UNITĂȚILE IUBIREA. ADOLESCENȚA.

FICȚIUNEA LITERARĂ
Vârsta de aur a dragostei de Nichita Stănescu
De veghe în lanul de secară de J.D. Salinger

FICȚIUNE ȘI REALITATE
Textul Publicistic - interviul
Stilul epistolar

LIMBĂ ȘI COMUNICARE
Lectura – Înțelegere
(înțelegerea globală a textului, analiza unor elemente ce pot conduce la
înțelegerea textului, anticipări; chei de lectură, titlu, incipit, simbol central,
temă, sentiment poetic, secvențe poetice, elemente de expresivitate și de
limbaj etc. în textul liric; temă, subiect, moduri de expunere dominante,
structură, compoziție, conflict, personaje, stil, limbaj etc. în textul epic.)
Dialogul. Reguli ale dialogului. Tehnici ale dialogului eficient.
Hobby-uri. Activități sportive
Verbele reflexive.
Pronumele personale.
Pronume interogative
Adverbe interogative

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
LIMBĂ ȘI COMUNICARE
1. Notează trei cuvinte care să caracterizeze cel mai bine etapele de
mai jos:

1
 maturitate
adolescență
copilărie

2. Clasifică emoțiile de mai jos în cele două categorii:

dragoste/ ură/ încredere în sine/ rușine/ plăcere/ plictis/ gelozie/ timiditate/
pasiune/ mândrie/ neîncredere/ liniște/ invidie/ mulțumire/ furie/ optimism/
admirație/ vinovăție/ bucurie/ tristețe/ generozitate/ durere/ bunătate/
recunoștință/ suferință/neliniște

EMOȚII/ GÂNDURI POZITIVE EMOȚII NEGATIVE

2
3. Zarurile cu emoții
Aruncă zarul. Fiecărui număr de pe zar îi corespunde o emoție/ un
sentiment. 1 = fericit, 2 = trist, 3 = confuz, 4 = mânios, 5 = mirat, 6 =
mândru. În funcţie de numărul căzut pe zar, împărtăşeşte celorlalţi când ai
simţit ultima oară acel sentiment.

1. 2. 3. 4. 5. 6.

4. Completează urmatoarele propoziţii:

a) Iubirea
este ......................................................................................................
b) A iubi înseamnă
………………………………………………………………
c) Fară dragoste viaţa
omului ..............................................................................
d) Cine
iubeşte ..................................................................................................
...
e) Când iubești simți
……………………………………………………………

Verbele reflexive în imagini

3
a se bucura a se întrista

a se căsători a se
despărți

a se certa
a se împăca

a se culca
a se trezi

a se încălța a se
descălța

4
a se îmbrăca a se dezbrăca

a se distra a se plictisi

a se enerva a se
calma
a se liniști

a se înnora a se
însenina

a se descărca a
se încărca

5
a se da cu a se defecta
sania

a se duce a se gândi

a se hotărî a se hrăni

a se îngrijora
a se întâlni

a se
îmbogăți a se
îngrășa

6
a se întuneca a se juca

a se mira a se
mișca

a se muta a se
naște

a se odihni a se orienta

a se pieptăna
a se plimba

7
a se răci a se răni

a se relaxa
a se ruga

a se spăla a
se speria
+ pe

a se strica a
se supăra
+ pe

8
a se teme a se uita + de
+ la

VERBE CU REFLEXIV OBLIGATORIU ÎN ACUZATIV

Pers. Timpul Timpul Timpul Modul Modul

prezent perfect viitor cond.-opt. cond.-opt.
Nr.s
compus
g. prezent perfect
Eu mă scol m-am mă voi avea m-aş scula m-aş fi
sculat sculat
Tu te scoli te-ai sculat te vei avea te-ai scula te-ai fi
sculat
El/ se scoală s-a sculat se va avea s-ar scula s-ar fi
ea sculat
Noi ne ne-am ne vom ne-am scula ne-am fi
sculăm sculat avea sculat
Voi vă v-aţi sculat vă veţi avea v-aţi scula v-aţi fi
sculaţi sculat
Ei/ se scoală s-au sculat se vor avea s-ar scula s-ar fi
ele sculat

9
FICȚIUNE LITERARĂ

Nichita Stănescu (1933-1983)

Neomodernismul se refera la generatia scriitorilor anilor ’60. Poezia

şaizecistă este dominată de Nichita Stănescu şi conţine trăsăturile
neomodernismului.
Temele cultivate în operele neomoderniste sunt: condiția omului,
reflecția filozofică, forța logosului, moartea, iubirea, timpul, nostalgia după
optimismul tinereții.
Trăsături
- neomoderniștii practica o poezie a cunoașterii și a existenței
- abundă metafora
- revenirea la poezia reflexivă, la discursul subiectiv, cu limbaj metaforizat;
- libertarea limbajului, ambiguitatea împinsă până la aparenţa de nonsens,
de absurd; răsturnarea firescului
- sensibilitatea, ironia, spiritul ludic, expresia ermetică, reflectia filosofica,
insolitul imaginilor artistice;
- arta = cale de cunoaştere;
Etapele creaţiei stănesciene sunt:
1 lirica sentimentelor (volumele Sensul iubirii - 1960, O viziune
a sentimentelor - 1964);
2 lirica necuvintelor (lirism interiorizat, reflexiv) volumul Dreptul
la timp -1965
3 lirica frigului (lirică meditativă, filozofică, descoperă tema
timpului şi a morţii), volumul Măreţia frigului - 1972

Reprezentanţi:
Poezie: Nicolae Labiş, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana,
Adrian Păunescu, Şt.A. Doinaş, Mircea Ivănescu, Geo Dumitrescu, Leonid
Dimov, Cezar Baltag, A.E.Baconsky etc.

10
Proză: Marin Preda, D.R.Popescu, A.Buzura, Fănuş Neagu, George
Bălăiţă, Constantin Ţoiu, Eugen Barbu, Sorin Titel, Nicolae Breban,
Al.Ivasiuc, N.Velea.
Critică literară: Eugen Simion, Valeriu Cristea, Dumitru Micu, Nicolae
Manolescu.

Vârsta de aur a dragostei

de Nichita Stănescu
Citește cu atenție textul de mai jos și apoi răspunde cerințelor care îl
urmează:
Textul liric e preluat din OPERA MAGNA1

„Mâinile mele sunt îndrăgostite,

vai, gura mea iubeşte,
şi iată, m-am trezit
că lucrurile sunt atât de aproape de mine,
încât abia pot merge printre ele
fără să mă rănesc.

E un sentiment dulce acesta,

de trezire, de visare,
şi iată-mă fără să dorm,
aievia văd zeii de fildeş,
îi iau în mână şi
îi înşurubez râzând, în lună,
ca pe nişte mânere sculptate,

1
Stănescu, Nichita, 2004, OPERA MAGNA, Volumul I 1953-1965, Editura Semne,
București, p.238
11
cum trebuie că erau pe vremuri,
împodobite, roţile de cârmă ale corăbiilor.

Jupiter e galben, şi Hera

cea minunată e argintie.
Izbesc cu stânca-n roată şi ea se urneşte.
E un dans iubito, al sentimentelor,
zeiţe-ale aerului, dintre noi doi.
Şi eu, cu pânzele sufletului
umflate de dor,
te caut pretutindeni, şi lucrurile vin
tot mai aproape,
şi pieptul mi-l strâng şi mă dor.”
EVOCARE
1. Eseul de 5 minute. Scrie timp de cinci minute un text pornind de la
titlul poeziei.
2. Ce sentimente ți-a provocat lectura textului? Motivează-ți alegerea
cu versuri din text.
3. Notează, în norișori, cuvintele care îți vin în minte când te gândești
la caracteristicile poeziei. Poți lua în considerare forma textului,
structura, tematica, limbajul etc.

12
REALIZAREA SESNULUI
EXPLOREAZĂ/ DISCUTĂ
1. Ce gânduri îți provoacă lectura titlului?
2. Ilustrează, prin două mărci, prezența eului liric.
3. Notează câte un antonim pentru următoarele cuvinte din text:
aproape - ......................... dulce -............................. pretutindeni
- .............................. vin-...............................
4. Identifică în text câte o comparație, o metaforă, un epitet și notează-le în
spațiul de mai jos:
 metaforă: ..............................................................................................
.........
 comparație: ...........................................................................................
.........
 epitet: ....................................................................................................
.............

ANALIZEAZĂ/ INTERPRETEAZĂ
5. Una dintre temele textului este iubirea adolescentină. Notează două
argumente care să susțină această afirmație.
6. Explică, în 3-5 rânduri, semnificația versurilor: „E un dans iubito, al
sentimentelor,

13
zeiţe-ale aerului, dintre noi doi”.2
7. Indică sentimentele pe care le are eul liric, așa cum rezultă din text.
8. Extrage din text patru verbe folosite la prezent și explică, rolul stilistic al
acestora în poezie.
9. Extrage diferite tipuri de imagini artistice care sporesc expresivitatea
poeziei. Notează-le în rândurile de mai jos. Alege una și acordă-i o
interpretare personală, în 30-50 de cuvinte.
REDACTEAZĂ
10. Redactează, în 8-10 rânduri, o scrisoare de dragoste, adresată unei
persoane reale sau fictive. Amintește-ți convențiile scrisorii: datarea și
localizarea, formula de adresare, formula de început, formula de încheiere,
semnătura și, eventual, un post-scriptum (P.S.)
FICȚIUNE ȘI REALITATE
STILUL EPISTOLAR este un mod de exprimare specific corespondenței.
În cazul corespondenței oficiale apar caracteristici precum:
- formule de adresare specifice (Domnule Președinte)
- limba literară;
- exprimare obiectivă (fără implicare afectivă)
În cazul corespondenței private apar caracteristici precum:
- formule de adresare specifice (Dragă mamă);
- limbajul colocvial, dar și limba literară;
- implicare afectivă (adjective, interjecții, enunțuri eliptice etc.)

2
Ibidem
14
ARGUMENTEAZĂ
12. Scrie un text argumentativ, de 15-20 de rânduri, despre iubirea
adolescentină pornind de la următorul citat:
,,Îndrăgostiții sunt pietoni ai aerului.”3 (Nichita Stănescu)

Material didactic auxiliar: Pronumele personal

3
Poeții noștri, Citate și maxime. Autori. Nichita Stănescu., http://poetii-nostri.ro/citate-
si-maxime-categorie-12/, accesat pe 06.12.2020
15
Exerciţii

1. Transformă propoziţiile după model:

a)
Ei îi telefonez mamei mele. Eu i-am telefonat mamei mele.
Profesorul îmi acordă o şansă.
Eu vă dăruiesc cadouri simple, dar necesare.
Directorul le înmânează diplomele.
Elevul ne promite că nu va întârzia.
Colegul îţi propune să citeşti această carte.
b)
Pun ceapa în supă. O pun în supă.

16
Duc cartea la bibliotecă.
Văd filmul.
Trimit banii.
Cumpăr tablourile.
Ajut copiii.
Probez rochia.

2. Completaţi enunţurile cu formele potrivite:

îmi, îţi, îi, ne, vă, le
Părinții.......... dau bani, chiar dacă nu le-ai cerut.
Marius........ spune că nu va mai întârzia, dar eu nu-l cred.
Profesorii....-au lăudat pentru rezultatele obținute la olimpiade.
Radu ............. împrumută tot timpul bani Oanei.
Nu .... scriu notele în catalog, până nu aduceți carnetele.
.......-au pedepsit pentru că au furat.
mi-, ţi-, i-, ne-, v-, le-
Mihai .............-a trimis o invitaţie la concertul de săptămâna viitoare.
Daniel .......... -a recomandat Alinei să meargă la înot.
Colegii ......-au explicat şi nouă despre ce e vorba.
V-aţi bucura dacă şeful ...ar oferi un premiu?
...... povestit tuturor cele întâmplate.
Elena ............. a promis că va veni şi am aşteptat-o până acum.
–mi, -ţi,-i, -ne, -le
Trimite- ........ Dianei cartea.
Vreau să-.................spun că te iubesc.
Daţi-......și nouă câte o cafea.
Spune-...... cu ce pot să te ajut.

17
Recomandă-.........şi lor filmul acesta.

FICȚIUNE LITERARĂ

De veghe în lanul de secară (The Catcher in the Rye)

de J.D. Salinger
(1951, fragment)

[La aproximativ un an distanță față de evenimentele prezentate, Holden

Caulfield, personajul-narator, un adolescent de 16 ani, internat într-o
clinică unde se afla sub control psihiatric, scrie despre experinețele prin
care a trecut pe parcursul a trei zile. Relatarea începe cu momentul în care a
fost exmatriculat de la școala Pencey din Pennsylvannia, pentru că picase
patru din cele cinci examene susținute în acel trimestru. Fragmentul care
urmează surprinde dialogul dintre Holden și profesorul său de istorie.
Elevul își ia rămas-bun de la bătrânul Spencer, care încearcă să-i explice că
trebuie să fie preocupat mai mult de viitor, până nu e prea târziu.]
2
„- Ia loc acolo, băiete, mi-a spus bătrânul Spencer.
Voia să zică pe pat. M-am așezat.
Frate, da’ patul ăla era tare ca piatra. A început să-și ia o expresie serioasă
ca naiba.
- Care va să zică, ne părăsești, nu?
- Da, domnule, așa s-ar spune.
- Doctor Thurmer le-a scris deja părinților tăi? m-a întrebat bătrânu’
Spencer.
- A zis că le scrie luni.
- Dar tu le-ai comunicat ceva?
- Nu, domnule, nu le-am comunicat nimic, pentru că oricum mă văd cu ei
miercuri seară, când ajung acasă.
- Și cum crezi că or să primească vestea?

18
- Păi… cred c-or să fie destul de iritați. Serios. Asta e a patra școală pe la
care am trecut.
Am clătinat din cap. Ceea ce mi se întâmplă chiar des.
- Frate! am zis.
Și asta mi se întâmplă des. Pe de o parte, pentru că am un vocabular
neîngrijit și, pe de altă parte, pentru că uneori mă port destul de copilărește
pentru vârsta mea. Atunci aveam șaișpe ani, acum am șaptișpe și, din când
în când, mă port ca la vreo treișpe. Ceea ce e o ironie, pentru că am 1,89 m
și ceva păr alb. Vorbesc serios. Într-o parte a capului, pe dreapta, sunt plin
de fire albe, milioane, de când eram mic. Din când în când mă satur să mi
se spună să mă port ca un băiat de vârsta mea. Uneori mă port ca un om
mult mai matur – pe bune - dar lumea nu observă. Nimeni nu vede
niciodată nimic.
Am avut plăcerea să-ți cunosc părinții când au venit la o mica
discuție cu doctor Thurmer, acum câteva săptămâni. Niște oameni
magnifici.
- Da, așa-i. Sunt tare de treabă.
Magnific. Uite-un cuvânt pe care-l urăsc din tot sufletul. Sună fals. Îmi vine
să vărs când îl aud. […]
- Ce se întâmplă cu tine, băiete?
A sunat destul de dur, cunoscându-l.
- Câte materii ai avut semestrul ăsta?
- Cinci, domnule.
- Cinci. Și la câte ai rămas corigent?
- La patru.
- Te-am lăsat la istorie pentru că n-ai știut absolut nimic.
- Știu, domnule professor, vă înțeleg. Ce era să faceți?
- Absolut nimic, repetă el.
Chestia asta mă înnebunește. Când oamenii zic ceva de două ori la rând,
după ce tu recunoști din prima. După care a spus-o și a treia oară. […]
- Tu ce-ai fi făcut, în locul meu? Fii sincer, băiete.

19
 Păi, se vedea că-i părea sincer rău că mă picase. Așa că am băgat
niște gargară. I-am zis că ce imbecil putusem să fiu și altele asemenea. I-am
zis că aș fi procedat la fel dacă eram în locul lui și că majoritatea oamenilor
nu-și dau seama cât de greu e să fii
profesor. Chestii d-astea. Vechea placă.
Dar partea amuzantă e că, în timp ce dădea din gură, mă gândeam de
fapt la altceva. Eu stau în New York și mă gândeam la iazul din Central
Park, cel de lângă intrarea de sud a parcului. Mă întrebam dac-o să fie
înghețat când ajung acasă și dacă da, unde s-au dus rațele. Mă întrebam
unde pleacă rațele când iazul îngheață complet la suprafață. Mă întrebam
dacă vine vreun tip cu camionul și le mută la gradina zoologică sau ceva.
Sau dacă au zburat ele pur și simplu.
- Cum te simți, după toată povestea, băiete? Mă interesează foarte mult să
aflu. Foarte mult.
- Vreți să spuneți, cu datul afară de la Pencey?
- Dacă nu mă înșel, parcă ai întâmpinat dificultăți și la școala Whooton, și
la Elkton Hills.
N-a zis-o doar cu sarcasm, ci și cu oarecare răutate.
- La Elton Hills n-am avut dificultăți prea mari. Nu m-au picat sau ceva de
genul. Doar că am renunțat eu.
- De ce, dacă-mi permiți să întreb?
- Unul din motivele principale pentru care am plecat de la Elkton Hills e că
eram înconjurat de prefăcuți. Atâta tot. Îți săreau în ochi la fiecare pas. De
exemplu, aveau un director, domnul Haas, care era cel mai prefăcut ticălos
pe care l-am cunoscut în viața mea. De zece ori mai rău ca bătrânul
Thurmer. Duminicile, de exemplu, amicu’ Haas se-nvârtea de colo-colo și
dădea mâna cu toți părinții care veneau cu mașina la școală. Trebuia să-l
vedeți cum se purta cu părinții colegului meu de cameră. Adică, dacă mama
vreunui băiat era, să zicem, grasă și caraghioasă sau cine știe cum, sau dacă
tatăl era genul care poartă sacouri cu umeri falși și pantofi negru cu alb de
pe vremea lu’ mamaie, atunci amicu’ Haas doar dădea mâna cu ei, le servea
un zâmbet prefăcut, după care se ducea să stea de vorbă, timp de, să zicem,
jumătate de oră bătută pe muchie, cu părinții altcuiva. Nu pot să sufăr
chestia asta. Mă înnebunește. Mă deprimă așa de tare, că m-apucă nebunia.
Am urât Elkton Hills din tot sufletul.

20
- Ai remușcări în privința plecării de la Pencey?
- Am ceva remușcări, da. Sigur…dar nu prea multe. Nu încă, oricum. Cred
că încă nu resimt lovitura. De obicei, îmi ia ceva timp să-mi dau seama ce
se petrece. Acum nu mă gândesc decât să plec acasă miercuri. Sunt un
imbecil.
- Nu te preocupă deloc viitorul tău, băiete?
- A, ba mă preocupă viitorul, da. Sigur, Sigur că da. Dar nu prea mult, aș
zice. Nu prea mult.
- O să te preocupe, băiete. Când o să fie prea târziu.
Nu mi-a făcut nicio plăcere să-l aud spunându-mi chestia asta. Suna
de parcă murisem de mult. Foarte deprimant.
- Poate, am spus.
- Aș vrea să-ți bagi mințile în cap, băiete. Încerc să te ajut. Mă străduiesc
să-ți întind o mână de ajutor, dacă pot.
- Știu, domnule. Vă mulțumesc mult. Nu glumesc. Apreciez gestul
dumneavoastră. Serios.
Apoi m-am ridicat de pe pat. Frate, n-aș mai fi rezistat acolo încă
zece minute, nici ca să-mi salvez viața.
- Problema e că acum chiar trebuie să mă duc. Am niște echipamente la
sala de sport pe care trebuie să-l iau acasă. […]
3
Sunt cel mai mare mincinos pe care l-ați văzut vreodată. Groaznic! Dacă
merg la magazin să cumpăr o revistă, pe-nserat, și mă întreabă cineva unde
mă duc, sunt în stare să spun că merg la operă. Îngrozitor! Prin urmare,
când i-am zis lui Spencer că trebuie să mă duc la sală să-mi iau
echipamentul și catrafusele, mințeam cu nerușinare. Nici măcar nu le țin
acolo.”4
COMUNICĂ/ EXPLOREAZĂ/ DISCUTĂ
1. Notează câte un sinonim contextual pentru cuvintele/ sintagmele:
pe bune, nu observă, magnifici, nu te preocupă.

4
Salinger, J.D., De veghe în lanul de secară, 2011, Editura Polirom, București, p.15-20

21
 2. Precizează tipul de narator și perspectiva narativă din textul dat.
3. Precizează motivul exmatriculării adolescentului.
4. Povestește întâlnirea lui Holden cu profesorul de istorie, Spencer.
5. Enumeră 2 lucruri pe care le poți învăța din acest text.

masc./ n. sg. fem. sg. masc. pl. fem./ n. pl.

Rețin
e!

adjectiv TOT + art.hot. TOATĂ + TOȚI + art. TOATE + art.

art. hot. hot. hot.
(care?)
tot grupul toată ziua toți elevii toate elevele

Adverb Am mâncat - - -
tot.
(Cât?)
Scriu tot.

ANALIZEAZĂ/ INTERPRETEAZĂ
6. Lanțul consecințelor. Scrie în cele patru cercuri consecințele acțiunii
personajului, care apare în cercul din interior.

Am fost
exmatriculat.

22
 7. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, atitudinea personajului față de
exmatricularea sa.
8. Identifică patru cuvinte/ expresii specifice limbajului adolescentin.
Explică, în 5-7 rânduri, rolul utilizării lor.
9. Analizează comportamentul directorului școlii Elkton Hills cu părinții
care duminica își vizitau copiii.
10.Realizează, în 15-20 de rânduri, caracterizarea lui Holden doar pe
baza fragmentului citat.
11.Explică motivul pentru care Holden minte, valorificând informațiile
din ultimul paragraf al textului.

REDACTEAZĂ
12.Imaginează-ți că ești adolescentul din fragment. Redactează o
scrisoare prin care să le explici părinților tăi situația în care te afli.

ARGUMENTEAZĂ
13.Exprimă-ți opinia, într-un text de 10-15 rânduri, despre atitudinea
rebelă specifică oricărui adolescent.
FICȚIUNE ȘI REALITATE

TEXTUL PUBLICISTIC

Cuprinde: știri, articole, interviuri, reportaje, cronici culturale, sportive,

anunțuri publicitare.
Scopul mesajului: informare, educare, persuasiune
Emițătorul – specializat, de exemplu ziarist, reporter, moderator.
Receptorul – publicul
Particularități:

23
- varietatea și bogăția vocabularului, datorită diferitelor domenii abordate
- utilizarea unor procedee menite a stârni curiozitatea publicului: titlurile,
subtitlurile, interogațiile, exclamațiile, imaginile.
- limbajul este simplu, accesibil, actual

Interviul este preluat din revista online pentru liceeni, Viața de liceu. 5

E.S.: Au trecut 17 ani de când erai elev. Cum era viața de liceu din
Neculce?
T.C.: Mie nu mi-a plăcut foarte mult în liceu. O spun tot timpul, sus și tare
și nu cred că pentru mine liceul a fost la fel de important pe cât a fost
facultatea. Pasiunea mi-am descoperit-o în facultate, în primul an. Am
avut în liceu profesori care au însemnat ceva pentru mine, i-am menționat
și astăzi. Am avut modele în profesorii mei și am avut ce învăța de la o
parte dintre ei. Recunosc, nu de la toți, dar cred că ar fi și imposibil.
E.S.: Cum erai pe vremea aceea?
T.C.: Eram timid și arogant, pentru că încercasem să maschez o
timiditate. Nu aveam o gașcă, eram destul de singur, așa, aveam doi-trei
prieteni mai buni, dar nu ieșeam foarte mult.
E.S.: Cum arăta o zi din viața ta de adolescent?
T.C.: Cum arată și acum. Dacă aveam școală de dimineață, mă trezeam
greu și mă duceam la liceu, după ce ieșeam o mai ardeam aiurea puțin,
dacă mai aveam teme și lucruri de făcut le făceam. Dar nu pot spune că
eram foarte eficient.
E.S.: Astăzi ai vorbit despre vise, despre pasiune. La 18 ani aveai vreun
vis?
T.C.: Visul meu a fost tot timpul să devin actor. Nu era un vis foarte bine
conturat, dar acest lucu s-a întâmplar în anul I de facultate, atunci când a
apărut și pasiunea. Tot în anul I sau II, a apărut visul cu muzica. Iar în
anul IV mi l-am împlinit. Lucrurile s-au înlănțuit.

5
Edward Stănescu, Interviu cu Tudor Chirilă, în Viața de liceu, 28 august 2009,
https://www.viatadeliceu.ro/interviul-saptamanii/interviu-cu-tudor-chirila-nu-mi-a-
placut-foarte-mult-in-liceu/, accesat pe 30.12. 2019
24
E.S.: Ești un artist complet acum. Actor, cântăreț. Ce le-ai transmite
puștilor care vor să devină actori?
T.C.: Să încerce. Să nu deschidă ochii doar la piedici. Să deschidă ochii și
la speranță. Și le-aș spune că este o meserie care merită făcută, dacă simți
că nu poți să faci altceva. Este o meserie care nu se poate trăda.
E.S.: Ce n-ai învățat la școală?
T.C.: N-am învățat în școală să am răbdare. N-am învățat în școală să fiu
mai profund și să mă preocupe lucrurile mai importante. N-am învățat în
școală o grămadă de lucruri care țin de un bun-simț de viață, pe care de
multe ori profesorii nu au avut timp să ni-l transmită. La 16 ani crezi că le
știi pe toate. N-am învățat în școală că nu le știu pe toate.

Scrie răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text:

A.
1. Menționează sensul din text al expresiei o mai ardeam aiurea.
2. Precizează care au fost cele două pasiuni majore ale lui Tudor
Chirilă.
3. Explică în ce constă sfatul pe care Tudor Chirilă îl dă tinerilor liceeni
care vor să devină actori.
4. Indică două trăsături de caracter pe care le avea artistul în liceu.
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, atitudinea lui Tudor Chirilă față de
școală.
6. Motivează prin două argumente apartenența textului la stilul
publicistic.
B.
Ia-i un interviu colegului tău despre visele lui (familie, carieră, iubitul/
iubita ideală, situație materială, vacanțe). Formulează întrebări folosind
următoarele cuvinte și structuri: a-și atinge țelul, a visa, a renunța la, efort,
pasiune.

LIMBĂ ȘI COMUNICARE

25
ACTIVITĂȚI SPORTIVE

Sport Verbe corespunzătoare fiecărui

substantiv
Rezolvă după model:
a practica atletismul
Atletism
a juca badminton
Badminton

26
27
 Alcătuiește enunțuri cu următoarele cuvinte/ strucuturi:
a practica (un sport)
teren de sport
Antrenor
Antrenament
performanță sportivă
curs de înot
instructor de fitness
competiție sportivă
Campion
Campionat

Exerciții
1. Scrie în spațiile punctate unul din sporturile de mai sus. Motiveaz-ți
alegerea.
a) ................................................. mi se pare foarte plictisitor, pentru
că ....................................................................................................................
.................... .
b) .................................................. mi se pare foarte interesant, pentru
că ....................................................................................................................
.................... .

28
c) Pentru mine ........................................ este prea periculos. De
aceea ...............................................................................................................
........................ .
d) Pentru mine ............................................ este foarte relaxant. De
aceea ...............................................................................................................
........................ .
2. Scrie în caiete cinci indicii legate de sportul preferat. Pune colegii să
îl ghicească.
3. Ce se potriveşte fiecărui sport? Unește cu săgeți cuvântul
corespunzător pentru fiecare sport.
bicicletă schi a boxa
schiuri aerobic beţe
de schi
cal fotbal a călări
a pedala înot crosă
rachetă golf gantere
a juca fotbal hipism poartă
mănuşă de box patinaj antrenor
cască tenis patine
costum de baie ciclism a înota
a schia box a patina
minge muzic
fileu şa
ham arbitru
vâslă costum de schi

4. Completează spațiile punctate cu unul din verbele de mai jos:

a merge a patina a face a da a juca a călări a schia a
boxa a înota a merge
a) Ovidiu ........................ în fiecare an pe lacul îngheţat de lângă pădure.

29
b) Ioana .................................. de când era mică. Atunci avea însă un ponei.
c) Brașovenii ...................................... într-un bazin olimpic modern.
d) Noi ....................................... pe pârtia de la Păltiniș.
e) Cei doi ....................... în ring.
f) Pe plajă toată lumea ............................... volei.
g) Eu ......................... cu bicicleta la școală. Este mult mai sănătos.
h) Iarna ne ............................. cu sania pe dealul din spatele casei.
i) Dorina ............................... sport de trei ori pe săptămână.
j) Îmi place să ................................ la plimbare prin parc.
5. Răspunde la următoarele întrebări:
Ce sport practici?
Ce activități te relaxează?
Compară o zi de școală cu o zi liberă. Care sunt
diferenţele?
6. Gândiţi - Lucraţi în perechi - Comunicaţi
Care sunt beneficiile sportului pentru sănătate? Aveți 2-3 minute la
dispoziție pentru a elebora răspunsul individul. Apoi, grupați în perechi,
împărtășiți-vă ideile și elaborați un răspuns comun.
Citește cu atenție textul de mai jos:
„Sportul și mișcarea sunt activități recomandate în general oricărei
persoane, indiferent de vârstă. Însa una dintre categoriile pentru care ar
trebui să prezinte interes maxim o reprezintă tinerii. Sportul îmbunătățește
calitatea vieții acestora și îi disciplinează încă de la vârste fragede.
Probabil cel mai important argument
în favoarea practicării unui sport îl reprezintă distracția. E amuzant, ocupă
timpul și oferă subiecte de discuție și dezbatere. În plus, tânărul își
formează un grup de prieteni cu interese și valori commune, grup care va
evolua și se va închega din ce în ce mai tare odată cu trecerea timpului.
Un alt efect pozitiv pe care sportul îl are asupra tinerilor
este acela că reduce șansele ca aceștia să dezvolte obiceiuri periculoase,
precum fumatul sau consumul de alcool. Un tânăr educat de mic în spiritul
sportiv va înțelege mult mai ușor că aceste vicii nu doar scad performanțele
atletice, ci chiar pun în pericol viața. De asemenea,
tinerii care practică sporturi înțeleg mult mai ușor ce înseamnă să câștigi

30
sau să pierzi și faptul că pentru a câștiga trebuie să muncești din greu
alături de membrii echipei. De aceea, mai tarziu în viață, se vor integra
mult mai usor și vor face tot posibilul pentru a fi cei mai buni.
Sportul dezvolta capacitățile mentale
și gândirea strategică. Acestea sunt doar câteva dintre beneficiile practicării
sportului în rândul tinerilor.”6
7. Schimbă caietul cu colegul de bancă, apoi formulează în scris patru
întrebări al căror răspuns să se regăsească în text. Răspunde la
întrebările primite.
8. Scrie un text argumentativ de minim 150 de cuvinte despre rolul
sportului în viața adolescenților.

Realizați un poster cu tilul Preocupări și țeluri adolescentine.

Posterul fiecărei grupe va conține:
- Un simbol care să sugereze imaginea adolescenței
- Un motto care vă caracterizează
- Ilustrarea într-un mod cât mai sugestiv a intereselor, țelurilor voastre.
Important! Posterul vostru va conține:
- puțin text
- imagini sugestive
- mesaj clar
- doar 2-3 culori
- elemente interesante și originale
Posterele realizate se afișează și se prezintă în fața clasei.

6
Preja, Carmen, Totul pentru sport, sportul pentru toți, disponibil la
https://prejacarmen.wordpress.com/despre/necesitatea-practicarii-sportului/, accesat
la data de 01.08.2019
31
Evaluarea unei prezentări orale7
Citiţi criteriile de mai jos. Încercuiţi numărul care reprezintă cât mai bine
evaluarea prezentării orale a unui elev.

Foarte Foarte
  Criterii Bine Moderat Slab
bine slab
Elevul s-a pregătit adecvat
1. 5 4 3 2 1
pentru prezentare.
Prezentarea a fost bine
2. 5 4 3 2 1
organizată şi uşor de urmărit.
Trecerea de la o idee la alta
3. 5 4 3 2 1
se face logic.
Elevul a vorbit fluent, fără să
4. 5 4 3 2 1
citească notițele.
Elevul a vorbit destul de tare
5. şi clar pentru a fi auzit şi 5 4 3 2 1
urmărit de clasă.
Elevul a menţinut contactul
6. 5 4 3 2 1
vizual cu audienţa.
Elevul a captat şi menţinut
7. atenţia audienţei pe tot 5 4 3 2 1
parcursul prezentării.
Elevul a atins cerinţele
8. 5 4 3 2 1
sarcinii de lucru.
Elevul a avut capacitatea de a
9. 5 4 3 2 1
convinge auditoriul
Orice activitate de prezentare presupune pregătirea prealabilă. Astfel,
înainte de activitatea de prezentare, discut cu elevii grila de evaluare și ofer
exemple și contraexemple despre cum ar trebui să se realizeze prezentare,
urmate de discuții cu elevii.

7
Secrieru, Mihaela. (2007), Didactica oralului în Limba română. Revistă de știință și
cultură. Nr.7-9 http://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=702
32
33