tehnici de amânare recurge
personajul?
b. Ce l-a determinat pe personaj să
renunțe?
c. Dacă ai fi locul personajului ce l-ai
sfătui să facă referitor la situația relatată.

39
 V. Întrebări analitice
a. Ce modalități de caracterizare a
personajului a utilizat autorul în cazul
personajului narator.
b. Motivează apartenența textului la
realism.
VI. Întrebări sintetice
Rezumă textul în 6-8 rânduri.
Tu ai fi putut să te ții de programul stabilit
de personaj cu privire la modul de
pregătire pentru examen?

VII. Întrebări evaluative

a. Ce emoţii te cuprind atunci când te
gîndeşti la situația elevului, care este pe
punctul de a rămâne corigent?
b. Cum apreciezi comportamentul
elevului?
A avut un comportament corect?
Argumentează.

REFLECȚIE
1. Povestește un moment dificil, neplăcut din viața ta de elev. Cum ai reușit să îl
depășești?
2. Povestește un episod din viața ta de școlar în care un profesor te-a lăudat, te-a făcut să
te simți important.
3. Există profesor care te-a influențat decisiv, pe care l-ai putea considera un model?
Dacă da, ce calități te-a impresionat la el?

Tehnica CUM

Cum pun întrebări?

40
 Răspunde la întrebări:
Cine? Cine e colegul tău de bancă?
Cu cine? Cu cine te-ai întâlnit?
Pe cine? Pe cine cauți?
Despre cine? Despre cine vorbiți?
La cine? La cine te gândești?
În cine? În cine ai încredere?
De cine? De cine ți-e frică?

Ce? Ce mânânci? Ce marcă e? Ce culoare are?

Ce fel de?/ Ce? Ce fel de/ Ce șofer este el?
Cu ce? Cu ce ai călătorit?
Pe ce? Pe ce te-ai așezat?
Despre ce? Despre ce ați discutat?
De ce? De ce ai plecat așa devreme de la petrecere?
La ce? La ce te gândești?

Care? Care a spart paharul?

Cu care? Cu care ai vorbit?
Pe care? Pe care l-ai certat?
Despre care? Despre care profesor vorbiți?
La care? La care ne vedem?
În care? În care ai încredere?
De care? De care ți-e frică?
Căruia? Căruia i-ați telefonat?

Cui? Cui i-ai dat ciocolata?

Al/ a/ ai/ ale cui? Al cui e telefonul?

Cât? Cât lapte ai băut?

Câtă? Câtă ciocolată a mâncat?
Câți? Câți elevi sunt în clasă?
Câte? Câte zile ai petrecut la mare?

Unde? Unde locuiești?

De unde? De unde vii?
Până unde? Până unde mergi?

41
Încotro? Încotro se duce?

Când? Când te întorci?

De când? De când nu v-ați întâlnit?
Până când? Până când rămâi?
Cât timp? Cât timp a durat spectacolul?

Cum? Cum s-a comportat?

Cum e dirigintele vostru?

Exerciții
1. Formulează întrebări pentru următoarele răspunsuri:
Avem trei ore de limba română pe săptămână.
Sâmbătă merg la teatru.
Un deceniu are 10 ani.
Un kilogram de cireșe costă 20 de lei.
Ana este din Bulgaria.
Sunt în România de două zile.
A plecat pentru că nu s-a simțit bine.
Peste o oră mă întâlnesc cu prietenii.
Am mâncat toată ciocolata.
El este impertinent.
Merg spre Miercurea-Ciuc.
I-am spus Elenei să mă aștepte.
Umbrela este a doamnei profesoare.
Suntem în Mamaia până în august.
2. Pune întrebările corecte pentru a putea răspunde cu termenii subliniați:

Ei vor să meargă la București.

Noi nu avem voie să întârziem.
Elevii vin de la școală.
Stăm la mare până mâine.
De miecuri încep ploile.

Cum răspund la întrebarea Ce faci?

42
1. Ce faci? (Hogy vagy?)

Foarte bine! Așa și așa!

Bine! Rău!

Foarte rău!

2. Ce faci? (Mit csinálsz?)

Gătesc.
Sunt în parc cu fiul meu.
Merg la școală.
Beau o limonadă.

FICȚIUNE ȘI REALITATE
Textul argumentativ

Are trei părți:

● Ipoteza: constă în formularea unui enunţ clar, care conţine ideea ce va fi
demonstrată, dar şi exprimarea propriei opinii faţă de aceasta.
● Argumentarea propriu-zisă: este partea cea mai extinsă a eseului în care se vor
prezenta argumentele menite să convingă cititorul. Autorul face apel la argumente pro
şi/ sau contra ipotezei enunţate şi susţinerea lor prin exemplificări, comparaţii.
● Concluzia: rezumă demersul argumentativ prin reluarea ideii dezvoltate în ipoteză.
3. Elemente conectoare: cred că..., în opinia mea, după părerea mea, sunt (nu sunt) de
acord cu..., îmi place, deoarece..., probabil că..., cu siguranţă că..., pentru că,
deoarece, de exemplu, la fel ca, având în vedere faptul că..., spre deosebire de, în
primul rând, în al doilea rând, după cum am spus, în concluzie, deci, etc.

Scrie un text argumentativ, de 15-20 de rânduri, pornind de la unul dintre

următoarele citate4:
4
Citate despre Școală, https://booknation.ro/citate-despre-scoala/
43
„Nu spun că şcoala nu e bună. E foarte bună. Cât timp te duci la şcoală ca să înveţi ceva
ce îţi place şi să foloseşti aceste lucruri în viaţă ca să obţii ce vrei.” Pera Novacovici
„O şcoală bună te învaţă să studiezi cu răbdare, să-ţi însuşeşti cunoştinţe şi deprinderi,
să colaborezi cu alţii.” H. H. Stern
„Un om educat se deosebeşte de un om needucat, asa cum un om viu se deosebeşte de
un om mort.” Aristotel

44