PROIECT DIDACTIC

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Liceul tehnologic Petru Maior, Reghin

PROFESOR: Moldovan Georgeta
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
DISCIPLINA: Limba şi literatura românǎ
CLASA: a XII a A
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Texte narative-romanul
SUBIECTUL: Scene semnificative din romanul Moromeţii( cina, salcâmul, fonciirea, secerişul)
TEXT SUPORT: Moromeţii( ora a III-a)
TIPUL LECŢIEI: de transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe
MOTIVAŢIA: este o lecţie de transmitere şi însuşire a cunoştinţelor, valoroasă prin folosirea unor procedee şi metode de predare
activ - participative, care le permit elevilor să devină conştienţi de propria gândire şi de folosirea limbajului personal.

OBIECTIVUL CADRU: cultivarea receptivităţii literar – artistice a elevilor, cu referire asupra universului creaţiei moromeţiene.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
1.4 – să manifeste interes pentru mesajul ascultat, pentru partenerii de discuţie şi pentru metodele moderne utilizate;
2.1 – să realizeze înlănţuirea clară şi corectă a ideilor;
3.1 – să deosebeacă elementele de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit;
3.2 – să identifice modurile de expunere într-un text epic;
4.3 – să utilizeze corect semnele de punctuaţie în interpretarea rolului propus.

1
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
a) cognitive:
O1: să definească romanul şi să denumească alte opera epice din literature română
O2: să precizeze trei trăsăturiale romanului, perspectiva narativă şi indicii temporali şi spaţiali
O3: să identifice scenele importante din roman în urma citatelor extrase şi a completării rebusului;
O4: să comenteze fiecare scenă în parte utilizând diverse argumente pro/contra ( scena cinei, a salcâmului, a fonciirei, a
secerişului şi întâlnirea din Poiana lui Iocan);
O5: să se pună în locul personajului principal şi al copiilor acestora şi să spună cum ar proceda;
O6: să se comporte ca nişte actori desăvărşiţi;
O7: să emită păreri proprii despre tema propusă, argumentând răspunsul;
O8:să participe efectiv la jocurile didactice organizate pe grupe omogene dovedind colegialitate

b) afective:
O1* să se implice emoţional în atmosfera prefigurată de autorul operei,
O2* participe efectiv la jocurile didactice organizate pe grupe omogene dovedind colegialitate
O3* să-şi cultive interesul şi respectul faţă de creaţiile literaturii române,

STRATEGII DIDACTICE
RESURSE PROCEDURALE/ METODE: conversaţia, rebusul, brainstormingul, ciorchinele, gândirea critică, metoda pălăriilor
gânditoare, metoda cadranelor, jocul de rol, mumca în grup,argumentarea,concursul.
• RESURSE MATERIALE: manualul, fişe de lucru, pălării, dicţionar, codul familiei, Biblia, tabla , retroproiector,bani de

ciocolată,C.D. cu filmul Moromeţii; P.C., videoproiector, ecran; fişe cu citate extrase din text;

2
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII ELEVILOR: individuală, frontală şi pe grupe
EVALUARE: orală şi scrisă, aprecieri verbale pe tot parcursul lecţiei
CONDIŢII DE REALIZARE: LOCUL-sala de clasă
TIMPUL-50 min
BIBLIOGRAFIE:
Marin, Iancu, Ana, Tulbă, Limba română -manual pentru clasa a VII-a , Editura Corint, Bucureşti 2008;
L.Paicu, M.Lazăr,Literatura română –Eseul, Editura Art 2008;
Mariana, Badea, Literatura română, Editura Badea, Bucureşti, 2004;
Marcu, Vasile., Filimon, Letiţia. (coordonatori), Psihopedagogie pentru formarea profesorilor, ediţia a treia, Editura Universităţii
din Oradea, Oradea, 2007;
Biblia, Codul familiei,2009

3
Secvenţele lecţiei Ob Activitatea profesorului Activitatea T Resurse Resurse Forme de Evaluare
elevilor I materiale procedurale organizare
M
p
Moment Organizez clasa pe Elevii se 1 pixuri conversaţia activitate
organizatoric grupe şi asigur climatul pregătesc pentru caiete frontală
necesar bunei lecţie.
desfăşurării a lecţiei.
O1 Verific tema cantitativ Elevii prezintă 9 caiete Conversaţia activitate evaluare
Verificarea O2 şi calitativ, numind tema şi frontală orală şi
temei scrisă
elevii să citească corectează
şi reactualiza-
citatele extrase eventualele
rea a
cunoştinţelor referitoare la conflictele greşeli.
dobândite întâlnite în operă şi să
anterior le comenteze.
Conflicte exterioare
între Ilie Moromete şi
– Copiii
- Catrina;
- Guica;
- Bălosu;
- Jupuitu etc.
Fişe de Conversaţia,
Prin intermediul lucru,laptopul, Ciorchinele,
metodei ciorchinelui îi Elevii răspund retroproiectoru Ştiu/Vreau să ştiu
întreb ce ştiu : întrebărilor de pe l
Ce este romanul? fişă, iar
Daţi trei trăsături profesorul va
specifice acestuia. scrie pe tablă.
Precizaţi care e timpul
şi spaţiul acţiunii?
Care e perspectiva
narativă?
Dar structura şi
4
compoziţia acestuia( pe
scurt)? Copiii vor să ştie
CE NU ŞTIU despre personaje
ÎNCĂ/VREAU SĂ şi scenele din
5
 ROMANUL
ESTE.......................
.................................
.................................
.................................
.................................
..

TRĂSĂTURILE TEMA
ROMANULUI ROMANULUI ..................
SUNT...................... ............................................
...............................- ............................................
MOROMEŢII ............................................
------------------------
------------------------ Autor................ ............................................
.................
----------- .
Alte opere
epice ................
...........

TIMP.......................
.
SPAŢIU...................
CONFLICTE(interior,
.
exterior)
PERSPECTIVĂ
Moromete cu:
NARATIVĂ............
.................................
..................
6
 ANEXA 1
FISA DE LUCRU
REBUS
1. Cu ce se ocupau oamenii din acele locuri......................................................
2. Tudor Bălosu dorea cu orice preţ să cumpere ............................................... de la Ilie Moromete.
3. Jupuitu ajunge acasă la Moromete iar acesta se preface că n-are bani ca să-i plătească............................................
4. Alege cuvântul care reprezintă o scenă semnificativă pentru familia Moromete din structura Cina cea de Taină .
5. Î- - - - - - - -A care are loc în Poiana lui Iocan.

A
S E C E R I Ş UL
S A L C Â M U L
F O N C I I R E A
C I N A
Î N T Â L N I E A
B
7
 FISA DE LUCRU
ANEXA 1
REBUS
1. Cu ce se ocupau oamenii din acele locuri......................................................
2.Tudor Bălosu dorea cu orice preţ să cumpere ............................................... de la Ilie Moromete.
3.Jupuitu ajunge acasă la Moromete iar acesta se preface că n-are bani ca să-i plătească............................................
4.Alege cuvântul care reprezintă o scenă semnificativă pentru familia Moromete din structura Cina cea de Taină .

5.Î- - - - - - - -A care are loc în Poiana lui Iocan A




B
8
ANEXA3
CITATE - Scene semnificative din romanul Moromeţii ( cina, salcâmul, fonciirea, secerişul,)
SCENA CINEI
„Moromeţii se află strânşi în
tindă , în jurul unei mese
mici, joase şi rotunde, pe
nişte scăunele cât palma,
unul lângă altul după fire şi
neam.Cei trei fraţi vitregi,
Paraschiv, Nilă şi Achim,
stăteau spre partea din afară a
tindei, ca şi când ar fi fost
gata în orice clipă să se
scoale de la masă şi să plece
afară.De cealaltă parte a
mesei , lângă vatră… stătea
totdeauna Catrina Moromete,
mama vitregă a celor trei
fraţi, iar lângă ea îi avea pe
Niculae şi pe Ilinca, copii
făcuţi cu Moromete.Tita
stătea între cei trei şi maică-
SCENA SALCÂMULUI
-Ce faci, Morometee, te--ai
mai gândit? Îmi dai salcâmul
ăla? ?
-Da, am discutat odată să-ţi
vând un salcâm.
i -Poate am să--l vând poate
nu o să --l vând.
-De ce trebuie să ne grăbim
a…ş
Te duseşi in grădină să te
odihneşti că până acum
stătuşi!
-De ce să-l tăiem ?Cum să-l
tăiem ?
-Aşa, ca să se mire proştii !
[…]
Dintre toţi salcâmii se
SCENA FONCIIREI
„-Catrino, ia, fă, secerile
astea! - Parascive nu vezi
că furca aia stă acolo lângă
gard de cinci săptămâni? Ia-o
de acolo şi bagă-o în şopron !
Ar putea să stea acolo până o
rugini , până te-ai înţepa în
ea şi tot n-ai s-o ridici!...
Moromete mai rămase câteva
clipe cu spatele întors spre
cei doi de pe prispă, apoi
deodată se răsuci pe călcâie
şi strigă:
-N-am!
- asta mi-o cânţi dumneata,
nea Ilie, de când te ştiu eu,
zise agentul tăios, fără să se
mire.Moromete se apropie de
SCENA SECERIŞULUI
„Căruţele ies din sat prin toate
părţile lui, prin toate uliţele şi
ulicioare.
Soarele începe să răsară ;
câmpia se limpezeşte de spuma
argintie a aburilor de rouă şi
întinderea ei care joacă acum în
nemărginiri de foc rece …
vântul uşor al dimineţii care
face cu grâul valuri
asemănătoare mării, şi ciocârlia
care ţâşneşte din lan…copiii
iau secerile în mâini şi încep să
se învârtească pe lângă capul
încărcat cu ierburi… se întorc
spre soare , învârtesc secerile
în mâini , spun câte o vorbă ca
să facă totuşi ceva….smulg
9
sa.Era tot fata ei, din
căsătoria dintâi. Numai
Moromete stătea parcă
deasupra tuturor. Locul lui
era pe pragul celei de-a doua
odăi, de pe care el stăpânea
cu privirea pe fiecare.Toţi
ceilalţi stăteau umăr lângă
umăr, înghesuiţi, masa fiind
prea mică.Moromete n-o mai
schimbase de pe vremea
primei lui căsătorii, deşi
numărul copiilor crescuse.”
„Cei trei fraţi vitregi,
Parschiv, Nilă si Achim,
stăteau spre partea din afara a
tindei, ca şi când ar fi fost
gata în orice clipă să se
scoale de la masă şi să plece
afară[…] Când se trezi află
că Nilăşi cu Paraschiv
fugiseră[…]”.
10
distingea acesta, din grădina
lui Moromete … un salcâm
uriaş…stufos şi înalt care
umbrea întreaga vâlcea […]
Toata lumea cunoştea acest
salcâm […] Salcâmul …
creştea în fiecare an mai
bogat [..] iar în timpul iernii
jucau mija, alegându-l ca loc
de întâlnire. .. ajungând la
capătul gheţuşului, vrând-
nevrând, copii îmbrăţişau
tulpina salcâmului
[…]Primăvara coroana uriaşă
a salcâmului atrăgea roiuri
sălbatice de albine[…]Acum
totul se făcuse mic, grădina,
caii, Moromete însuşi aratau
bicisnici.Cerul deschis şi
câmpia năpădeau
împrejurimile […]”.
prispă tăcut. Acum se uita în
altă parte, întocmai ca şi când
n-ar fi auzit nimic……
-Dă-mi mă o ţigare! Omul îşi
scoase tabachera şi i-o
întinse.
-Foncierea pământului, lot
Moromete, trei mii lei, lot
Catrina două mii opt sute
şaizeci şi trei.Nu e cine ştie
ce! Hai mai repede , că până
la prânz mai am de încasat.
-Catrino, Tito,care eşti în
tindă ; dă-mi un foc !
-Hai , nea Ilie, hai , nea Ilie !
se grăbi Jupuitu, pocnind
încuietoarea genţii.
- Păi nu ţi-am spus că nu
am !Ce să-ţi face u dacă nu
am1N-am!
-Plăteşte Moromete! Strigă
agentul înfuriat.
….De ce nu vrei să înţelegi
că nu am? …
-Nu poţi să iei caii ! zise
Paraschiv.
-Ia ici o mie de lei, şi mai
încolo aşa, mai descutăm
noi! Ce crezi că noi fătăm
câte un spic, îl sfărâmă în
palme şi îi suflă pleava ; aruncă
în gură boabele pârguite , le
mănâncă…Cel mai vrednic
dintre copii începe să măsoare
cu pasul stanţiile , părţile la un
loc pe care fiecare va trebui să
le ducă înainte până la
terminare.Moromete trebuie să
lege snopii şi să-i aşeze în
clăi.Cel mai vrednic începe să
taie spicele şi să arunce
mănunchiurile în urmă…tatăl
strânge poloagele şi face
snopii.
-Hai, mamă , tu ce faci acolo?
-Na Paraschive,bea apă (...) Te-
a ars rău? Yise Moromete.Eu
credeam că e rece, mărturisi el
naiv.
îţI arde de prostii, se supără
mama fără să se uite la omul
ei.după ce cănu munceşti, nici
nu taci!...”

Anexa 4
SCENA CINEI -grupa COPII/ PĂRINŢI
(pălăria alb/negru)A.Răspundeţi întrebărilor:
1.Ce poziţie ocupă Moromete în
familia sa hibridă şi ce reprezintă cina pentru voi?
2.Precizaţi modul de gândire al unui şef de familie şi
cum sunt aşezaţi la masă membrii familiei Moromete
utilizând citate.
3.Care sunt cauzele nemulţumirii fiilor lui Ilie Moromete
şi urmările acestora?
4.Comentaţi citatul
bani?......”
SCENA SECERIŞUL- GRUPA ŢĂRANILOR(pălăria galbenă)
A.Răspundeţi întrebărilor:
1.Precizaţi trei obiceiuri specifice vieţii satului
ardelenesc.Comentaţi un obicei în câteva cuvinte.
2.Identificaţi în text cuvinte care fac parte din câmpul lexical al
secerişului.
3.Cine se ocupă de secerişul grâului în familia Moromete?
4.Imaginaţi-vă că sunteţi în locul copiilor lui Moromete, cei din
prima căsătorie, şi spuneţi cum aţi proceda.
11
Matei, 26
„Ucenicii au făcut cum le poruncise Isus şi au pregătit Paştile. Seara Isus S-
a aşezat la masa cu cei 12 ucenici ai săi (…) pe când mâncau ei, Isus a luat
pâine şi a bincuvântat-o, a frânt-o şi a dat-o ucenicilor .
4*10 puncte
4*10 puncte
B. Fixarea cunoştinţelor-JOC DE ROL
B.Joc de rol- scena cinei -Fixarea cunoştinţelor
Joc de rol

SCENA FONCIIREI- GRUPA SCENA SALCÂMULUI- GRUPA

AGENŢILOR(pălăria albastră) SALCÂMILOR(pălăria verde.A.Răspundeţi
întrebărilor: 4*10puncte

1. Cu ce pom se poate asemăna salcâmul?

Răspundeţi întrebărilor:
1. Credeţi că Jupuitu procedează corect atunci când insistă?
ArgumentaŢi.
2. Ce mod de expunere predomină în această scenă? Daţi
exemple de alte moduri de expunere şi precizaţi operele
unde le-aţi întâlnit.
3. Ce modalităţi de caracterizare cunoaşteţi? Enumeraţi-le!
4. Precizaţi trei trăsături ale personajului principal, Ilie
Moromete. 4*10 puncte
Geneza 2 „ Şi a făcut Dumnezeu să răsară din pământ tot soiul de pomi, placuţi
la vedere şi cu roade bune de mâncat; iar în mijlocul Raiului era pomul vieţii si
pomul cunoştinţei binelui si răului. […]
Iar femeia a zis catre şarpe <<roade din pomii raiului putem sa mâncăm, numai
din rodul pomului celui din mijlocul raiului ne-a zis Dumnezeu: Să nu mâncţi
din el, nici să vă atingeţi de el, ca să nu muriţi!>> Atunci şarpele a zis : hotărât
că nu veţi muri” (…)
2.Ce reprezintă salcâmul în mentalitatea satului şi cine
dorea să-l cumpere?
3. Extrageţi din fraza de mai jos alte semnificaţii ale
salcâmului: Acesta pare o fiinţă magică, martor şi păstrător al atâtor
tainice manifestări ale vieţii ţărăneşti nescrise. El face parte din viaţa

12
B. Fixarea cunoştinţelor familiei Moromete şi viaţa satului „Toată lumea cunoştea acest salcâm”.
Salcâmul este pentru Moromete un veritabil axis mundi, un simbol al
Joc de rol independenţei lui, personajul identificându-se cu acest arbore. Salcâmul lui
Moromete este un semn de hotar, este un simbol sacru.
4.Dacă aţi fi în locul lui Moromete ce soluţie aţi fi ales?
B. Fixarea cunoştinţelor:Joc de rol

Anexa 5

Atenţie! Se acordă timp şi pentru explicarea regulilor şi pentru împărţirea fişelor.

A.REGULILE CONCURSULUI:- 24 min
Fiecare grupă va primi nişte fişe cu citate din scene semnificative ale romanului studiat, iar liderul sau fiecare membru din grupă va
citi pe rând câte o întrebare şi va da răspunsul pe loc. Dacă răspunsul e corect echipa va primi puncte de la juriu şi câte un bănuţ de
ciocolată drept răsplată, iar dacă răspunsul va fi incomplet celelalte echipe pot aduce completări.Sunt patru întrebări pentru fiecare
grupă ( 40 de puncte). Timp alocat 1/5 minute pentru fiecare întrebare- total 24 de minute.
B.JOC DE ROL
Fixarea cunoştinţelor este realizată printr-un joc de rol al scenei pe care o aveţi la dispoziţie.(5o de puncte) -8min
Fiecare membru al echipei e rugat să participe activ fie la puncul A , fie la B. În cazul existenţei unui baraj, juriul este rugat să
pună câte o întrebare echipelor pentru a afla echipa câştigătoare.Se vor acorda încă 10 puncte.
SUCCES!

13
 AUTOEVALUARE
Mi-a plăcut cel mai mult

Eu îmi dau nota……....... şi sunt

JURIU
ECHIPA I COPII/PĂRINŢI (PĂLĂRII ALBE) INTREBĂRI
ÎNTREBĂRI-4*10 PUNCTE 1................
2...............
JOC DE ROL 50 PUNCTE 3...............
4...............
JOC DE ROL
ECHIPA A II-A SALCÂMII (PĂLĂRII VERZI) INTREBĂRI
ÎNTREBĂRI 4*10 PUNCTE 1................
2...............
JOC DE ROL 50 PUNCTE 3...............
4...............
JOC DE ROL
ECHIPA A III-A AGENŢILOR (PĂLĂRII ALBASTRE) INTREBĂRI
ÎNTREBĂRI4*10PUNCT 1................
E 2...............
JOC DE ROL 50 PUNCTE 3...............
4...............
JOC DE ROL
14
ECHIPA A IV-A ŢĂRANILOR(PĂLĂRII GALBENE) INTREBĂRI
ÎNTREBĂRI4* 1................
10 PUNCTE 2...............
JOC DE ROL 50 PUNCTE 3...............
4...............
JOC DE ROL

15