Sunteți pe pagina 1din 6

EVALUARE ÎN CONTEXTUL ABORDĂRII PLURIDISCIPLINARE

PROIECT DIDACTIC

DATA:
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
CLASA: a VI-a
PROFESOR:
ARIA CURRICULARĂ : LIMBĂ ȘI COMUNICARE
OBIECTUL: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
SUBIECTUL: Valori ale culturii populare în spațiul românesc – tradiții și obiceiuri
românești (Abordare pluridisciplinară bazată pe teoria inteligențelor multiple a lui Howard
Gardner)
TIPUL LECŢIEI: consolidare 
COMPETENȚE CHEIE:

- Comunicare în limba maternă


- Competența digitală
- Competențe sociale și civice
- Sensibilizare și exprimare culturală

COMPETENȚE GENERALE:

1. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare prin receptarea și


producerea textului oral;
2. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise;
3. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional.

COMPETENȚE SPECIFICE:
1. Investigarea unor obiceiuri și tradiții românești și ale unor comunități etnice de pe
teritoriul României;
2. Analiza unor elemente comune identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare,
3. Prezentarea orală, pe baza unor repere date de profesor, a unor informații și a unor idei,
exprimând opinii, emoții și sentimente, prin participarea la discuții pe teme familiare, de
interes sau pornind de la textele ascultate / citite;
4. Utilizarea competenței lingvistice în corelație cu gândirea logică / analogică, în procesul
de învățare pe tot parcursul vieții;
5. Utilizarea deprinderilor dobândite pentru monitorizarea corectitudinii comunicării prin
raportarea la normă;
6. Adecvarea comunicării nonverbale și paraverbale la o situație dată, evidențiind ideile și
atitudinile în situații de comunicare față-în-față sau mediată.

STRATEGIE DIDACTICĂ :
a) METODE ŞI PROCEDEE : conversaţia euristică, exerciţiul, explicaţia, lectura
explicativă, munca independentă, problematizarea, exemplificarea, inteligenţele multiple, jocul
didactic, chestionarul.
b) FORME DE ORGANIZARE: activitate frontală, activitate individuală, lucrul pe
grupe.
c) RESURSE : capacităţile de învăţare şi cunoştinţele anterioare ale elevilor ; timp: 50 de
minute.
d) MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: fişe de lucru, chestionare etc.

OBSERVAȚIE: ACEST DEMERS DIDACTIC SE POATE DESFĂȘURA ȘI ÎN SISTEM


OUTDOOR, UTILIZÂNDU-SE ȘI DISPOZITIVE ELECTRONICE MOBILE
(SMARTPHONE, TABLETĂ ETC.)
BIBLIOGRAFIE:
Antonescu, Romulus, Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești, ediție
digitală, 2019.
Bârlea, Ovidiu, Folclorul românesc, București, Editura Minerva, 1983.
Chevalier, Jean, Gheerbrant, Alain, Dicționar de simboluri, Iași, Editura Polirom,
2009.
SCENARIU DIDACTIC

1. MOMENT ORGANIZATORIC (1')


- se stabileşte liniştea;
- se notează absenţele.

2. REACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELOR DOBÂNDITE ANTERIOR (8')


- se verifică cunoştinţele anterioare:
3. CAPTAREA ATENŢIEI
- se realizează lectura unui articol intitulat “IQ-UL”, scris de Rodica Zafiu şi
publicat în revista “România literară”, în cadrul rubricii Păcatele limbii; totodată li
se va face elevilor o recomandare bibliografică sitografică: www.romlit.ro.

4. ANUNŢAREA SUBIECTULUI LECŢIEI NOI ŞI A


COMPETENŢELOR VIZATE (3')
Se vor prezenta competențele vizate.

5. DIRIJAREA ACTIVITĂŢII CU CARACTER PRACTIC-


APLICATIV (30')
Se lucrează pe cerinţele date acasă.(ANEXA)

6. ASIGURAREA FEED-BACK-ULUI (7')


Pentru a implica elevii în actul evaluativ, se distribuie un chestionar de bilanţ al rolurilor
în cadrul echipelor. Folosind o scală de la unu la zece, elevii acordă note pentru propria
activitate, răspunzând, în acest mod, enunţurilor formulate. (vezi anexe).

7. ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII (1')


Temă pentru acasă: Redactaţi o compunere cu titlul Valori ale culturii populare în
spațiul românesc

ANEXĂ
ABORDAREA TEXTULUI DIN PERSPECTIVA
INTELIGENŢELOR MULTIPLE

“Acelaşi copil poate fi interesat, gânditor şi angajat în anumite conţinuturi, în timp ce se


poate dovedi irascibil, impulsiv şi neatent pe alte conţinuturi.” (Howard Gardner-Frames of
Mind)

 Introducere :
Practica pedagogică ne-a demonstrat că stilul de învăţare al elevilor este distinct, fiind
categoric influenţat de dominanta intelectuală pe care acesta o posedă. Stilul de învăţare
reprezintă modalitatea preferată de receptare, prelucrare, stocare şi reactualizare a informaţiilor.
Acesta are atât componente determinate genetic, cât şi componente care se dezvoltă ca urmare a
expunerii frecvente şi preferenţiale la o anumită categorie de stimuli.
Aplicând teoria inteligenţelor multiple a lui Gardner la nivelul clasei a VI-a se doreşte
abordarea simultană, dintr-o perspectivă plurală, transdisciplinară a tradițiilor și obiceiurilor
românești. Competenţele urmărite sunt diversificate în funcţie de tipul de inteligenţă vizat :

Dimensiuni ale inteligenţei Competenţa


1. Inteligenţa verbal-lingvistică Utilizarea scrisului sau a exprimării verbale pentru
învăţarea textului;
2. Inteligenţa logico-matematică Utilizarea structurilor logice, a graficelor, a formulelor
(matematice, din fizică etc) pentru reprezentarea
referentului;
3. Inteligenţa muzical-ritmică Utilizarea sunetelor,a unor ritmuri, a unor melodii care
să exprime conţinutul unor secvenţe narative,
descriptive;
4. Inteligenţa vizual-spaţială Folosirea desenului pentru a reprezenta portretele
personajelor sau pentru a conceptualiza spaţiul;
5. Inteligenţa corporal-kinestezică Folosirea codurilor nonverbale pentru a exprima
conţinutul textului;
6. Inteligenţa naturalistă Folosirea informaţiilor referitoare la particularităţile
psihice şi comportamentale în vederea încadrării
personajelor într-un tip de temperament;
7. Inteligenţa interpersonală Folosirea informaţiilor din sfera sociologiei pentru a
defini relaţiile dintre personaje;
8. Inteligenţa intrapersonală Utilizarea reflectării ca mod de conştientizare a
semnificaţiilor textului;

 Demersul didactic:
1. Repartizarea elevilor în grupe, fiecare reprezentând una dintre dimensiunile inteligenţei.
2. Indicarea sarcinilor de lucru:

a) GRUPA SECRETARILOR
Întocmiţi o scrisoare adresată unor prieteni în care să descrieți o tradiție
locală.
b) GRUPA MATEMATICIENILOR:
Asociați o tradiție, la alegere, cu formule din domeniul matematicii.
c) GRUPA CRITICILOR MUZICALI:
Indicaţi instrumentele muzicale, ritmurile sau melodiile care consideraţi că
exprimă conţinutul unor tradiții sau obiceiuri.
d) GRUPA PICTORILOR:
Reprezentaţi, apelând la desen sau la forme geometrice, tradiții sau obiceiuri
românești.
e) GRUPA PSIHOLOGILOR

Asociați tradiții sau obiceiuri românești (la alegere) cu un emoticon aferent


sentimentelor pe care le transmit.
f) GRUPA ACTORILOR

Prezentați o tradiție românească prin intermediul unei scenete.


g) GRUPA MODERNIȘTILOR
Realizați o prezentare Power-Point în care să prezentați tradiții specifice
sărbătorilor de iarnă.
3. Prezentarea propriu-zisă
4. Feedback-ul activităţii: fişele primite de la elevi la sfârşitul activităţii vor viza
consemnarea aprecierilor acestora faţă de activitatea desfăşurată. Aceştia vor puncta caracterul
relaxant, dar, în acelaşi timp, eficient din punct de vedere cognitiv al abordării, stimulativ prin
problematizare, asociativ, prin valorificarea unor informaţii din domenii diverse, dar şi
problemele pe care le-au întâmpinat în abordarea cerinţelor.
5. Concluzii (punctele tari ale unui astfel de experiment):
 Atingerea punctuală a competenţelor stabilite iniţial;
 Dezvoltarea atitudinii activ-participative a elevului;
Facilitarea atitudinii comunicative;
 Dezvoltarea creativităţii, a imaginaţiei elevilor.

S-ar putea să vă placă și