TEME SI MOTIVE

EMINESCIENE
Mihai Eminescu (1850-1889) este cel mai
mare reprezentant al romantismului
romnesc i cel din urm mare poet
romantic european
(n ordine cronologic).
Eminescu a fcut parte
din seria de scriitori care
au dat strlucire acestui
curent: V. Hugo, Byron,
Shelley, Lamartine i
alii.
Majoritatea temelor si motivelor
eminesciene sunt de provenien
romantic european. Impresionant nu
este diversitatea, ci profunzimea abordrii
acestora.

Teme si motive
in poezie


I. Tema Cosmicului
Motivul cosmogonic apare frecvent in lirica
eminescian, n poezii ca Scrisoarea I,
Rugciunea unui dac, avnd ca punct
de plecare mitologia indian sau cretin.

In aceste poezii este prezentata geneza si
sfarsitul cosmosului.
Motivul genezei
Scrisoarea I

La-nceput, pe cnd fiinta nu era, nici nefiinta,
Pe cnd totul era lipsa de viata si vointa,
Cnd nu s-ascundea nimica, desi tot era ascuns...
Cnd patruns de sine nsusi odihnea cel nepatruns.

Motivul sfarsitului cosmosului
Rugaciunea unui dac

Pe cnd nu era moarte, nimic nemuritor,
Nici smburul luminii de viat dttor,
Nu era azi, nici mine, nici ieri, nici totdeauna,
Cci unul erau toate si totul era una;
Pe cnd pmntul, cerul, vzduhul, lumea toat
Erau din rndul celor ce n-au fost niciodat...[...]
In stingerea etern dispar fr de urm!
i dac...

i dac ramuri bat n geam
i se cutremur plopii,
E ca n minte s te am
i-ncet s te apropii.

Motivul soarelui
Floare Albastra

i de-a soarelui cldur
Voi fi roie ca mrul,
Mi-oi desface de-aur prul,
S-i astup cu dnsul gura.


Motivul stelei
La Steaua

Icoana stelei ce-a murit
ncet pe cer se suie:
Era pe cnd nu s-a zrit,
Azi o vedem, i nu e.
Motivul luceafarului
Un luceafr

Un luceafr, un luceafr nzestrat cu mii de raze
n viaa-mi de-ntuneric a fcut ca s se vaz.
Eu privind acea lumin ca din visuri m detept
i cu braele-amndou ctr dnsa m
ndrept.
Motivul zborului intergalactic
Luceafarul

Un cer de stele dedesupt,
Deasupra-i cer de stele
.............................
Si din a chaosului vai,
Jur imprejur de sine,
Vedea, ca-n ziua cea dentii,
Cum izvorau lumine;
II. Tema ISTORIEI
Versurile eminesciene in care regasim
aceasta tema ofer elemente semnificative
ale istoriei poporului romn.
Scrisoarea III

O, eroi! care-n trecutul de mriri v adumbrisei,
Ai ajuns acum de mod de v scot din letopise,
i cu voi drapndu-i nula, v citeaz toi nerozii,
Mestecnd veacul de aur n noroiul greu al prozii.



Motivul societatii corupte
Ce-i doresc eu ie, dulce Romnie

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie.
Vis de vitejie, fal i mndrie.
La trecutu-i mare, mare viitor .
Motivul patriei
Motivul nedreptatii sociale
Satira III

De-aa vremi se-nvrednicir cronicarii i
rapsozii
Veacul nostru ni-l umplur saltimbancii i
irozii


Motivul geniului in societate
Criticilor mei

E usor a scrie versuri
Cnd nimic nu ai a spune,
nsirnd cuvinte goale
Ce din coada au sa sune.

Critici voi, cu flori deserte,
Care roade n-ati adus -
E usor a scrie versuri
Cnd nimic nu ai de spus.
Motivul solitudinii
Lacul

Dar nu vinesinguratic
n zadar suspin i sufr
Lng lacul cel albastru
ncrcat cu flori de nufr.

III. Tema TIMPULUI
E tema cea mai cuprinzatoare,
integratoare, a universului poetic
eminescian. De la ea porneste marea
geneza a operei si la ea se intoarce fiecare
detaliu, aici se revarsa toate semnificatiile
majore ale temelor subsumate, ale marilor
viziuni poetice.
Fugit-ireparabile-tempus
Trecut-au anii

"Trecut-au anii ca nori lungi pe sesuri
Si niciodata n-or sa vie iara,


Pierdut e totu-n zarea tineretii
Si muta-i gura dulce-a altor vremuri,
Iar timpul creste-n urma mea... ma-ntunec!
Fortuna labilis
Scrisoarea I

Caci n propria-ne lume ea deschide poarta-ntrarii
Si ridica mii de umbre dupa stinsul lumnarii...
Mii pustiuri scnteiaza sub lumina ta fecioara,
Si cti codri-ascund n umbra stralucire de izvoara!
Peste cte mii de valuri stapnirea ta strabate,
Cnd plutesti pe miscatoarea marilor singuratate,
Si pe toti ce-n asta lume sunt supusi puterii sortii
Deopotriva-i stapneste raza ta si geniul mortii!
Vanitas vanitatum
Momento mori

"Vraji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare,
Cand in straturi luminoase basmele copile cresc.
Mergi, tu, luntre-a vietii mele, pe-a visarii lucii valuri,
Pana unde-n ape sfinte se ridica mandre maluri,
Cu dumbravi de laur verde si cu lunci de chiparos,
Unde-n ramurile negre o cantare-n veci suspina,
Unde sfintii se preumbla in lungi haine de lumina,
Unde-i moartea cu-aripi negre si cu chipul ei frumos."

IV. Tema Naturii
In creatia lui Eminescu,
slavirea frumusetilor naturii
ocupa un loc intru totul
deosebit. Izvorate din
sensibilitate pura,
exceptionala a poetului, din
melancolia lui structurala
si, deopotriva, din
nepotolita lui sete de viata,
de perfectiune, de absolut,
iubirea si dragostea de
natura se ingemaneaza in
poezia lui Eminescu,
constituind o tema unitara,
care-i largeste si-i
intregeste universul liric.
Motivul codrului
Povestea codrului

mprat slvit e codrul
Neamuri mii i cresc sub poale,
Toate nflorind din mila
Codrului, Mriei Sale.

....................................
O, privii-i cum viseaz
Visul codrului de fagi!...
Ce te legeni...?

-Ce te legeni, codrule,
Fr ploaie , fr vnt,
Cu crengile la pmnt?

Freamt de codru

Eu, privindu-l din pdure
Las aleanul s m fure...
..
Am rspuns:-Pdure drag,
Ea nu vine, nu mai vine
.......................................
Ce frumos era n crnguri
Cnd cu ea m-am prins tovar

Revedere

Codrule, codruule,
Ce mai faci drguule...
..................................
Codrule cu ruri line,
Vreme trece, vreme vine...
...................................
Cum am fost aa rmnem:
....
Luna i cu soarele,
Codrul cu izvoarele.


Motivul plopilor
Pe lng plopii fr so

Pe lng plopii fr so
Adesea am trecut...

i dac...

i dac ramuri bat n geam
i se cutremur plopii...
Motivul salcmului

O, mam

Deasupra criptei negre, a sfntului mormnt
Se scutur salcmii de toamn i de vnt...

Sara pe deal


Sub un salcm, drag, m-atepi tu pe mine...
Lng salcm sta-vom noi noaptea ntreag...
i surznd vom adormi sub naltul,
Vechiul salcm...
Motivul teiului i motivul izvorului
Povestea teiului
Dar prin codri ea ptrunde
Lng teiul vechiu i sfnt,
Ce cu flori pn-n pmnt
Un izvor vrjit ascunde...

Ft-Frumos din tei
n mijloc de codru - ajunse
Lng teiul nalt i vechiu,
Unde izvorul cel n vraj
Sun dulce n urechi...

Dorina: Vino-n codru la izvorul
Care tremur pe prund...
...................................
Pe genunchii mei edea-vei,
Vom fi singuri-singurei,
Iar n pr nfiorate
Or s-i cad flori de tei.
...................................
Adormind de armonia
Codrului btut de gnduri,
Flori de tei deasupra noastr
Or s cad rnduri-rnduri.

Mai am un singur dor: Pe cnd cu sgomot cad
Izvoarele-ntr-una...
..................................
De-asupr-mi teiul sfnt
S-i scuture creanga...

Motivul lacului
Lacul
Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni l ncarc
.....................................
Lng lacul cel albastru
ncrcat cu flori de nufr

Las-i lumea...
Iat lacul.............
De-al tu chip el se ptrunde,
Ca oglinda l alege....

Adio
i dac luna bate-n lunci
i tremur pe lacuri,
Totu mi pare c de-atunci
Sunt veacuri.

O, rmi
i privind n luna plin
La vpaia de pe lacuri...

Motivul mrii

Egipetul

i s par rsrit...
...Ca un gnd al mrii sfinte...
.........................................
Luna-n mare i arunc chipul...
.......................................
Marea-n fund clopote are...
Mai am un singur dor
Mai am un singur dor:
n linitea serii
S m lsai s mor
La marginea mrii

Luceafrul:

Privea n zare cum pe mri
Rsare i strluce...
.............................
i s-arunca fulgertor,
Se cufunda n mare...
.............................
Iar cerul este tatl meu
i mum-mea e marea.
.............................

V. Tema IUBIREA
Iubirea este pentru Eminescu, omul si
creatorul, forma fundamentala de
manifestare a personalitatii sale de
exceptie, este fenomenul care il
insufleteste, il entuziasmeaza si-l
proiecteaza in
eternitate, este cadrul
si mijlocul de implinire,
de elevatie spirituala,
este esentiala nevoie
de viata.
Motivul visul dragostei
Floare albastra

Ne-om da sarutari pe cale,
Dulci ca florile ascunse.

Si sosind l-al portii prag,
Vom vorbi-n intunecime;
Grija noastra n-aib-o nime,
Cui ce-i pasa ca-mi esti drag ?
Motivul dezamagirii
Pe langa plopii fara sot

M cunosteau vecinii toti-
Tu nu mai cunoscut.
.................................
O lume toata-ntelegea-
Tu nu mai inteles.
Motivul femeii inger si femeii demon
Inger de paza

Dar cum te vazui intr-o
palida haina,
Copila cuprinsa de dor
si de taina,
Fugi acel inger de
ochiu-ti invins.



Esti demon, copila, ca
numai c-o zare
Din genele-ti lunge, din
ochiul tau mare
Facusi pe-al meu inger cu
spaima s zboare...
Teme si motive
in proza
eminesciana
Proza literara a lui Eminescu reprezinta, cercetand-o mai
adanc si in toata intinderea ei, expresia unui moment
important din dezvoltarea romantismului romanesc:
momentul structuralizarii estetice, al dimensionarii lui
spirituale. Eminescu lasa deschise, prin epica sa, cel
putin doua drumuri in literature romana: drumul prozei
fantastice si cel al epicii filozofice, dand el insusi modele
in aceasta privinta. Sarmanul Dionis si Avatarii faraonului
Tla raman doua prototipuri de literatura, in care se
intalnesc si se unifica reprezentarile unui liric vizionar si
incertitudinile unei firi meditative, darza in aspiratia ei de
a gasi, cu pretul unor dureroase infrangeri, solutii in
problemele esentiale ale existentei.

In proza aflam, in fapt, drama geniului.
Teme abordate in operele de proza :

setea de absolut
demonismul
avatarul
viata ca in vis
umbra
iubirea pura
calatoria in timp si spatiu
dedublarea
Opere
Geniu pustiu

,,Geniu pustiu este un poem eminescian care are tendina de a
transpune informaii i aspecte din lumea realului intr-o lume
imaginara, de vis si se clasifica in proza de inspiraie social-
istoric.

A fi putut rmnea n csua ei, care rmnea a mea, a fi putut
s-mi petrec toat viaa citind i recitind, ntr-o nebunie dulce, acea
epistol plns, scris de mna ei, s-o visez pe ea toat viaa mea,
s-o visez cum c umbl prin casa mea, cum c surde la florile din
fereastr, cum c vegheaz cusnd sau mpletind asupra copilului
meu. A fi putut s-mi creez o fericire iluzorie, o familie iluzorie, o
femeie ideal a fi putut fi nebun. Dar la ce? Apoi, orict de lung
s fi fost acea nebunie, totui fiecare i are momentele sale de
trezie, momente n care sinuciderea e cugetarea cea dinti,
momente de urt, de scepticism, de decepiune. De-aceea am luat
lumea-n cap... Acea epistol coninea toat istoria mea.
Sarmanul Dionis
Prin romantica i fantastica istorie de dragoste
a lui Dionis, Eminescu promoveaz ideea c
numai prin intelect omul poate penetra infinitul
i deconspira Divinitatea, dar ca individ
fenomenal nu are dect o singur existen
real n care viaa i visele nu sunt dect
paginile unei unice cri. Noutatea
incontenstabil a nuvelei const n modul
original n care Eminescu mbin filozofia cu
narainunea fantastic i descrierea,
transpunnd n imagini artistice un orizont ce nu
exist dect n puterea imaginaiei, inexplicabil i
necontrolabil raional.
Citate
Ci oameni sunt ntr-un singur om? Tot atia
cte stele sunt cuprinse ntr-o pictur de rou
sub cerul cel limpede al nopii.

Sufletul cltorete din veac n veac, acelai
suflet, numai c moartea-l face s uite c a mai
trit.

Dar vei fi bgat de sam o mprejurare: cartea
mea, citind-o n ir, rmne neneleas... dar ori
de unde-i ncepe, rsfoind tot la a aptea fil, o
limpezime dumnezeiasc e n fiecare ir.
Umbra mea

Proza eminesciana fantastica aduce in
aceata opera visul romantic si cugetarea
filosofica.

Citate
Srutarea m umpluse
de geniu i de putere
creatoare.

Lumea mea nu era dect icoana ei
strlucit, lumea ei faa mea cea palid
ncadrat de pr negru. Aceast via era
un basm strlucit i nstelat.

Era doma lui Dumnezeu proverbul: o
enigm chiar pentru ngeri.
Fat-Frumos din lacrima
Basmul Fat-Frumos din lacrima"
reuneste trasaturile prototipului folcloric cu
originalitatea imprimata de autor si
apartine prozei de inspiratie folclorica.
Basmul, ca specie, fiind o oglindire [...]
a vietii in moduri fabuloase" (Calinescu), in
opera pe care o discutam, tema este
initierea unui tanar si rolul acesteia in
lupta dintre Bine si Rau.
Citate
mprteasa se ridic n toat mreata ei statur, atinse
cu buza ei seac lacrima cea rece i o supse n adncul
sufletului su. Din momentul acela ea purcese
ngreunat.

Trecu o lun, trecur dou, trecur nou i mprteasa
fcu un fecior alb ca spuma laptelui, cu prul blai ca
razele lunii.

Puse pe trupul su mprtesc haine de pstor, cma de
borangic, esut n lacrimele mamei sale, mndr plrie
cu flori, cu cordele i cu mrgele rupte de la gturile
fetelor de-mprai, i puse-n brul verde un fluier de
doine
Cezara
,,Cezara este un poem ce apartine prozei
erotice.

Las-i s se mngie n simirile lor, las-i
s se iubeasc, las-i s moar cum au
trit: eu voi trece nepstor prin aceast
via, ca un paria, ca un nebun!... numai
nu ca ei. Smburele vieii este egoismul i
haina lui minciuna.
Bibliografie

www.referate.ro
www.wikisource.org
www.versuri-si-creatii.ro
www.googleimages.ro
www.google.com
Poezii si proza Mihai Eminescu
Manual de Limba si literatura romana ed.
Corint

Boita Bianca
Clitan Diana
Morar Andreea
Negran Paul
Rodina Ioan
Tripon Andreea
Clasa a XI a MI


Proiect realizat de:
Profesor: Mitrea Georgeta