INTELIGENTE MULTIPLE

Proiect didactic pentru

Limba şi Literatura Română
Clasa a V-a A
Realizat de prof. Aura Valentina Panaitiu Căşuneanu
Subiectul: „ Vizită” de I.L.Caragiale
Tipul lecţiei: de receptare a unei opere epice
 Inteligenţa lingvistică
Înseamnă:
 a gândi în cuvinte şi a folosi limba pentru a exprima şi a
înţelege realităţi complexe.
 sensibilitate pentru înţelesul şi ordinea cuvintelor,
sonoritatea, ritmurile limbii
 a reflecta asupra folosirii limbii în viaţa de toate zilele.
Este inteligenţa cel mai des folosită în comunicare.
Copiii cu inteligenţă lingvistică învaţă repede şi
corect limba maternă, învaţă uşor limbi străine,
citesc, folosesc metafora, dezvoltă abilităţi
lingvistice şi aleg mai târziu cariera în funcţie de
capacităţile lingvistice.
Caracteristici: gândeşte în cuvinte, îi place să
vorbească, îi place să scrie poveşti, eseuri, îi place
să spună glume, să-i delecteze pe cei din jurul său
cu glume, îi place să citească, îi plac jocurile de
cuvinte, are memorie bună şi reţine uşor versurile.
 Inteligenţa logico-matematică
Înseamnă:
 a gândi la cauză şi efect, a înţelege relaţiile dintre acţiuni,
obiecte, idei.
 abilitatea de a calcula, cuantifica, evalua propoziţii şi de
a efectua operaţii matematice şi logice complexe. Implică
abilităţi de gândire deductivă şi inductivă, precum şi
capacităţi critice şi creative de rezolvare a problemelor.
Oamenii cu inteligenţă logică/matematică
devin, de obicei, contabili, matematicieni,
chimişti, fizicieni.
Caracteristici: gândeşte conceptual, schematic,
îi plac jocurile de perspicacitate, îi plac
computerele, problematizează, are nevoie de
argumentarea evidenţelor, îi poate manipula pe
cei din jur.
 Inteligenţa muzical-ritmică
Înseamnă:
 A gândi în sunete, ritmuri, melodii şi rime.
 A fi sensibil la ton, la intensitate, înălţime şi
timbrul sunetului.
 Abilitatea de a recunoaşte, crea şi reproduce
muzica, folosind un instrument sau vocea.
Implică ascultare activă şi presupune o
legătură puternică între muzică şi emoţii.
Este specifică cântăreţilor, muzicienilor,
dansatorilor.
Caracteristici: te atenţionează când tonul
vocii nu e potrivit, cântă şi fredonează melodii,
ţine minte linia melodică a cântecelor, învaţă uşor
să cânte la un instrument, este sensibil la
zgomote, la sunetele mediului înconjurător.
Inteligenţa corporal-kinestezică
• Înseamnă:
 a gândi în mişcări
 a folosi corpul în moduri abile şi complicate.
 Implică simţul timing-ului şi al coordonării
întregului corp şi a mâinilor în executarea
mişcărilor, cât şi în manipularea obiectelor.
Este specifică dansatorilor, sculptorilor, sportivilor.
Pot fi abilităţi motorii de fineţe sau de amplitudine.
Actoria este mai mult kinestezică şi mai puţin
lingvistică.
Caracteristici: este foarte activ, aleargă mult,
este îndemânatic, repară cu uşurinţă lucruri, nu
poate să stea prea mult locului, gesticulează atunci
când vorbeşte.
 Inteligenţa spaţial vizuală
Înseamnă:
 A gândi în imagini şi a percepe cu acurateţe lumea
vizuală.
 Abilitatea de a gândi în trei dimensiuni, de a transforma
percepţiile şi de a recrea aspecte ale existenţei vizuale cu
ajutorul imaginaţiei.
 A lucra cu obiecte.
Capacitatea de a înţelege relaţiile din spaţiu o au,
cu precădere, artiştii, arhitecţii, fotografii.
Matematicienii buni, ca Einstein, se dovedesc
inteligenţe logico-matematice şi spaţiale.
Caracteristici: gândeşte în imagini, este foarte
ordonat, ştie exact unde anume sunt aşezate
obiectele, joacă jocuri de tip „puzzle”, îi place să
desenze, să construiască, îi place să facă
fotografii, să vadă filme.
 Inteligenţa interpersonală
Înseamnă:
 a gândi despre alte persoane şi a le înţelege.
 a fi capabil de empatie, a recunoaşte diferenţele dintre
oameni şi a aprecia modul lor de gândire, fiind sensibil la
motivele, intenţiile şi stările lor.
 Implică o interacţiune eficientă cu una sau mai multe
persoane din familie, cu prieteni sau colegi.
Cei cu inteligenţă interpersonală ajung să fie
conducători, sunt psihologi sau buni vânzători, se
pricep la motivare, manipulare. Ei înţeleg modul
de “funcţionare” al oamenilor. Un profesor bun nu
se poate să nu aibă şi această inteligenţă.
Caracteristici: înţelege oamenii, sunt
conducători înnăscuţi, mediază uşor conflictele
celorlalţi, are mulţi prieteni, este leader în grupul
său, este sociabil, vorbeşte mult, îi place să
lucreze în colaborare, îi plac jocurile de societate,
îi place să lucreze în grupuri, este intuitiv.
 Inteligenţa intrapersonală
Înseamnă:
 a gândi despre sine şi a se înţelege.
 a fi conştient de punctele tari şi de cele slabe, a planifica
eficient atingerea obiectivelor personale.
Implică monitorizarea şi controlul eficient al
gândurilor şi al emoţiilor. Abilitatea de a se
monitoriza în relaţiile interpersonale. E vorba de
cunoaşterea de sine şi de luarea deciziilor pe baza
cunoaşterii propriilor calităţi şi defecte.
Caracteristici: este foarte independent, îşi
susţine cu mare tărie ideile, lucrează mult singur,
are o viaţă interioară, are mare încredere în sine,
uneori se îmbracă excentric, îi plac iniţiativele
individuale, îi plac proiectele de studiu
individuale.
 Inteligenţa naturalistă
Înseamnă:
 A înţelege lumea naturală, incluzând în acest domeniu interesul
pentru plante, animale şi studiile ştiinţifice.
 Abilitatea de a recunoaşte şi de a clasifica indivizi, specii şi
relaţii ecologice.
 A interacţiona eficient cu creaturi vii şi a discerne scheme
legate de viaţă şi forţele naturii.
Celelalte tipuri de inteligenţe nu pot defini personalităţi
precum cea a lui Darwin sau abilităţile de care dau
dovadă biologii, astronomii, ecologii. Ei nu operează
cu simboluri, scheme sau operaţii matematice, cum
fac fizicienii sau chimiştii, ci, mai de grabă organizează
tiparele observate în mod diferit decât celelalte ştiinţe
“hard”. În această categorie se includ şi maiştrii
bucătari.
Caracteristici: este interesat de tipare şi
comportamente, sunt atraşi de medicina naturistă,
sunt bucătari înnăscuţi, se inspiră foarte mult din
natură.
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Obiective cadru:
– 2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
– 3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris
Obiective de referinţă:
– 3.2 să sesizeze recunoască modurile de expunere utiliyate într-un text narativ;
– 3.5 să manifeste curiozitate şi interes faţă de activitatea de lectură, adaptându-se
la situaţia concretă de lectură.
Obiective operaţionale:
a) Cognitive
– 1) Cunoaştere
– La sfârşitul orei elevii vor fi capabili:
– O1: să citească expresiv şi corect textul;
– O2: să precizeze locul şi timpul în care se petrec întâmplările din opera “ Vizită”;
– O3: să indice personajele operei;
– 2) înţelegere
– O4: să identifice fragmentul în care este descris cadoul pentru Ionel;
– O5: să surprindă câteva trăsături ale personajului Ionel;
– O6: să recunoască modul de expunere dominant;
– O7: să privească personajele principale în relaţie cu celelalte personaje şi cu
mediul în care trăiesc;
– O8: să rezume oral subiectul operei;
– O9: să reprezinte grafic tipurile de personaje;
– O10:să realizeze un cvintet pornind de la substantivul Ionel.
– b) Afective:
– O1`: să “ guste” sub aspect emoţional, atmosfera comică prefigurată de autor;
– O2`: să participe cu interes la lecţie;
• Strategia didactică:
• a) Metode şi procedee: lectura expresivă, lucrul cu manualul,
conversaţia euristică, lectura pe roluri, jocul didactic, lectura selectivă,
exerciţiul, brainstorming, cvintetul, problematizarea , ciorchinele;
• b) Forme de organizare: activitate frontală în alternanţă cu activitate
individuală;
• c) Mijloace de învăţământ: fişe de lucru, tabla, textul suport din manual,
• d)Resurse şi managementul timpului:
• - spaţiu de lucru: sala de clasǎ
• - capacităţile normale de învăţare ale elevilor
• - cunoştinţele lor anterioare;
• - timpul: 50 minute.
• e) Modalităţi de evaluare: evaluare frontală, evaluare orală, evaluare
individuală;
• f) Bibliografie :
• Programe şcolare pentru clasele V-VIII. Aria curricularǎ: limbă şi
comunicare, Bucureşti, 1999;
• Vistian Goia, Didactica limbii şi literaturii române, ed. Dacia, Cluj-
Napoca, 2002;
• Nicolae Eftenie, Introducere în metodica studierii limbii şi literaturii
române, ed. Paralela 45, 2001;
• Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române. Ghid
teoretico-aplicativ, Polirom, Iaşi, 1999;
• Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri
didactice deschise, Editura Paralela 45, Bucureşti, 2003.
• Timp de lucru: 2 ore
• Metode:
– Expunere
– Brainstorming
– Dezbatere
– Explicaţii
– Conversaţie
– Joc de rol
– Exerciţiul practic
• Materiale necesare:
– Un joc lego
– Hârtie
– Markere colorate
– Carioca colorată
– Acuarele
– Foi de flipchart
– Carton
– Plastilină
 • Abordarea textului literar din perspectiva Teoriei
Inteligenţelor Multiple (Gardner)

• Aplicarea teoriei inteligenţelor multiple în studiul literaturii

române s-a născut din dorinţa de a experimenta o perspectivă nouă de
abordare a învăţării, prin care elevii să se poată exprima prin acea
dominantă intelectuală pe care o posedă, speculând şi valorificând
ceea ce au mai bun în ei. Gardner numeşte inteligenţe setul de abilităţi,
talente, deprinderi mentale, care alcătuiesc capacitatea cognitivă a
omului. Astfel, acceptând intelectul multiplu, obiectivul imediat avut în
vedere este selectarea inteligenţelor, conform unor teste, unor criterii
stabilite, în baza cărora elevii sunt repartizaţi în grupe.(Anexa 1 şi
Anexa 2.)
• În şcoala centrată pe individ, atât metodele de evaluare, cât şi
curriculum-ul favorizează diferitele profiluri de inteligenţe ale elevilor.
Astfel, ne-am gândit la aplicarea acestei metode la o lecţie de evaluare
sumativă, a unităţii de învăţare Povestirea, la clasa a X-a, care să se
realizeze printr-o activitate antrenantă, în care elevii au posibilitatea de
a-şi etala cunoştinţele, aspiraţiile, talentele, aptitudinile. Evaluarea prin
proiecte realizate în grup oferă avantajul de a contextualiza învăţarea
şi implică şi conştientizarea paşilor în rezolvarea problemei şi crearea
produsului.
•
• Experimentul a avut o dublă intenţie şi o dublă justificare în
problema ce vizează abordarea textului literar din viziune
transdisciplinară:

• 1. Elevul devine subiect al propriei formări şi participă activ

la actul didactic.Cunoştinţele dobândite pot fi raportate
autonom, reflexiv, critic şi creativ.

• 2. Receptarea textului literar din perspectiva inteligenţelor

multiple presupune interpretarea acestuia şi producerea de
mesaje specifice (text, imagine, ritm muzical, kinestezie).

• Experimentul a fost structurat pe câteva secvenţe care să ne

permită să organizăm activitatea de evaluare din perspectiva
lucrului în echipă. Competenţele urmărite au fost
diversificate în funcţie de tipul de inteligenţă vizat.

• Lecţia de evaluare a fost precedată de o oră care a avut ca

scop demonstrarea apartenenţei la specia Povestire
fantastică, a textului Miss Emeralds, de I.P.Culianu, lecţie de
recapitulare.
• Competenţele urmărite au fost diversificate în funcţie de tipul de inteligenţă vizat.

Dimensiuni ale Competenţa

inteligenţei
Inteligenţa Explicaţi trăirile interioare şi gândurile Naratorului.
intrapersonală
Inteligenţa verbal- Prezentaţi sub forma unui monolog al Naratorului (eroul)
lingvistică experienţa trăită.
Inteligenţa logico- Reprezentaţi printr-un grafic relaţia dintre personaje
matematică sau reduceţi textul la o formulă matematică.
Inteligenţa muzical- Exemplificaţi printr-un ritm, o melodie, trăirile interioare
ritmică ale naratorului, precum şi conţinutul unor secvenţe
narative
Inteligenţa vizual- Folosind desenul sau un poster, reprezentaţi portretele
spaţială personajelor.
Inteligenţa corporal- Folosind coduri nonverbale, mimaţi sub forma unui joc
kinestezică de rol trăirile interioare ale personajelor.
Inteligenţa naturalistă Încadraţi personajul feminin / masculin într-un tip
temperamental pornind de la informaţiile referitoare la
particularităţile psihice şi comportamentale din text.
Inteligenţa Definiţi relaţia dintre cele personaje în momentul
interpersonală întâlnirii lor.
• Desfăşurarea activităţii
• Organizarea clasei.
• Actualizarea cunoştinţelor dobândite anterior/ captarea atenţiei
•
• Se realizează cu ajutorul unui personaj-vizitator, costumat în Ionel, care intră
nepoliticos în sala de clasă, producând agitaţie. Elevii recunosc personajul din opera
lui I.L.Caragiale.
•
• 3. Anunţarea subiectului şi a obiectivelor operaţionale:
• Profesorul le spune elevilor că în această oră vor reciti una din operele de mici
dimensiuni ale lui I.L.Caragiale, „ Vizită” şi le comunică obiectivele operaţionale.
• 4. Dirijarea procesului de învăţare
• Lectura integrală a textului de către toţi elevii;
• Înţelegerea textului- identificarea timpului şi a spaţiului acţiunii; recunoaşterea
personajelor.
• Profesorul citeşte expresiv textul. Elevii ascultă sau urmăresc cu atenţie textul
reprodus în manual. Li se solicită să indice cuvintele pe care nu le-au înţeles, în
eventualitatea în care există astfel de situaţii. Dacă este cazul se explică aceste cuvinte
cu participarea întregii clase, cu sprijinul profesorului sau consultându-se dicţionarul.
• Elevii sunt antrenaţi în exerciţii de lectură expresivă, pe roluri, pentru a imprima
sensurile textului prin pauze, accente, ritm şi ton. Elevii sunt repartizaţi în 8 grupe
corespunzătoare celor 8 tipuri de inteligenţă din perspectiva lui Gardner.
• (Elevii au fost repartizaţi pe grupe după ce au rezolvat chestionarele (Anexele 1 şi 2) şi
au identificat inteligenţa dominantă).
• Indicarea sarcinilor de lucru:
• În urma prezentării materialului în power point, a operei Vizită…, I.L.Caragiale
s-au dat următoarele sarcini de lucru elevilor ţinându-se cont de tipul de inteligenţă:
 INTELIGENŢA LINGVISTICĂ
POEŢI, SCRIITORI
Sarcina de lucru:
Selectează în 5 minute adjectivele din text: ,,N-am voit să merg
cu mâna goală şi i-am dus băieţelului o minge foarte mare de
cauciuc şi foarte elastică...”
Realizează un cvintet pornind de la substantivul Ionel.
Timpul şi spaţiul:
Identifică- în text- cuvintele care arată momentul şi locul de
desfăşurare a întâmplării povestite în opera literară “Vizită”.
Pornind de la cuvântul vizită, ce va fi scris pe flip-chart, elevii
vor trebui să găsească:
un cuvânt derivat
două adjective potrivite care pot descrie cuvântul
trei cuvinte care exprimă acţiuni ce se pot desfăşura în timpul
unei vizite
patru cuvinte care exprimă stările “ trezite “ de vizite
un cuvânt cheie, concluzia
Materiale: foi, foi de flipchart, markere, carioca
INTELIGENŢA LOGICO MATEMATICĂ
Sarcina de lucru:

Desenează forma geometrică ce corespunde cadoului primit de Ionel.

Reprezintă printr-un grafic tipurile de personaje şi relaţiile dintre ele.
Clasifică-le în: - principale-
- secundare-
-episodice-

Materiale: foi, foi de flipchart, markere, carioca

 Inteligenţa Spaţială
Sarcina de lucru:

- Alege jetoanele care reprezintă obiecte

ce au aceeaşi formă şi mărime cu
mingea.
Materiale: jetoane cu imagini.
- Grupează personajele precizând
raporturile dintre ele: musafir-d.
Popescu- Ionel
în ordinea apariţiei-
după importanţa lor-
- Realizează un poster cu portretele
personajelor.
 INTELIGENŢA MUZICAL INTELIGENŢA
RITMICĂ INTRAPERSONALĂ

MUZICIENI EU CU MINE

Sarcina de lucru: Sarcina de lucru:

Exprimaţi prin bătăi ale palmelor tensiunea
creată în urma jocului cu mingea.
Redă cu ajutorul sunetelor relaţiile
dintre Ionel- Jupâneasă; Ionel- d.Popescu-
musafir.
Exemplificaţi printr-un ritm, o melodie,
trăirile interioare ale naratorului.
Materiale: foi, markere, carioca, eventual
un instrument muzical, sau radio-CD
Desenează şi enumeră caracteristicile
MINGII care te reprezintă plecând de la
culoarea preferată: MINGEA MEA
Personajele:
Dacă aş fi Ionel, ce aş schimba la mine?
Explicaţi trăirile interioare şi gândurile
Naratorului.
Materiale: foi, foi de flipchart, markere,
carioca
 INTELIGENŢA CORPORAL INTELIGENŢA
KINESTEZICĂ NATURALISTĂ

NATURALIŞTI
MIMI
Sarcina de lucru:
Extrage din sac obiectul care reprezintă cadoul pentru
Ionel.
Materiale: sac cu jucării.
Folosind coduri nonverbale, mimaţi sub forma unui joc de
rol trăirile interioare ale personajelor.
Mimează comportamentul lui Ionel în următoarele situaţii:
Ionel face un zgomot asurzitor cu toba şi cu trâmbiţa .
Ajuns acasă , naratorul constată că Ionel îi pusese
dulceaţă în şoşoni. Sarcina de lucru:
Ionel necăjeşte servitoarea , fiind gata să răstoarne maşina Reconstituie tabloul ataşând siluetele pe fundalul dat.
de spirt.
Materiale: imagini reprezentând bănci, copaci, flori, copii...
Jucându-se cu sabia , Ionel o loveşte pe mama sa în
obraz.
Ce detalii ale mobilierului şi ale altor obiecte sunt surprinse
Povestitorul face o vizită d-nei Popescu, cu ocazia
în descrierea salonului doamnei Popescu ?
onomasticii fiului ei, căruia îi duce cadou o minge.
Băiatul leşină, speriind-o pe mama sa.
Desenează posterul lui Ionel: AŞA DA / AŞA NU
Jucându-se cu mingea, Ionel răstoarnă cafeaua Materiale: foi, foi de flipchart, markere, carioca,
musafirului. Mama este carton, acuarele
încântată de felul cum fumează Ionel.
Materiale: foi, foi de flipchart, markere, carioca
 INTELIGENŢA INTERPERSONALĂ

Creează un regulament minim câte trei

reguli pentru fiecare:
JOCUL CU MINGEA
----ACASĂ
----LA
ŞCOALĂ
----
ÎN PARC
Acţiunea :
Interpersonală:
Descrie tipurile de comportament ale
personajului:
Definiţi relaţia dintre cele personaje în
momentul întâlnirii lor.
• FISA DE LUCRU
• Rezolvă cerinţe următoare:
• Timpul şi spaţiul:
• 1.Identifică- în text- cuvintele care arată momentul şi locul de desfăşurare a întâmplării povestite în
Vizită.
• 2.Ce detalii ale mobilierului şi ale altor obiecte sunt surprinse în descrierea salonului doamnei
Popescu ?
• Acţiunea :
• 3. Puneţi ideile principale de mai jos în ordinea desfăşurării evenimentelor în text şi identificaţi
momentele subiectului( etapele acţiunii) corespunzătoareunindu-le prin săgeti :
• Ionel face un zgomot asurzitor cu toba şi cu trâmbiţa . Situaţia
iniţială
• Ajuns acasă , naratorul constată că Ionel îi pusese dulceaţă în şoşoni.
• Ionel necăjeşte servitoarea , fiind gata să răstoarne maşina de spirt. Intriga
• Jucăndu-se cu sabia , Ionel o loveşte pe mama sa în obraz.
• Povestitorul face o vizită d-nei Popescu, cu ocazia onomasticii fiului ei, Desfăşurarea
acţiunii
• căruia îi duce cadou o minge.
• Băiatul leşină, speriind-o pe mama sa. Punctul culminant

• Jucăndu-se cu mingea, Ionel răstoarnă cafeaua musafirului.

• Mama este încântată de felul cum fumează Ionel. Situaţia
finală
• Personajele:
•
• 4.Identificaţi personajele din text
• în ordinea apariţiei- în ordinea importanţei-
•
• Clasificaţi-le în:
• - principale- - secundare-
•