Clasa a V-a Fișă de lucru

ELEMENTE DE VERSIFICAŢIE ŞIFIGURI DE STIL

 Completează spaţiile punctate cu informaţia potrivită:

Versul (stihul) Strofa ……………………………….

…………………….. ..........versuri ………………………………………
…………………………………… ………………………………………
…
………………….. este numărul de “ Sfârşit
silabe dintr-un vers. de …………………... este strofa
 Stabileşte măsura versului : toamnă” alcătuită din patru versuri.
“ Pribegit-au urmărite de al nostru
jalnic dor”. ……………….. ..este potrivirea ulti-
…………………………………….. …… strofe melor sunete de la sfârşitul versurilor
…………………………………….. dintr-o strofă.

 Menţionează tipul de rimă existent în fiecare strofă:

E vremea rozelor ce mor, S-a ivit pe culme Toamna

Mor în grădini, şi mor şi-n mine – Zâna melopeelor,
Şi-au fost atât de viaţă pline, Spaima florilor şi Doamna
Şi azi se sting aşa uşor. Cucurbitaceelor…

……………………………………… ……………………………………….

Amurg de toamnă violet… Cad grăbite pe aleea

Doi plopi în fund, apar în siluete Parcului cu flori albastre
-Apostoli în odăjdii violete- Frunze moarte, vorba ceea,
Oraşul tot e violet. Ca iluziile noastre.

………………………………………. …………………………………………

Peste vârf de rămurele Ieri era frumos pe-afară

Trec în stoluri rândunele, Ca-ntr-o caldă zi de vară.
Ducând gândurile mele Azi e toamnă pe pământ
Şi norocul meu cu ele. Vreme rea şi bate vânt.

…………………………………….. ………………………………………….

3.Numeşte figurile de stil subliniate în versurile următoare:

a) „Toamna în grădini îşi acordă vioara /Plâng strunele jalnic, lung şi prelung…”
b) „Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură, / Prevestind un soare dulce cu lumină şi căldură.”
c) „Aburii uşori ai nopţii ca fantasme se ridică / Şi, plutind deasupra luncii, pintre ramuri se despică.”
d) „Lacul codrilor albaştri / Nuferi galbeni îl încarcă.”
e) „Zâmbind printre-ale primăverii muguri, /În taină, liliacul timpuriu
Întredeschide buzele din muguri.”
f) „Râul luciu se-nconvoaie sub copaci ca un balaur/ Ce în raza dimineţii mişcă solzii lui de aur.”

4.Identifică (rescrie şi numeşte) două figuri de stil diferite în textul:

„Soarele rotund şi palid se prevede pintre nori
Ca un vis de tinereţe pintre anii trecători.”

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………
„Ce liniştit surâde lacul / Sub caldul razelor de soare,
Când ceru-albastru se răsfrânge / În unda lui scânteietoare.”
……………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………….

5. Construieşte comparaţii combinând termenii din coloanele de mai jos. Alcătuieşte propoziţii cu
acestea:
soarele portocală
marea oglindă
pajiştea covor
ploaia perdea

6.Găsiti cuvinte care să rimeze cu substantivele:

lumină, brad, izvor, plin, mare

7.Compuneti versuri în care să introduceti aceste rime.

 ELEMENTE DE VERSIFICAŢIE
exemple concepte
Am în grădină cinci pisici -versul=
Dintre care două sunt pisoi,
Ele-gingaşe, moi şi mici,
Ei-dolofani şi zdraveni amândoi. -strofa=
Tudor Arghezi, Cinci pisici

Să vedeţi ce întâmplare:
O omidă foarte mare
A slăbit de supărare!
A luat de pe cărare -măsura=
Două frunze căzătoare
Şi le-a pus chiar pe spinare
Şi-a-nceput să zboare!
S-a privit şi i-a plăcut :
Fluture ea s-a făcut.
N.Stănescu, Gh. Tomozei, Fluturele
-rima=
În grădină într-un nuc
A crescut un pui de cuc-
Nu e ceas de pus în cui,
Ci i-o scorbură cu pui.
Grete Tartler, Grădina cu ceasuri -tipuri de rimă=

Vii să-mi baţi iar la fereastră

Tânăr soare auriu,
Şi zăpada de pe coastă
Fuge ca argintul viu.
Şt.O.Iosif, Cântec de primăvară

Se joacă lumina amiezii

În prunii cu frunza săracă
Ş-un murmur domol de prisacă
Pluteşte deasupra livezii.
Otilia Cazimir, În livadă

Pân-o fost Horea-mparat,

Domnii nu s-au desculţat,
Nici în pat nu s-au culcat,
Nici la masă n-au mâncat.
Folclor
 FIŞĂ DE EVALUARE

Citeşte cu atenţie următoarele afirmaţii şi încercuieşte litera A, dacă o consideri

corectă, sau litera G, dacă o condideri greşită:

1. A G Versul este un rând dintr-o poezie.

2. A G O strofă este alcătuită din versuri.
3. A G Există doar strofe din patru versuri.
4. A G Versurile tuturor poeziilor sunt grupate pe strofe.
5. A G Rima este potrivirea sunetelor de la sfârşitul versurilor.
6. A G Prin rimă se realizează muzicalitatea versurilor.
7. A G Rima se realizează prin potrivirea primelor două versuri dintr-o poezie.
8. A G La rima încrucişată primul vers rimează cu ultimul, iar al doilea cu al treilea.
9. A G Nu există versuri fără rimă.