VALORIFICAREA INTELIGENŢELOR MULTIPLE ÎN CADRUL

ORELOR DE LIMBĂ ROMÂNĂ

Cătălina RUSU, doctorandă, profesoară,

Şcoala Gimnazială ,,Elena Cuza” Iaşi, România

Rezumat: Howard Gardner spunea că ,,sunt mai multe drumuri ce duc spre vârful muntelui”,
deci mai multe modalităţi de predare , respectiv de însuşire a unor noţiuni, şi că fiecare persoană
posedă nu o inteligenţă , ci ,,profiluri de inteligenţă ” pe care trebuie să le valorificăm
corespunzător. Provocarea profesorului modern este să cunoască şi să utilizeze toate aceste
inteligenţe în favoarea dezvoltării , pe toate planurile, a elevului. Orice situaţie nouă de învăţare
prezintă avantaje şi dezavantaje , dar e important ca elevul să beneficieze de experienţe inedite.
[4, p.214]
Cuvinte-cheie: inteligenţă, teoria inteligenţelor multiple, învăţare.
Dintre toate aptitudinile omului , caracteristica cea mai specific umană este
inteligenţa. Dar ce înseamnă să fii inteligent ? Termenul de inteligenţă provine de
la latinescul intelligere, care înseamnă a relaţiona, a organiza sau de la interlegere,
care presupune stabilirea de relaţii între oameni ”.[ 6, p.129]
Medicul spaniol Juan Huarte (1575) definea inteligenţa ca ,,înzestrarea de a învăţa,
de a face judecăţi , de a fi imaginativ” [ 3, p. 26]
Gardner, H definea inteligenţa ca fiind ,,abilitatea omului de a-şi rezolva
problemele sau de a crea produse care sunt valorizate în unul sau mai multe
contexte”[ 5, p. 73 ]
Efectuând un studiu pe copii, Gardner şi-a dat seama că aceştia învăţau şi îşi
demonstrau inteligenţa în mai multe feluri. Astfel, Gardner afirmă că nu există
doar un singur mod în care poţi fi inteligent , ci mai multe moduri diferite. În urma
acestui studiu , el a propus o teorie intitulată Teoria Inteligenţelor Multiple , prin
care explică gama largă de abilităţi pe care le observă.
Teoria inteligenţelor multiple ne prezintă trei caracteristici ale unui elev:
-fiecare elev dispune de întreaga gamă de inteligenţe;
-nu există doi elevi care să aibă acelaşi profil intelectual;
-dacă un elev are o inteligenţă puternică, nu înseamnă că acţionează neapărat
inteligent;
Prin teoria inteligenţelor multiple, se pledează pentru o educaţie centrată pe
elev , o educaţie în care copilul este principal beneficiar. Fiecare elev posedă toate
aceste inteligenţe , doar că unele sunt dezvoltate mai mult iar altele mai puţin, în
funcţie de oportunităţile întâlnite şi de motivaţia personală.[2, p.59]
Folosind strategii interactive de predare , învăţare şi evaluare adecvate
profesorii pot să propună elevilor alternative metodologice axate pe stimularea
diferitelor tipuri de inteligenţe dominante, asigurând tratarea diferenţială a acestora
274
 în procesul instructiv-educativ. Acest lucru nu este deloc uşor: profesorul trebuie
să ,,descopere” elevul, să stabilească tipul predominant de inteligenţă pe care îl
posedă , urmând apoi să găsească stilul de învăţare potrivit pentru fiecare.
Succesul depinde şi de colaborarea dintre elev şi profesor, de parteneriatul
educativ dintre aceştia , de profesorul care oferă soluţii reale nu numai pentru
asimilarea de noi cunoştinţe ci şi de valorificare eficientă a acestora.
În cartea sa ,,Inteligenţe multiple-Noi orizonturi”, Howard Gadner definea
iniţial şapte tipuri de inteligenţe ( lingvistică, logico-matematică, muzicală,
spaţială, corporal-chinestezică, interpersonală, intrapersonală) adăugând peste zece
ani şi inteligenţa naturalistă.[5, p.16-26 ] Ca şi Gardner, Amstrong, Th.afirma că
fiecare dintre noi posedă cele opt tipuri de inteligenţă şi atribuia fiecărei
inteligenţe câte o notă muzicală. Astfel, fiecăruia dintre noi îi place un cântec
diferit dar compus din aceleaşi note.[1, p. 134]
Când ne propunem să desfăşurăm o lecţie în care să folosim cât mai multe
inteligenţe avem în minte o serie de întrebări : Care este cea mai bună modalitate
de a folosi cuvântul? Cum includem calcule matematice? Când şi cum intervine
mişcarea? Cum definesc relaţiile dintre personaje într-un mod mai atractiv? Ce
coduri nonverbale folosesc pentru a exprima conţinutul textului? Cum voi folosi
culoarea? Dar ritmul? Ce forme de organizare voi folosi? Voi găsi modalitatea
optimă de colaborare a elevilor? ,,Cântecul” ales de noi, profesorii, va fi pe placul
tuturor copiilor?
Exemplificăm utilizarea inteligenţelor multiple în lecţia de comunicare în
limba română: ,,Dinozaurul Dino”-John Kim
1. Inteligenţa lingvistică –reprezintă capacitatea de a folosi eficient cuvintele,
,,este activată când indivizii vin în contact cu sunetul limbii sau cînd doresc să
comunice ceva pe cale verbală altei persoane”
2. Inteligenţa logico-matematică-include capacitatea de a utiliza raţionamente
inductive şi deductive, de a rezolva probleme, de a înţelege relaţiile complexe
dintre concepte, idei şi lucruri.
3. Inteligenţa muzicală – se conturează prin gradul de sensibilitate pe care
individul îl are la sunet şi prin capacitatea de a răspunde emoţional la acest tip de
stimuli.
4. Inteligenţa spaţială-cuprinde capacitatea de a percepe corect lumea
înconjurătoare pe cale vizuală , precum şi capacitatea de a recrea propriile
experienţe vizuale.
5. Inteligenţa corporal-chinestezică- ne permite să controlăm şi să interpretăm
mişcările corpului, să manevrăm obiecte, să realizăm coordonarea dintre trup şi
spirit.

275
 6. Inteligenţa interpersonală-reprezintă abilitatea de a sesiza şi de a evalua cu
rapiditate stările, intenţiile, motivaţiile şi sentimentele celorlalţi.
7. Inteligenţa intrapersonală- presupune capacitatea de a avea o reprezentare de
sine corectă , de a cunoaşte calităţile şi punctele slabe, capacitatea de
autodisciplină, autoînţelegere şi autoevaluare.
8. Inteligenţa naturalistă- presupune petrecerea timpului liber în natură şi
observarea acesteia, grădinăritul, îngrijitul animalelor, gătit sau implicarea în cauze
ecologiste.
Prin aplicarea teoriei inteligenţelor multiple îi ajutăm pe elevi să înveţe ca să-
şi direcţioneze şi să-şi formeze stilul optim de învăţare, să aibă rezultate bune la
diverse evaluări, inclusiv la cele pe care i le rezervă viaţa. Experienţa ne-a
demonstrat că orice tip nou de activitate desfăşurată cu elevii le oferă acestora o
situaţie inedită şi plăcută de învăţare dar ca în orice situaţie avem avantaje şi
dezavantaje.
Avantaje:
- educaţie centrată pe elev;
- formarea la elevi a unui stil optim de învăţare;
- valorificarea potenţialului creativ a fiecărui elev în parte;
- sentimentul de respect faţă de sine, care se acumulează în urma unei munci
plăcute şi bine făcute;
- folosirea unor strategii interactive de predare-învăţare-evaluare;
- găsirea unui traseu educaţional personalizat pentru fiecare elev;
Dezavantaje:
- alocarea, uneori, a unui număr mare de ore unei teme/ unităţi tematice ;
- existenţa pericolului unei canalizări greşite sau accelerări premature a unui elev;
Concluzii:
- niciun tip de inteligenţă nu este mai important decît altul;
- nu contează ce abilitate ai într-un anume tip de inteligenţă, poţi să o exploatezi, să
o amplifici, să o dezvolţi;
- fiecare dintre noi are o inteligenţă dezvoltată mai mult decât celelate, dar asta nu
înseamnă că suntem limitaţi la un singur tip de inteligenţă;
- există multe moduri în care putem da dovadă de inteligenţă în fiecare dintre
tipurile de inteligenţă;
- diferitele tipuri de inteligenţă lucrează împreună în tot ceea ce fac;
- cele opt tipuri de inteligenţă au fost descoperite în toate culturile şi în toate ţările
şi grupele de vârstă.
Exemplificăm teoria inteligenţelor multiple prin intermediul unei lecţii de
limbă română.

276
PROIECT DIDACTIC
Clasa: a II-a A
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Unitatea de învăţare: În familie
Forma de realizare: Activitate integrată
Disciplina predominantă: CLR
Discipline integrate: MEM, MM, AVAP, DP
Subiectul: Dinozaurul Dino
Tipul lecţiei: predare -învăţare
Scopul: familiarizarea elevilor cu textul literar ,, Dinozaurul Dino”
Competenţe specifice vizate:
DP:
2.1.Exprimarea emoţiilor de bază în situaţii variate;
2.3. Explorarea abilităţilor de relaţionare cu ceilalţi;
MEM:
3.1. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date;
CLR:
1.1.Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral din texte accesibile variate;
1.2.Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat;
1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de
comunicare cunoscute ;
2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare;
MM:
2.4 Cântarea în colectiv, în grupuri mici şi individual;
3.4. Crearea unor linii melodice simple şi a unor combinaţii ritmice, asociate cu
mişcări adecvate;
AVAP:
2.2. Exprimarea ideilor şi trăirilor personale prin utilizarea liniei, punctului, culorii
şi formei;
Obiective operaţionale:
Elevii vor fi capabili:
O1: să completeze rebusul folosind antonimele cuvintelor date ;
O2: să identifice prin subliniere cuvintele noi;
O3: să formuleze enunţuri cu ajutorul cuvintelor noi;
O4: să citească corect şi în ritm propriu, conştient textul dat;
O5: să răspundă corect la întrebări ce vizează conţinutul textului;
Strategia didactică
a) Metode şi procedee: conversaţia, metoda fonetică, analitico-sintetică,
explicaţia, exerciţiul.
277
b) Mijloace şi materiale didactice: textul literar , fişă de lucru , CD- ,,Iarna” de
A. Vivaldi,
calculator, foi colorate, carioca.
Forme de organizare a activităţii: frontală, individual, în grupuri mici.
Resurse: -umane: 26 elevi
-temporale: 45` (+ 5` activităţi recreative)
Nr Etapele Ob T Conţinut instructiv- Strategii didactice
lecţiei educativ Metode şi Mijl. de Forme de
procedee Învăţ. organizare
1. Moment 2 * Asigurarea condiţiilor
organizatoric necesare desfăşurării în conversaţia frontal
bune condiţii a
activităţii.
*Asigurarea unui
climat favorabil;
2. Captarea O1 5 *Se realizează prin conversaţia fişă de frontal
atenţiei completarea unui rebus. lucru individual
Elevii în completarea
rebusului vor trebui să
găsească cuvinte cu
sens opus celor date.,
obţinând astfel pe
vertical cuvântul
dinozaur.
3. Anunţarea 1 *Se precizează titlul conversaţia textul frontal
subiectului lecţiei şi obiectivele Dinoza-
lecţiei şi a operaţionale. Se scrie urul
obiectivelor pe tablă titlul lecţiei Dino
operaţionale ,,Dinozaurul Dino” de
John Keats.
Elevii vor fi informaţi
că pe parcursul acestei
ore vor citi textul, vor
fi explicate cuvintele
noi şi vor fi

278
 desfăşurate câteva
jocuri pentru a vedea
dacă au înţeles
conţinutul noului text.
4. Dirijarea O2 15 *Se va realiza lectura conversaţia frontal
învăţării O3 model a textului . lectura
O4 Elevii vor citi în ritm explicativă
propriu , în gând , explicaţia
textul şi vor sublinia exerciţiul
cuvintele necunoscute.
Acestea vor fi scrise la
tablă şi se vor alcătui
enunţuri cu ajutorul lor.
Voi solicita elevii să
realizeze lectura
integrală a textului .
5 . Fixarea O5 20 Elevii vor fi împărţiţi în fişe de echipe
cunoştinţelor 7 echipe în funcţie de lucru,
inteligenţele conversaţia foi albe,
predominante. carioci
Fiecare echipă va primi explicaţia
un nume şi o sarcină de exerciţiul
lucru.
1. Inteligenţa
lingvistică problematizarea
Echipa ,,Lingviştii” –
6. Obţinerea Întocmeşte harta
performanţei textului jocul
2. Inteligenţa logico-
matematică
Echipa
,,Matematicienii”-
Compune o problemă
având drept suport

279
personajele textului
3. Inteligenţa
muzicală
Echipa ,,Muzicienii” -
Interpretaţi un cântec,
executând mişcări
sugerate de versuri,
prin care să îi uraţi bun
venit la şcoală lui Dino.
4.Inteligenţa spaţială
Echipa ,,Pictorii”-
Desenează scena în
care Dino îşi întâlneşte
colegii la şcoală.
5.Inteligenţa corporal-
chinestezică
Echipa ,, Actorii”-
Interpretaţi în faţa
clasei cu ajutorul
mişcării, gestului şi
mimicii scena întâlnirii
dintre Dino şi colegi.
6.Inteligenţa
interpersonală
Echipa ,,Curioşii”-
Interpretează scena
întâlnirii dintre Dino şi
prietenul său.(joc de
rol)
7.Inteligenţa
intrapersonală
Echipa ,,Cercetaşii”-
Încercaţi să fiţi în locul
lui Dino pentru o zi.

280
 Care ar fi programul
vostru ?
Elevii vor avea la
dispoziţie 10 minute
pentru rezolvarea
sarcinilor primite ,
urmând ca un membru
al echipei/ echipa să
prezinte produsul final
al activităţii.
7. Asigurarea 5 Un elev va preciza conversaţia frontal
retenţiei şi a titlul şi autorul textului.
transferului În încheiere elevii vor
intona un cântec de
iarnă .

Referinţe bibliografice:
1. Amstrong,A –Eşti mai inteligent decât crezi –ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2011
2. Gregory, R- The Oxford Companian to the Mind, ed. Oxford University Press,
Great Britain, 1987.
3. Cianciolo, A.J& Stenberg,R.J-Inteligenţa-scurt istoric, ed.Trei, Iaşi,2012 4.
Howard, G- Mintea disciplinată, ed. Sigma Bucureşti ,2011
5. Howard, G –Inteligenţe multiple-Noi orizonturi ,ed. Sigma, 2006
6. Dicţionarul explicativ al limbii române, ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti,
2016
7. Programa şcolară pentru disciplina de comunicare în limba română – OM
3418/ 19.03.2013

281