VERBUL

Categorii gramaticale:

1. trei persoane

2. două numere
NB! In limba latină persoana unui verb nu se marchează cu ajutorul pronumelor personale

3. şase timpuri: prezent, imperfect, perfect, mai mult ca perfectul, viitorul I, viitorul II
NB! În practica medicală se utilizează în exclusivitate timpul prezent.

4. trei moduri personale: indicativ, conjunctiv, imperativ

cinci moduri impersonale: infinitiv, participiu, supin, gerunziu, gerundiv.

5. două diateze: activă, pasivă

6. patru conjugări

Formele de bază ale verbului

În limba latină majoritatea verbelor regulate au 4 forme de bază:

Conj. Prezent indicativ Infinitiv Perfect indicativ active Supinum
activ pers. 1 sing. -re pers. 1 sing. -um
-o -i

1 laboro - lucrez laborare - a lucra laboravi - am lucrat laboratum - pentru a

lucra

2 adhibeo - administrez adhibere - a administra adhibui - am administrat adhibitium - pentru a

administra

3 obduco - acopăr obducere - a acoperi obduxi - am acoperit obductum - pentru a

acoperi

4 finio - termin finire - a termina finivi - am terminat finitum - pentru a

termina

praeparo - prepar praeparare - a prepara praeparavi - am praeparatum - pentru a

preparat prepara

Aceste forme sunt reprezentate abreviat în DEX:

asculto, are, avi, atum - a asculta

misceo, ere, scui, xtum - a amesteca
iungo, ere, nxi, nctum - a uni
diluo, ere, lui, lutum - a dilua
audio, ire, ivi, itum - a auzi

Dacă forma de supin lipsește atunci fenomenul se marchează prin linie de pauză:

nolo, nolle, nolui — a nu vrea

sum, esse, fui — a fi

NB! La sfârșitul formei de dicționar, printr-o cifră, se indică conjugarea verbului, care poate fi indentificată
după sunetul vocalic ce precedă terminația -re:
 Conjugările verbului

Cele 4 conjugări, pot fi determinate după terminația temei prezentului. Pentru a obține tema, înlăturăm
terminația infinitivală -re la verbele de conjugarea 1, 2, 4; dar la cele de conjugarea 3 se înlătură și vocala
de legătură -e- care precedă terminația -re, de exemplu:

Infinitiv Tema verbului

Conj. 1 signa-
signare sterilisa-
sterilisare praepara-
praeparare verbele de conjugarea 1, 2, 4 au tema infectului (prezentului) în
Conj. 2 misce- vocalele a, e, i
miscere stude-
studere adhibe- verbele de conjugarea 3 se termină cu o consoană (de cele mai multe
adhibere ori) sau cu vocala u.

Conj. 3 solv-
solvere ungu-
unguere dilu-
diluere

Conj. 4 fini-
finire lini-
linire

Minim lexical

Conjugarea 1

ausculto, are - a ausculta
agito, are - a agita
curo, are - a vindeca
sano, are - a vindeca
signo, are - a indica
formo, are - a forma
refrigero, are a refrigera
macero, are - a macera
do, are - a da (a elibera)
festino, are - a se grăbi
destillo, are - a distila
dilato, are - a dilata
palpo, are - a palpa
praeparo, are - a prepara
pulvero, are - a pulveriza
steriliso, are - a steriliza
servo, are - a păstra
filtro, are - a filtra
stimulo, are - a stimula
conservo, are a conserva
exsicco, are - a usca
voco, are - a (se) numi
appello, are - a (se) numi
laboro, are - a lucra
judico, are - a judeca
firmo, are - a întări
consto, are a consta
demonstro, are - a demonstra
rectifico, are - a rectifica
colo, are - a strecura
percolo, are - a strecura
spiro, are – a respira
spero, are - a spera


Conjugarea 2

misceo, ere - a amesteca salveo, ere - a fi sănătos

habeo, ere - a avea doceo, ere - a învăța
impleo, ere - a umplea video, ere - a vedea
studeo, ere - a studia taceo, ere - a tăcea
contineo, ere - a conține pertineo, ere (cum Acc) - a se referi
obtineo, ere - a obtine debeo, ere - a trebui
adhibeo, ere - a administra, a utiliza noceo, ere - a dăuna
valeo, ere - a fi sănătos augeo, ere - a mări

Conjugarea 3

tego, ere - a acoperi digero, ere - a digera, a mistui verto, ere - a întoarce
recipio, ere - a lua praescribo, ere - a prescrie tero, ere - a tritura, a fricţiona
extraho, ere - a extrage unguo, ere - a unge addo, ere - a adăuga
conficio, ere - a (se) produce coquo, ere - a fierbe vivo, ere - a trăi
distinguo, ere - a distinge diluo, ere - a dilua bibo, ere - a bea
lego, ere - a citi conspergo, ere - a presăra pono, ere - a pune
extendo, ere - a extinde contundo, ere - a pisa, a efficio, ere - a extrage, a obține
cresco, ere - a crește zdrobi sumo, ere - a administra
diagnosco, ere - a diagnostica concido, ere - a tăia, a infundo, ere - a turna
elicio, ere - a (se) obține, a se mărunți obduco, ere - a acoperi

extrage divido, ere - a diviza, a împărți
comprimo, ere - a comprima, a repeto, ere - a repeta
constrânge solvo, ere - a dizolva

Conjugarea 4

nutrio, ire - a (se) alimenta audio, ire - a auzi

venio, ire - a veni finio, ire – a termina
dormio, ire - a dormi linio, ire - a unge (un liniment)
sentio, ire - a simți scio, ire -a şti
erudio, ire - a învăța (pe cineva) impedio, ire - a dăuna, a impiedica


MODUL IMPERATIV

Imperativ prezent, diateză activă

• are 2 forme: afirmativă și negativă
• se utilizează pentru persoana 2 singular/plural

Modele de formare a modului imperativ

Forma de DEX Tema Imperativ singular Imperativ plural

do, are 1 da- da! - dă! date! - dați!

misceo, ere 2 misce- misce! - amestecă! miscete! - amestecați!

recipio, ere 3 recip- recipe! - ia! recipite! - luați!

audio, ere 4 audi- audi! - auzi! audite! - auziți!

Forma afirmativă a imperativului

Imperativ singular la verbele de conjugarea 1, 2, 4 coincide cu tema verbului, dar pluralul se face prin
anexarea terminației -te la tema verbului.

Imperativ singular la verbele de conjugarea 3 se formează prin tema + -e, dar pluralul prin adăugarea -ite.

Conj. Infinitiv Imperativ singular Imperativ plural

1 signare signa! - indică! signate! - indicați!

2 miscere misce! - amestecă! miscete! - amestecați!

4 finire fini! - termină! finite! - terminați!

 3 solvere solve! - dizolvă! solvite! - dizolvați!
unguere ungue! - unge! unguite! - ungeți!
Forma negativă a imperativului (nolo, nolle, nolui - a nu vrea)

pers. 2 sing. noli! - să nu vrei! noli nocere! - nu dăuna! noli dividere! - nu diviza!

pers. 2 plural nolite! - să nu vreți! nolite nocere! - nu dăunați! nolite dividere! - nu divizați!

NB! La scrierea rețetelor se utilizează doar persoana 2 singular a modului imperativ. Forma negativă nu se
folosește în rețete.

Cele mai uzuale verbe din rețete:


recipio, ere - a lua recipe! - ia!
misceo, ere - a amesteca misce! - amestecă!
do, are - a da, a elibera da! - dă! eliberează!
signo, are - a indica signa! - indică!
repeto, ere - a repeta repete! - repetă!
colo, are - a strecura cola! - strecoară!
divido, ere - a diviza divide! - împarte!
addo, ere - a adăuga adde! - adaugă!
verto, ere - a întoarce verte! - întoarce!
conspergo, ere - a presăra consperge! - presară!
filtro, ere - a filtra filtra! - filtrează!
solvo, ere - a dizolva solve! - dizolvă!


MODUL CONJUNCTIV
Prezent, diateza activă

• verbe de conjugarea 1: tema + -e + terminațiile personale

• verbe de conjugarea 2, 3, 4: tema + -a + terminațiile personale

Pers. Terminații personale active Terminații personale pasive

Singular Plural Singular Plural

1 -m -mus -r -mur

2 -s -tis -ris -mini

3 -t -nt -tur -ntur

Conjuctiv prezent, diateza pasivă


• la fel ca și cea activă, doar că se adaugă terminațiile personale pasive

 TERMINOLOGIA FARMACEUTICĂ

1. Medicament: orice substanță sau amestec de substanţe utilizat pentru a preveni, a diagnostica, a trata
o boală, un traumatism sau pentru a restaura, a corecta, a modifica funcțiile organice.
2. Substanță medicamentoasă (substantă farmaceutică): compusul chimic natural, farmacologic activ,
obținut din materii prime de origine vegetalä, minerală, animală sau din substanțe biosintetizate de
bacterii, actinomicete, mucegaiuri ori realizat prin sinteză chimică.
3. Materie primă medicamentoasă: materie primă brută de origine vegetală, animală, minerală folosită la
prepararea medicamentelor.
4. Principiu activ: Substanță chimică capabilă de o anumită acțiune farmacologică, precisă şi
circumscrisă la nivelul unui anumit organ sau sistem de organe.
5. Formă farmaceutică (formă medicamentoasă): substanță medicamentoasă supusă unor procedee
tehnologice (cântăririi, solu bilizării, filtrării, granulării, comprimării etc.) în urma cărora capătă o formă
comodă pentru administrare. Unui principiu activ i se pot atribui diverse forme medicamentoase în
funcție de proprietățile farmacologice, chimice și fizico-chimice ale substanței.
6. Preparat medicamentos (remediu medicamentos): substanță medicamentoasă condiționată în una din
diversele forme farmaceutice, cu proprietăți cunoscute și care este activă în anumite doze.
7. Medicament compus: medicamentul constituit din substanta activa care determină actiunea
terapeutică a medicamentului și din substante accesorii (excipienți, stabilizanți, vehicule etc.) care
îndeplinesc anumite functii.
8. Preparat galenic: formă medicamentoasă (soluția, tinctura, decoctul, elixirul, siropul, pomada, extractul
etc.) obținută din materii prime minerale, vegetale, animale.
9. Preparat neogalenic: medicament extras dinmaterie primă vegetală/animală bine purificat.
10. Specialitate farmaceutică: medicament fabricat industrial și comercializat de un laborator
farmaceutic.

Forme farmaceutice
• solide
• semisolide/moi
• lichide

SOLIDE
Latin. Rom. Definiția Exemple

aspersio, onis f pudră Pulbere extrafină simplă/compusă pentru uz Aspersio Streptocidi

extern Aspersio Galmaninum

briketum, i n brichet Produs obținut prin presarea unor pulberi din Briketum herbae Origani
plante medicinale Briketum foliorum Eucalypti

capsula, ae f capsulă/cașetă Înveliș solubil protector al substanțelor Capsulae gelatinosae

medicamentoase dozate pulverulente, Capsulae amylaceae
pastiforme, granulate, lichide, administrate intern

caramel, is n caramel/ă Preparat din zahăr, melasă și o substanță Caramel Decamini

medicamentoasă

tabuletta, ae f comprimat Formă medicamnetoasă dozată obținută prin Tabuletta Papaverini

presarea unuia/câtorva principii active Tabulettae Vicalinum
pulverulente împreună cu subst. auxiliare

dragee drajeu Pentru uz intern; obținut prin învelira multiplă a Dragee Aminazini
subst. medicamentoase și adjuvante în jurul Dragee Belloid
granulelor

granulum, i n granulă Substanța/subst. active și auxiliare se combină Granula Plantaglucidi

în stare umedă, apoi trecute prin sită și uscate Granulae Urodanum
membranula, ae f peliculă Principiu activ și excipient (polimer special) Membranulae
ophthalmicae cum
Pilocarpini hydrochlorido
Membranulae Trinitrolong

pulvis, eris m pulbere Aspect pulverulent; pentru us intern/extern/ Pulvis foliorum Digitalis
injecții Pulvis cum Oxytetracyclino
pro suspensione

stilus, i m creion Bastonașe obținute din unele subst. compresate Stilus haemostaticus
sau din amestecul lor cu parafină și alți compuși Stilus Lapidis
solizi

species, erum f specie Amestecuri uniforme de plante în pulbere Species sedativae

grosieră; folosite la prepararea ceaiurilor Species pectorales

SEMISOLIDE/MOI
emplastrum, i n plasture Formă medicamentoasă plastică care la Emplastrum Plumbi simplex
temperatura pielii se înmoaie și aderă la epiderm Emplastrum adhaesivum

pasta, ae f pastă Unguent în care substanțele pulverelente ocupă cel Pasta Zinci
puțin 25%; nu sunt dizolvate în bază de unguent și Pasta Zinci-salicylata
formează în ea o suspensie

suppositorium, i n supozitor Formă farmaceutică dozată care se topește la Suppositoria Bethiolum

temperatura corpului, eliberând substanțele active Suppositoria rectalia cum
conținute extracto Belladonnae

unguentum, i n unguent Formă medicamentoasă, păstoasă, obținută la Unguentum Zinci

amestecarea diferitor substanțe cu baze de unguent Unguentum Phthorocort

LICHIDE
aerosolum, i n aerosol Sistem dispers în care mediul dispersant este aerul/ Aerosolum Vinisolum
gaz, iar faza dispersată este din particule fine ale Aerosolum Cametonum
substanței medicamentoase în stare solidă/lichidă

decoctum, i n decoct soluție extractivă apoasă, preparată prin fierberea Decoctum radicis
drogului vegetal: rădăcini, rizomi etc. Sanguisorbae
Decoctum rhizomatis
Tormentillae

emulsum, i n emulsie Sistem dispersat format din 2 lichide unul în altul și Emulsum seminum Lini
care formează 2 faze nemiscibile, una fiind Emulsum olei Ricini
dispersată în alta

extractum, i n extract obținut prin concentrarea până la un anumit grad a Extractum Belladonnae
soluțiilor extractive (apoasă, uleioasa, alcoolică) spissum
căpătate din drog vegetal Extractum Thermopsidis

gutta, ae f picătură Soluție ce se dozează cu picătura Oleum Menthae piperitae

guttae III
Aqua Menthae guttae XXX

infusum, i n infuzie Soluție extractivă apoasă preparată din părțile fine Infusum foliorum Digitalis
ale plantei, la temperatura fierberii Infusum florum Chamomillae

linimentum, i n liniment Unguent lichid/semisolid care se topește la Linimentum Naphthalginum

temperatura corpului; pentru fricțiuni/aplicații locale Linimentum Aloes

sirupus, i m sirop Sol. concentrată de zahăr în apă/sucuri vegetale Sirupus Rubi idaei
fermentate/amestecuri cu tincturi Sirupus Althaeae
solutio, onis f soluție obținută la dizolvarea subst. medicament. în solvent Solutio Furacilini
Solutio Camphorae oleosa

suspensio, onis f suspensie Sistem dispers, constituit din mediul de dispersie Suspensio Zinci oxydi
(apă purificată, ulei) și faza dispersată: substanța Suspensio Novocindolum
activă (particule solide insolubile în lichidul dat)

tinctura, ae f tinctură Extracție alcoolică, transparentă, mai mult/puțin Tinctura Crataegi

colorată, obținută din drog toxic/puternic activ, uscat Tinctura amara
şi bine mărunțit sau proaspăt colectat, fără încălzire
și fără îndepărtarea solventului

DENUMIRI ALE SUBSTANȚELOR MEDICAMNETOASE

• Denumirea sistematică (științifică): este complexă, de aia nu se folosește în nomenclatura remediilor

medicamnetoase; se atribuie unei substanțe organice; este numele chimic exact al principiului activ.
Această denumire este construită în conformitate cu principiile Nomenclaturii Internaționale a chimiei
organice.
• Denumirea trivială: sunt mai simple și comode; sunt încadrate în contexul nomenclaturii remediilor
medicamentoase. Aceste denumiri conțin informații variate despre originea, compoziția substanței.

EX: Denumire științifică: 1,2-Dyphenyl-4-butyl-pyrazolidindion-3,5

Denumire trivială: butadionum

DENUMIRI TRIVIALE
• Patentate (mărci comerciale) - medicament original, recent apărut pe piața farmaceutică
• Nepatentate (nume generice, comune) care pot fi folosite de orice firmă de medicamente

OMS - Organizația Mondială a Sănătății

DCI - denumirile comune internaționale

1. DCI trebuie să fie concise, alcătuite din teme (rădăcini) ale unor cuvinte latineşti/greceşti
2. DCI e necesar să conțină elementul specific pentru grupa farmacologică la care se raportă substanta
medicamentoasă.
3. Denumirea substanţei care va reprezenta o nouă grupă farmacologică trebuie alcătuită in așa mod ca, în
perspectivă, să fie posibilă formarea altor denumiri ale substanțelor înrudite cu ea.
4. Corelația între grupele farmacologice să fie realizată, în limita posibilităţilor, prin utilizarea temelor
comune.

ELEMENTE TERMINOLOGICE (segmentul de frecvență) UTILIZATE ÎN TERMINOLOGIA

FARMACEUTICĂ

-cor-, card- preparate cardiace Corvalolum, Cardiovalenum

-vas, ang(i)- spasmolitice Troxevasin, Angiotensinamidum

-sept- antiseptice septolete, eurosept

-dol-, -alg- analgezice promedolum, spasmalgom

-pres(s)-, tens(s)- hipotensive catapresan, normatens

-dorm-, -somn-, hipnotice, sedative dormicum, Rohypnol, somnafin

-hypn-

-pyr- antipiretice anapyrin, pyremol

-aesthes- anestezice anaesthesinum

-test, -vir, -andr- androgene andriol, methyltestosteronum

-thyr- preparate cu acținui asupra glandei tiroide thyrotropinum, thyreocomb N

-chol colagoge cholosasum, allocholum

-cid- antimicrobieni streptocidum, berlocid

-aller(g)- antialergice antiallersinum, allergogil

-stress-, -tranqu-, antidepresante tranxene, atarax, anastress, sedalginum

-atrax-, -sed-

-cain- (um) anestezice locale novocainum, modecainidum

-cillin- (um) antibiotice piniciline epicillnum, ampicillinum

-mycin- (um) antibiotice actinomicete tobramycinum, monomycinum

-cyclin- (um) antibiotice tetracicline demeclocyclinum, tetracyclinum

-andr-, -stan-, androgeni, hormoni, steroizi masculini testosteronum, andriol, stanolon

-ster-

-oestr- estrogene, hormoni steroizi feminini oestradiolum, oestronum

-gest- hormoni steroizi progestageni dydrogesteronum, endrogestron

-sulfa- sulfamide antibacteriene sulfalenum, sulfadimezinum

-iod-, -io- medii de contrast ce conțin iod iodinol, ionexolum

-adol- (um), -adol- analgezice dimenoxadolum, panadol

-astin- (um) antihistaminice acrivastinum, suprastin

-stat-, stat inhibitori ai enzimelor orlistatum, cerivastatinum

-cort-, cortic- corticosteroizi, cu excepția derivaților fluocortinum, corticocotroginum

prednisolonului

-prost- prostaglandine alprostadil, flunoprostum

glyc-, -gly(c)-, glyk sulfamide hipoglicemiante glyhexamidum, glybuthiazolum

-bol- steroizi anabolizanți retabolil, nerobolil

-arol- anticoagulanți grupa dicumarolului syncumar, acenocoumarolum

-veri(num)- spasmolitice de tipul papaverini papaverinum, drotaverinum

-vir- antivirale aciclovirum, adefovirum

-aeth- etil, etilen aethamidum, aethazolum

-barb- derivați ai acidului barbituric barbitalum, barbanylum

-benz- derivați ai acidului benzoic benzbromaronum, benzonalum

-meth- metil, metilen methacinum, methylenum

-morphin- morfină morphinum, apomorphinum

-phen- fenil, fenilen diprophenum, phenylium

-phth- anhidridă ftalică phthorbenzotephum, phthorotanum

-thio- sulf (tiosăruri, tioacizi) thiphenum, methylthionium

-zin, -zid, -zol,-zon azot acetazinum, salozidum

-yl- substanță; radicali de acizi și de carbon acetylin, acidum salicylicum

-hydr- hidrogen, apă dehydratin, hydroperit

-oxy- oxigen; acru; acid; accelerare oxylidinum, oxyritin

-phyll- frunză, alcaloizi euphyllinum, platyphyllinum

-anth- floare, alcaloizi, heterozide helianthinum, strophanthinum

-the(o)- ceai, alcaloizi theobrominum, thophyllinum

vin- alcaloizi pe care îi conțin speciile Vinca brebenoc vincristinum, vinblastinum

erg(ot)- alcaloizi ergotinici ergoceps, ergomet

-vit- vitamine picovid, dragee (undevitum)

-as- ezime lipasum, collagenasum

-in- preparate cu enzime pepsinum, pancreatinum

RECEPTURA
Rețeta. Reguli:
1. Se prescrie pe formulare speciale aprobate de Ministerul Sănătății
2. Se prescrie exclusiv în limba latină
3. Se completează cu pixul
4. Nu sunt permise modificări de doze, completări, corectări
5. După — ștampila instituției medico-sanitare
6. Pe formularele receptuale nr. 1 și nr. 3 se admite a fi prescrise nu mai mult de 2 prescripții. Dacă
medicul prescrie o singură rețetă, atunci pe cea de-a doua se hașurează cu Z/#
7. Rețeta este un document medico-legal
8. Rețeta - cartea de vizită a medicului

După structură rețetele pot fi:

• simple (conțin o substanță medicamentoasă)
• compuse (conțin 2 sau mai multe)

STRUCTURA

1. Inscriptio: coordonatele instituției medicale și codul, seria, nr. de ordine, telefon

2. Datum
Rețetele cu preparate narcotice sunt valabile până la 5 zile, heroice și cu potențial toxic - până la 10 zile,
celelalte - până la 2 luni
3. Nomen aegroti: NP bolnavului
Dacă pacientul e însuți medicul se folosește formula: pro me/pro auctore
4. Aetas aegroti: vârsta
5. Nomen medici
6. Praescriptio: invocatio și designatio materiarum
a) invocatio - adresarea medicului către farmacist cu Rp. (Recipe - ia)
b) designatio materiarum - prescrierea substanțelor medicamentoase
*dacă e o rețetă compusă: 1 - substanța de bază, 2 - adjuvantul (completează acțiunea substanței de bază/
îi înlătură anumite reacții adverse), 3 - corectivul (substanța care ameliorează gustul, mirosul neplăcut al
medicamentului); 4 - excipientul (ingredient ce determină forma medicamentului comodă pentru
administrare)
7. Subscriptio: indicații medicale in limba latina, adresate farmacistului, privind modul de preparare și
eliberare a medicamentului solicitat.

Astfel, subscriptia precizează:

a) modul de preparare (Misce, ut fiat...)
b) forma medicamentoasă (Misce ut fiant pilulae - Amestecă ca să fie obținute pilule)
c) ambalajul farmaceutic (Da in charta cerata - Eliberează in hârtie cerată)
d) cantitatea medicamentului eliberat pacientului (Da/Dentur tales doses Nr.10 - Eliberează/Să fie
eliberate asemenea doze Nr.10)
8. Signatura/instructio: începe cu Signa - indică/Signeture - să fie indicat. După, în limba vorbită de
pacient, se indică modul de administrare a preparatului solicitat.
9. Nomen et sigillum personale medici

NB!
• Fiecare rând începe cu majusculă, genitiv.
• Trecerea dintr-un rând în altul — se continuă pe rândul doi, de la jumătataea acestuia.
• După fiecare ingredient se scrie doza, dacă nu încape pe același rând se scrie la sfârșitul rândului
următor.
• Dacă sunt mai multe ingrediente cu aceiași doză, doza se scrie după ultimul, iar înaintea ei se scrie
adverbul ana - în doze egale.
• Cuvântul gram nu se scrie.
• ml se scrie.
• Oxigenul se dozează în litri.
• Unele substanțe lichide doza cărora nu atinge 1g se dozează în picături. Doza se redă cu cifre romane,
iar între doză și ingredient se pune abrevierea gtts.
• Majoritatea antibioticelor, preparatelor organice, unele vitamine se dozează în UA.
• Doar în cazul: pastile, supozitoare, globulele, unguente etc. medicul poate să nu indice cantitatea, dar să
folosească quantum satis - cât trebuie.
 Minim lexical: plante

Afin – Myrtillus , i m Mac de grădină - Papaver, eris n somniferum
Albăstrele - Cichorium, i n Măcieș - Rosa, ae f canina
Aloe - Aloё , es f Mătrăgună - Belladonna, ae f
Anason - Anisum, i n Mentă, izmă bună - Mentha, ae f piperita
Cimbrișor - Serpillum, i n Mesteacăn - Betula, ae f
Cătină - Hippophaё, es f Mușețel - Chamomilla, ae f
Coada-calului - Equisetum, i n Odolean - Valeriana, ae f
Coada-șoricelului - Millefolium, i n Păducel - Crataegus, i f
Degețel lânos - Digitalis, is f lanata Roiniță - Melisa,ae f
Dovleac - Cucurbita, ae f Stejar - Quercus, us f
Eucalipt - Eucalyptus, i f Strugurii–ursului - Uva, ae f -ursi
Gălbenele - Calendula, ae f Sunătoare - Hypericum, i n
Floarea-soarelui - Helianthus, i m Tei - Tilia, ae f
Lăcrimioară - Convallaria, ae f Urzică - Urtica, ae f 

Lemn-dulce - Glycyrrhiza, ae f
Zmeură - Rubus idaeus, i m

părți de plante : 

Radix,icis f - rădăcină Gemma, ae f – mugure
Rhizoma,atis f – rizom Herba, ae f – părți aeriene
Stipes, itis m – tulpină Bacca, ae f – pomușoară
Cortex, icis – scoarță Strobulus, i m – con
Folium. I n – frunză Fructus, us m – fruct
Flos, floris m – floare Semen, inis n – sămânță

Aluminium Al aluminiu

Argentum Ag argint

Arsenicum As arseniu

Aurum Au aur

Barium Ba bariu

Bismuthum Bi bismut

Borum B bor

Bromum Br brom

Calcium Ca calciu

Carboneum C carbon

Chlorum Cl clor

Cuprum Cu cupru

Ferrum Fe fier

Fluorum F fluor

Iodum I (y) iod

Hydrogenium H hidrogen

Nitrogenium N azot

Oxygenium O oxigen

Hygrargyrum Hg hidrargiu (mercur)

Kalium K caliu

Lithium Li litiu

Magnesium (Magnium) Mg magneziu

Manganum Mn mangan

Natrium Na natriu

Phosphorus P fosfor

Plumbum Pb plumb

Silicum Si silicu

Stibium Sb stibiu

Sulfur S sulf

Thallium Tl taliu

Zincum Zn zinc
Acidum aceticum acidul acetic

Acidum acetylsalicylicum acidul acetilsalicilic

Acidum barbituricum acidul barbituric

Acidum benzoicum acidul benzoic

Acidum boricum acidul boric

Acidum butyricum acidul butiric

Acidum caproicum acidul capronic

Acidum chloricum acidul cloric

Acidum chromicum acidul cromic

Acidum citricum acidul citric

Acidum folicum acidul folic

Acidum formicicum acidul formic

Acidum carbolicum acidul carbolic

Acidum carbonicum acidul carbonic

Acidum glutaminicum acidul glutaminic

Acidum lacticum acidul lactic

Acidum nicotinicum acidul nicotinic

Acidum nucleinicum acidul nucleinic

Acidum nitricum acidul nitric (azotos)

Acidum phosphoricum acidul fosforic

Acidum salicylicum acidul saliclic

Acidum sulfuricum acidul sulfuric

Acidum dehydrochloricum acidul dehidrocloric

Acidum tartaricum acidul tartaric

Acidum thiosulfuricum acidul tiosulfuric

Acidum tannicum acidul tanic

Acidum valerianicum acidul valerianic

Acidum hydrobromicum acidul bromhidric

Acidum hydrocyanicum acidul cianhidric

Acidum hydrosulfuricum acidul sulfhidric

Acidum hydroiodicum acidul iodhidric

Acidum hydrochloricum acidul clorhidric

 SĂRURI
Denumirea lor e formată din cation și anion
Cationul e primul, la cazul genitiv singular
Anionul e al doilea, la cazul nominativ singular

SĂRURILE ACIZILOR OXIGENAȚI (grad maximal de oxidare)

sufixul -as
Exemple de anioni:
citras, atis - citrat
acetas, atis - acetat
phosphas, atis - fosfat

Exemple de săruri :
Ferri lactas - lactat de fier
Cuprii citras - citrat de cupru
Kalii nitras - nitrat de kaliu

SARURILE ACIZILOR OXIGENAȚI (grad minimal de oxidare)

sufixul -is
Exemple de anioni:
sulfis, itis - sulfit
nitris, itis - nitrit
arsenis, itis - arsenit

Exemple de săruri:
Natrii sulfis - sulfit de natriu
Natrii nitris - nitrit de natriu
Kalii arsenis - arsenit de kaliu

SĂRURILE ACIZILOR NEOXIGENAȚI (cu baze organice)

-idum
Exemple de anioni:
chloridum - clorură
bromidum - bromură
iodidum - iodură
 SĂRURILE ACIZILOR NEOXIGENAȚI (cu baze neorganice)
hydro- + -idum
Exemple de anioni:
hydrobromidum - bromhidrat
hydrochloridum - clorhidrat
Exemple de săruri:
Calcii chloridum - clorură de calciu
Morphini hydrochloridum - clorhidrat de morfină

SĂRURILE ACIDE
hydro- + -as
Exemple:
Natrii hydrocarbonas - hidrocarbonat de natriu
Natrii hydrotartras - hidrocitrat de natriu

SĂRURILE BAZICE
sub- + -as
Exemple:
Plumbi subacetas - acetat bazic de plumb
Bismuthi subnitras - nitrat bazic de bismut
Magnesii subcarbonas - carbonat bazic de magneziu

SĂRURILE DE NATRIU ȘI KALIU

substanța la nominativ singular + -natrium/kalium
Exemple
Sulfacylum-natrium - sulfacil natriu
Benzylpenicillinum-kalium - benzilpenicilină kaliu

DENUMIRILE LATINE ALE OXIZILOR

Cation la genitiv singular: elementul chimic + Anion nominativ singular: oxydum, peroxydum,
hydroxydum
Exemple:
Ferri oxydum - oxid de fier
Aluminii hydroxydum - hidroxid de aluminiu
Magnesii peroxydum - peroxid de magneziu