PROGRAMĂ OPȚIONAL

CURRICULUM INTEGRAT
DISCIPLINA:
LIMBĂ ŞI COMUNICARE (LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ)
Știinţe (matematica, T.I.C.)
Om și Societate (geografie)
Arte (desen)
CUNOAȘTEREA PRIN
TEXTUL LITERAR / TEXTUL ȘTIINȚIFIC şi prin desen / imagine
CLASA a V-a
Profesor propunător: Olimpia Ciucă

AN ȘCOLAR 2019-2020
Notă de prezentare
Opţionalul propus s-a născut din dorinţa de permanentă cunoaștere a tot ce ne
înconjoară și din dorința de a identifica, de la vârste timpurii tipuri de texte: literare,
nonliterare, textul științific.
În ultimii ani, în educaţia copiilor şi a tinerilor un loc important îl ocupă computerul şi
televiziunea. Acestea sunt tot mai solicitate în detrimentul lecturii individuale. Însă, educaţia
tinerei generaţii nu se realizează numai în faţa computerului sau a televizorului.
Unul dintre scopurile principale ale oricărui profesor de literatură este acela de a-i
face pe elevi să citească, de a-i aduce în biblioteci şi în sălile de lectură, nu numai pentru a-şi
procura bibliografia obligatorie, ci, în primul rând, pentru a citi din plăcere.
De aceea, consider că ar trebui să se acorde mai multă importanţă lecturii individuale.
Acest lucru nu se poate realiza dintr-o dată, ci cu paşi mici, dar siguri. Este necesar să se
formeze deprinderi şi aptitudini pentru lectură încă de la vârste fragede.
Cărţile sunt în măsură să-i inițieze pe elevi în lectura şi înţelegerea unor opere literare
inspirate din universul vârstei lor, totodată contribuind la dezvoltarea inteligenţei,
sensibilităţii şi imaginaţiei şcolarilor. Acestea au rolul de a stârni bucuria, plăcerea şi
necesitatea lecturii – sentimente descoperite de fiecare dată când deschidem o carte, fie ea
științifică, fie beletristică.
Propunând câteva modalităţi de analiză și receptare a textului literar și științific,
subliniem necesitatea analizei minuţioase a textului.

Scopul cursului opțional

Ameliorarea competențelor de înţelegere a textului literar şi a textului științific
dezvoltarea competențelor de analiză literară prin realizarea eseului de tipul comentarea /
interpretarea textului literar pentru elevii de clasa a V-a, până la sfârșitul anului școlar;

Valori și atitudini
Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în
domeniul literaturii;
Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje
receptate;
Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile
abilităţi de comunicare.

Competenţe specifice şi conţinuturi asociate

Competenţe specifice Conţinuturi asociate

La sfârşitul clasei a V-a, elevul va fi Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă
capabil: următoarele activităţi:
1.1 să înţeleagă semnificaţia generală a Mesajul / informația.
mesajului oral Modalități de transmitere a informației științifice sau
literare.
1.3 să sesizeze adecvarea elementelor Caligrama=cuvinte”desenate” în forma mesajului, a
lexicale, a semnelor grafice – temei (G. Appolinnaire).
desenate, a cifrelor matematice Pictopoezia=pictură şi/în cuvinte şi cifre.
utilizate la scopul mesajului ascultat Colajul=amestec de imagini / obiecte / decupaje.
Literatură-realizare de texte ficţionale şi non
ficţionale pornind de la imagini date.
1.4 înțelegerea fenomenului de Limbaj literar; mesajul literar.
diversificare tematică Limbajul științific; mesajul ştiinţific.
Limbajul matematic; mesajul cifrelor
Limbajul P.C.; mesajul digital.
2.1 să construiască un discurs oral pe o Comunicarea informației științifice.
temă dată Relatarea textului literar şi nonliterar.
3.1 să interpreteze un text literar sau Valoarea fonetică, lexicală, morfologică, semantică a
nonliterar făcând corelaţii între textului literar și științific.
fonetic, lexical, morfologic, semantic
3.3 să identifice valori etice şi Taina textului:
culturale într-un text, exprimându-şi -       Matematic;
impresiile şi preferinţele -       Geografic;
-       Literar.
4.2 să utilizeze în redactarea unui text Semantica textului în contextul schimbării semnelor
propriu cunoştinţele de morfo-sintaxă, ortografice și de punctuație şi a semnelor matematice.
folosind adecvat semnele ortografice şi  
de punctuaţie
4.3 să identifice efectele expresive ale Locuțiuni și expresii.
construcţiei lingvistice utilizate în
diferite texte

Conţinuturi şi texte suport

Conţinuturi Texte suport

Literatura și textul literar
Textul poetic. Textul epic.
 
Știința și textul științific
Matematica, textul matematic,
numeralul.
Cunoașterea mediului, textul științific,
termeni științifici.
Limbajul științific
Termeni științifici. Sens propriu.
Mihai Eminescu: Revedere, La mijloc de codru,
Somnoroase păsărele.
Emil Gârleanu: Din lumea celor care nu cuvântă.
Grigore C. Moisil – matematician român
Nicolae Al. Rădulescu – geograf român
Harta României
Culegere de exerciţii
 – matematică / numeralul
Octavian Mândruț Geografia României
 
  Caligrama = cuvinte”desenate” în forma mesajului,
Arta cuvântului a temei (G. Appolinnaire).
  Pictopoezia = pictură şi/în cuvinte şi cifre.
Colajul = amestec de imagini / obiecte / decupaje.

Exemple de activităţi de învăţare

Exerciţii de dezvoltare a unui enunţ sau a unui cuvânt într-o secvenţă textuală orală.
Exerciţii de adecvare a lexicului la semnificaţia mesajului.
Exerciţii de formare a ideilor în jurul unei teme date.
Exerciţii de construire a unui text care să exprime opinia personală despre un anumit fapt.
Exerciţii de acceptare sau respingere a unei opinii.
Exerciţii de identificate a semnificaţiei unor procedee de expresivitate artistică în textele
lirice.
Exerciţii de realizare a expresivităţii cu ajutorul semnelor de punctuaţie.
Exerciţii de comentare a unui text literar.
Exerciţii de organizare a planului unei lucrări pe o temă dată.

Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice cuprind recomandări pentru proiectarea demersului didactic,
având rolul de a orienta cadrul didactic în demersul instructiv-formativ spre atingerea
standardelor de performanță asociate competențelor, formarea deprinderilor, valorilor și
atitudinilor prevăzute de programă. În plus au rolul de a orienta profesorul în aplicarea
programei pentru proiectarea și derularea la clasă a activităților de predare - învățare -
evaluare, în concordanță cu specificul corelării demersurilor didactice pentru formarea la
elevi a competențelor propuse.
Proiectarea demersului didactic are în vedere elementele enunţate anterior. Alegerea
metodelor, mijloacelor didactice şi a conţinuturilor necesare pentru a obţine rezultatele
învăţării sunt descrise prin competenţe specifice, valori şi atitudini enunţate.
Voi utiliza metode de învăţare activă, care solicită elevilor să interacţioneze, să comunice în
permanenţă, să-şi asume sarcini şi responsabilităţi individuale în cadrul unei echipe, precum:
Dezbaterea;
Problematizarea;
Metoda cubului;
Metoda pălăriilor gânditoare;
Ştiu / Vreau să ştiu / Am învăţat;
Gândiţi / Lucraţi în perechi / Comunicaţi;
Jocul de rol

Evaluare
Modalitățile de evaluare trebuie concepute în strânsa legătura cu specificul cursului
opțional propus. În acest sens se impune deplasarea de accent de la metodele tradiționale de
evaluare la strategii de evaluare care să ofere elevilor posibilitatea de a demonstra:
- ceea ce știu (ca ansamblu de cunoștințe);
- ceea ce pot să facă (utilizarea cunoștințelor ca instrumente de raportare critică la
medii).
În acest context, evaluarea vizează:
- elaborarea unor eseuri;
- realizarea unor portofolii pe teme date;
- construirea unor alternative explicative la mesajele receptate;
- investigarea unor fapte si evenimente concrete; studii de caz;
 - autoevaluarea;
- elaborarea de proiecte pe teme date.

Adaptare pentru diferenţierea instruirii

A) Elevul cu dificultăţi de învăţare:
Pentru a încuraja colaborarea interactivă, grupele de lucru vor fi eterogene din punct
de vedere al abilităților și performanțelor, ȋnsă, elevilor cu dificultăți de învățare li se dau
sarcini cu un nivel mediu de dificultate. De asemenea, pot reaccesa informația legată de opera
lirică, epică, dramatică, pentru a rezolva sarcinile de lucru (au la dispoziție materiale de
facilitare pentru căutarea informațiilor)
B) Elevul supradotat:
În fișele de lucru, sunt inserate exerciții de tip sinteză (eseu) care se adresează elevilor
cu abilități mari de interpretare a textului literar.

Bibliografie 
Siveco – lecţii  AEL, CD- Eminescu
V. Rotaru, Teoria literaturii, ed. Aula Magna, 2004.
N. Cozma, G. Scoruş, Literatura Română-repere critice fundamentale, ed. Aula Magna,
Braşov, 2003.
Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Viaţa şi opera lui Mihai Eminescu - de
G. Călinescu, ed. Minerva, Bucureşti, 1982.
Irinel Lucian Ilinca, Lecturi geografice, ed. Tiparg, Piteşti, 2016.
Emil Gârleanu, Din lumea celor care nu cuvântă.
Octavian Mândruț, Geografia României, Ed. Corint, 2001.
Grigore C. Moisil, Culegere de exerciţii – matematică.