Dezvoltarea inteligentelor multiple în cadrul orei de limba română

Gardner definea inteligenţa ca fiind: “abilitatea sau setul de abilităţi care permite unei persoane să
rezolve probleme sau să creeze produse care sunt preţuite în unul sau mai multe contexte culturale.”
Studiind cum rezolvă oamenii problemele, Gardner a evidenţiat 8 inteligenţe:
Vizual-spaţială
Naturalistă
Muzicală-ritmică
Logico- matematică
Verbal-lingvistică
Intrapersonală
Interpersonală
Corporal – kinestezică
INTELIGENTA LINGVISTICA
Înseamnă:
 a gândi în cuvinte şi a folosi limba pentru a exprima şi a înţelege realităţi complexe.
 sensibilitate pentru înţelesul şi ordinea cuvintelor, sonoritatea, ritmurile limbii
 a reflecta asupra folosirii limbii în viaţa de toate zilele.
Este inteligenţa cel mai des folosită în comunicare. Copiii cu inteligenţă lingvistică învaţă
repede şi corect limba maternă, învaţă uşor limbi străine, citesc, folosesc metafora, dezvoltă abilităţi
lingvistice şi aleg mai târziu cariera în funcţie de capacităţile lingvistice.
Caracteristici: gândeşte în cuvinte, îi place să vorbească, îi place să scrie poveşti, eseuri, îi
place să spună glume, să-i delecteze pe cei din jurul său cu glume, îi place să citească, îi plac jocurile de
cuvinte, are memorie bună şi reţine uşor versurile.
INTELIGENTA LOGICO-MATEMATICA
Înseamnă:
 a gândi în cuvinte şi a folosi limba pentru a exprima şi a înţelege realităţi complexe.
 sensibilitate pentru înţelesul şi ordinea cuvintelor, sonoritatea, ritmurile limbii
 a reflecta asupra folosirii limbii în viaţa de toate zilele.
Este inteligenţa cel mai des folosită în comunicare. Copiii cu inteligenţă lingvistică învaţă
repede şi corect limba maternă, învaţă uşor limbi străine, citesc, folosesc metafora, dezvoltă abilităţi
lingvistice şi aleg mai târziu cariera în funcţie de capacităţile lingvistice.
Caracteristici: gândeşte în cuvinte, îi place să vorbească, îi place să scrie poveşti, eseuri, îi
place să spună glume, să-i delecteze pe cei din jurul său cu glume, îi place să citească, îi plac jocurile de
cuvinte, are memorie bună şi reţine uşor versurile.
INTELIGENTA MUZICAL-RITMICA
Înseamnă:
 A gândi în sunete, ritmuri, melodii şi rime.
 A fi sensibil la ton, la intensitate, înălţime şi timbrul sunetului.
 Abilitatea de a recunoaşte, crea şi reproduce muzica, folosind un instrument sau vocea. Implică
ascultare activă şi presupune o legătură puternică între muzică şi emoţii.
Este specifică cântăreţilor, muzicienilor, dansatorilor.
Caracteristici: te atenţionează când tonul vocii nu e potrivit, cântă şi fredonează
melodii, ţine minte linia melodică a cântecelor, învaţă uşor să cânte la un instrument,
este sensibil la zgomote, la sunetele mediului înconjurător.
INTELIGENTA CORPORAL-KINESTEZICA
Înseamnă:
 a gândi în mişcări
 a folosi corpul în moduri abile şi complicate.
 Implică simţul timing-ului şi al coordonării întregului corp şi a mâinilor în executarea
mişcărilor, cât şi în manipularea obiectelor.
Este specifică dansatorilor, sculptorilor, sportivilor. Pot fi abilităţi motorii de fineţe sau
de amplitudine. Actoria este mai mult kinestezică şi mai puţin lingvistică.
Caracteristici: este foarte activ, aleargă mult, este îndemânatic, repară cu uşurinţă
lucruri, nu poate să stea prea mult locului, gesticulează atunci când vorbeşte.
INTELIGENTA SPATIAL-VIZUALA
Înseamnă:
 A gândi în imagini şi a percepe cu acurateţe lumea vizuală.
  Abilitatea de a gândi în trei dimensiuni, de a transforma percepţiile şi de a recrea aspecte ale
existenţei vizuale cu ajutorul imaginaţiei.
 A lucra cu obiecte.
Capacitatea de a înţelege relaţiile din spaţiu o au, cu precădere, artiştii, arhitecţii,
fotografii. Matematicienii buni, ca Einstein, se dovedesc inteligenţe logico-matematice
şi spaţiale.
Caracteristici: gândeşte în imagini, este foarte ordonat, ştie exact unde anume sunt
aşezate obiectele, joacă jocuri de tip „puzzle”, îi place să deseneze, să construiască, îi
place să facă fotografii, să vadă filme.
INTELIGENTA INTERPERSONALA
Înseamnă:
 a gândi despre alte persoane şi a le înţelege.
 a fi capabil de empatie, a recunoaşte diferenţele dintre oameni şi a aprecia modul lor de
gândire, fiind sensibil la motivele, intenţiile şi stările lor.
 Implică o interacţiune eficientă cu una sau mai multe persoane din familie, cu prieteni sau
colegi.
Cei cu inteligenţă interpersonală ajung să fie conducători, sunt psihologi sau buni
vânzători, se pricep la motivare, manipulare. Ei înţeleg modul de “funcţionare” al
oamenilor. Un profesor bun nu se poate să nu aibă şi această inteligenţă.
Caracteristici: înţelege oamenii, sunt conducători înnăscuţi, mediază uşor conflictele
celorlalţi, are mulţi prieteni, este leader în grupul său, este sociabil, vorbeşte mult, îi
place să lucreze în colaborare, îi plac jocurile de societate, îi place să lucreze în grupuri,
este intuitiv.
INTELIGENTA INTRAPERSONALA
Înseamnă:
 a gândi despre sine şi a se înţelege.
 a fi conştient de punctele tari şi de cele slabe, a planifica eficient atingerea obiectivelor
personale.
Implică monitorizarea şi controlul eficient al gândurilor şi al emoţiilor. Abilitatea de a
se monitoriza în relaţiile interpersonale. E vorba de cunoaşterea de sine şi de luarea
deciziilor pe baza cunoaşterii propriilor calităţi şi defecte.
Caracteristici: este foarte independent, îşi susţine cu mare tărie ideile, lucrează mult
singur, are o viaţă interioară, are mare încredere în sine, uneori se îmbracă excentric, îi
plac iniţiativele individuale, îi plac proiectele de studiu individuale.
INTELIGENTA NATURALISTA
Înseamnă:
 A înţelege lumea naturală, incluzând în acest domeniu interesul pentru plante, animale şi
studiile ştiinţifice.
 Abilitatea de a recunoaşte şi de a clasifica indivizi, specii şi relaţii ecologice.
 A interacţiona eficient cu creaturi vii şi a discerne scheme legate de viaţă şi forţele naturii.
Celelalte tipuri de inteligenţe nu pot defini personalităţi precum cea a lui Darwin sau
abilităţile de care dau dovadă biologii, astronomii, ecologii. Ei nu operează cu
simboluri, scheme sau operaţii matematice, cum fac fizicienii sau chimiştii, ci, mai de
grabă organizează tiparele observate în mod diferit decât celelalte ştiinţe “hard”. În
această categorie se includ şi maiştrii bucătari.
Caracteristici: este interesat de tipare şi comportamente, sunt atraşi de medicina
naturistă, sunt bucătari înnăscuţi, se inspiră foarte mult din natură.
TEORIA INTELIGENŢELOR MULTIPLE ne ajută să ne cunoaştem mai bine elevii şi, să alegem
pentru aceştia cele mai bune metode pentru a eficientiza procesul de predare – învăţare - evaluare.

PUNCTE TARI:
Lecţiile de acest fel:
*Sunt eficiente,îi activează şi motivează pe elevi.
*Formează atitudini fundamentale (respectul valorilor, asumarea responsabilităţii, exersarea drepturilor şi
îndatoririlor, toleranţa).
* Asigură participarea activă a elevilor fundamentată pe principiul învăţării prin acţiune, cu finalitate reală.
*Cultivă cooperarea şi nu competiţia.
*Au aspect de joc respectând astfel particularităţile vârstei.
* Solicită elevii să lucreze împreună pentru a atinge scopul propus, au nevoie unul de celălalt pentru sprijin,
explicaţii, coordonare.
* Responsabilizează fiecare membru al grupului pentru a fi răspunzător de propria contribuţie la îndeplinirea
scopului propus.
* Activizează grupurile de copii ca sa reflecteze asupra colaborării lor şi decid asupra modului de îmbunătăţire
a eficienţei acestui tip de activitate.
*Dezvoltă deprinderi interpersonale în cadrul grupului şi al clasei.

PUNCTE SLABE:

*E nevoie de multe copii xerox care costă mult dacă şcoala nu are în dotare aparatură de multiplicat.
*Uneori folosirea unor metode ia mult timp din oră;
*Cu organizarea ,repartiţia sarcinilor se produce gălăgie;
*Multe dintre ele sunt dificil de utilizat datorită volumului mare de cunoştinte ce trebuie transmise odată cu
învăţarea fiecărui conţinut nou, o unitate de învăţare are obiective de referinţă specifice( citire selectivă, doar
citirea cu glas tare, expresivă , în condiţii de linişte poate corecta carenţele şi mări ritmul, unii elevi citesc doar
la şcoală);
*Folosirea lor este condiţionată şi de nivelul clasei şi interesul elevilor şi chiar al părinţilor.

Text suport:

Uite, vine Mos Craciun!

Otilia Cazimir

Prin nameti, în fapt de seara,

A plecat catre oras
Mos Craciun c-un iepuras
Înhamat la sanioara.

Drumurile-s troienite,
Noaptea vine, gerul creste...
Cu urechile ciulite
Iepurasul se grabeste.

Uite-o casa colo-n vale,

Cu ferestre luminate.
Mosul s-a oprit din cale,
Cu toiagu-n poarta bate:

- Buna seara, buna seara!

Iaca, vin cu sanioara
Si cu daruri proaspete.
Bucurosi de oaspete?

- Bucurosi, bucurosi,
Striga glasuri de copii.
Mosule, de unde vii?
- Iaca, vin din mosi-stramosi,
Încarcat cu jucarii!

... Noapte rece si albastra.

Ies copiii la fereastra,
Sa se uite cum coboara,
Prin troianul urias,
Mos Craciun c-un iepuras
Înhamat la sanioara...
Inteligenţa lingvistică

Sarcini de lucru :
 Recunoaşteţi anotimpul din ghicitorile de mai jos:
*“Albă, moale şi pufoasă,
Nu pot s-o poftesc în casă.”
*“A venit baba din munţi,
Peste râuri a pus punţi,
Şi a prins, spunând poveşti,
Flori de gheaţă la fereşti.”
 Selectează din text trei cuvinte care sunt specifice iernii. Alcătuieşte cu ele propoziţii.
 Ordoneaza versurile:
Care a pornit la drum
Bucuria noastra-i mare
Azi e mare sărbătoare,
L-aşteptăm pe Moş Crăciun.
 Transcrie, din text, o propoziţie care exprimă bucuria copiilor la venirea Mosului.
 Identifică două cuvinte care exprimă însuşiri. Spune cuvintele cu sens opus lor.
 Compuneţi o scrisoare de mulţumire adresată lui Mos Craciun, pentru bucuriile pe care le aduce an de
an copiilor din lumea intreaga.
 Eşti Mosul şi ai ajuns în timpul călătoriei tale prin lume in noaptea magica de Craciun in casa unui
copil care nu vede. Descrie-i in cateva enunturi frumusetea acestei nopti, infatisarea ta, locul din care
vii si cadoul pe care i l-ai adus.
 Compuneţi două catrene după rimele date:
-să cadă -jucarii
-zăpadă -copii
-toiag -sanioara
-drag -coboara

Inteligenţa logico-matematică

Sarcini de lucru :
 Selectează, din text, un semn grafic care exprimă operaţia de scădere.
 Socotiţi şi aflaţi răspunsul la cele două ghicitori matematice:
“Iarna-n marginea pădurii
Au ieşit 5 copilaşi
Cu 2 bulgări fiecare
S-au întors mai la-nserare.
Ia încearcă, spune-mi mie,
Bulgări câţi vor fi să fie?
(…………)

“Fluturi mari, albi, de zăpadă,

Au pornit azi să ne vadă
8 + 3 şi încă 5
Stau pe capul unui pici
Şi cu zece de la mine,
Ia vezi, socotit-am bine? ”
(…………..)
 Enumeraţi lunile de iarnă.
 Desenează în spaţiul dreptunghiular ce cadouri ai vrea să primeşti tu de Craciun? Fiecare va de scrie
cadoul pe care ar vrea să îl primească, susţinând cu argumente relevante ideile exprimate.
 Identifică un număr cuprins în text. Scrie succesorul acestui număr.
 Creează textul unei probleme cu tematica „cadouri” .
 Stabiliţi cel puţin o asemănare şi trei deosebiri între iarnă şi primăvară .
 Stabiliţi valoarea de adevăr a afirmaţiilor:
-Lunile iernii sunt: decembrie, ianuarie, februarie.
-Iarna facem daruri celor pe care-i iubim.
-Iarna nu ninge, nu bate vântul, nu este ger.
-Pe pământ se văd pârâiaşe, în luna decembrie, pentru că se topeşte zăpada.
-Sărbătoarea Învierii Domnului este totdeauna iarna.

Inteligenţa kinestezică

Sarcini de lucru :
o Selectează textul dialogat.
o Folosiţi corpul vostru pentru a reprezenta :
- graba iepurasului;
- bataia mosului cu toiagul in poarta;
- nerăbdarea, agitaţia copiilor, in asteptarea mosului;
- drumul sanioarei spre casa copiilor .
o Citeşte cu glas sfătos, rar, replicile mosului.
o Mimează bucuria revederii mosului.
o Realizează, folosind limbajul semnelor, un salut de bun venit adresat de catre copii lui Mos
Craciun.

Inteligenţa spaţială

Sarcini de lucru :
 Desenati cate un tablou sugerat de strofele poeziei (după preferinţe)
 Realizati un tablou pentru un copil din alt oraş. Reprezentati prin desen casa voastra, jucariile preferate.
 Concepeti o hartă care să prezinte ţările prin care a călătorit Mos Craciun. Pentru fiecare ţară
reprezentată pe hartă, confecţionează câte un steguleţ.
 Inventează un simbol pentru sarbatoarea Craciunului.

Inteligenţa interpersonală

Sarcini de lucru :
  Spune trei însuşiri despre Craciun, pe care le-ai aflat de la colegii tăi.
 Povesteste cel mai frumos Craciun, relatat de un coleg.
 Enumeră două impresii ale copiilor despre Mos Craciun, pe care doreşti să ţi le notezi în propriul jurnal.
 Creează un chestionar pentru a afla părerea colegilor tăi despre credinta lor in existenta Mosului.
 Acordă puncte fiecărei echipe .

Inteligenţa intrapersonală

Sarcini de lucru :

 Evoca un sentiment pe care l-ai trăit la vederea Mosului.

 Transmite primele gânduri pe care le-ai avut când ai deschis cadoul de la mos de anul trecut.
 Relatează ce ai povestit tu colegilor despre Sarbatoarea Craciunului.
 Scrie ce dorinţe ai vrea să-ţi îndeplinească Mos Craciun dacă te-ai întâlni cu el în această iarna.
 Completează oral enunţul:
“Dacă aş fi un cadou, aş fi ……………, pentru că …………………… ”

Inteligenţa muzicală

Sarcini de lucru :
 Desparte în silabe cuvintele din al treilea enunţ, bătând din palme /marcând silabele cu bătăi ale
creionului în bancă.
 Compune o melodie pentru acest enunţ
 Amintiţi-vă trei titluri de cîntece despre iarnă şi daţi exemple.
 Recunoaşteţi, din textele acestora, elementele specifice iernii.
 Interpretează o colinda de Craciun.
 Folosind cuvintele Mos Craciun, bun, copii, jucarii, compune un scurt text pe o melodie proprie.

Inteligenta naturalista

Sarcini de lucru:
 Enumeraţi semnele specifice anotimpului iarna.
 Exemplificaţi jocuri ale copiilor, în aer liber, specifice anotimpului iarna.
 Realizaţi un tabel sinoptic cu semne caracteristice unui calendar al naturii iarna.
 Propuneţi măsuri necesare pentru protecţia animalelor şi plantelor în anotimpul rece.
 Enumeraţi mirosuri specifice pe cere le simţiţi în aer, in case, cu prilejul pregătirilor pentru sărbătorile de
iarnă.
 Realizează asemănări şi deosebiri între Mos Craciun si bunicul tau .

Evaluarea presupune :
o a.evaluarea procesului pe baza observaţiilor învăţătorilor/profesorilor, făcute în timpul
cercetării propriu-zise şi în etapa realizării produselor;
o b. evaluarea prezentării-învăţătorul/profesorul va urmări competenţa de comunicare orală a
fiecărui elev raportor.
o La sfârşitul activităţii elevii vor fi evaluaţi şi individual prin administrarea unor teste grilă
concepute pe marginea conţinuturilor vizate.

prof.înv. primar Ramona Beldiman, Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” Cluj-Napoca/Cluj