Teoria lui Hovard Gardner despre inteligenţele multiple este considerată cea mai profundă

pătrundere în domeniul educaţiei, de la Piaget încoace.

Este vorba de un alt mod de a aborda elevii, ţinând cont de diferenţele dintre ei. Pe Hovard Gardner,
autorul acestei teorii l-a intrigat faptul că unii copii, consideraţi inteligenţi, nu au rezultate bune la
şcoală. De multe ori, se ajunge la concluzia că unii elevi sunt deştepţi, iar alţii nu. În general, se
apreciază că este deştept cel care are note bune sau un punctaj mai mare la testele de inteligenţe.
Despre aceştia se crede că sunt născuţi inteligenţi. În funcţie de acest criteriu ne aşteptăm la
următoarele situaţii:
- dacă un copil e inteligent – rezultate bune;
- dacă are inteligenţă medie – rezultatele pot fi satisfăcătoare;
- dacă există inteligenţă scăzută – slabe speranţe...
Şi totuşi au fost persoane celebre care au reuşit să se afirme în diverse domenii, chiar dacă se spune
că au avut unele dificultăţi la şcoală:
v Picaso
v Einstein
v Spiberg
v Mozart
v Shachespeare
v Ghandi
v Churchill
v Darwin
v Freud
O inteligenţă este un mod de a rezolva probleme şi de a dezvolta produse considerate ca valori cel
puţin într-o cultură.
O inteligenţă este o promisiune de potenţial biopsihologic.
Studiind modul în care oamenii din întreaga lume rezolvă diversele probleme, Gardner a identificat
nouă tipuri de inteligenţe:
· Lingvistică
· Muzicală/ritmică
· Naturalistă
· Logică/matematică
· Spaţială/vizuală
· Kinestetică a corpului
· Intrapersonală
· Interpersonală
· Existenţială.

Inteligenţa lingvistică:
- A gândi în cuvinte şi a folosi limba pentru a exprima şi a înţelege realităţi complexe.
- Sensibilitate pentru înţelesul şi ordinea cuvintelor, sonoritatea, ritmurile limbii
- A reflecta asupra folosirii limbii în viaţa de toate zilele.
Este inteligenţa cea mai des folosită în comunicare. Copiii cu inteligenţă lingvistică învaţă repede şi
corect limba maternă, învaţă uşor limbi străine, citesc, folosesc metafora, dezvoltă abilităţi lingvixtice
şi îşi aleg mai târziu cariera în funcţie de capacităţile lingvistice.

Inteligenţa logică/matematică
- a gândi la cauză şi efect, a înţelege relaţiile dintre acţiuni, obiecte idei;
- abilitatea de a calcula, evalua propoziţii şi de a efectua operaţii matematice şi logice complexe;
- implică abilităţi de gândire deductivă şi inductivă, precum şi capacităţi critice şi creative de
rezolvare a problemelor.
Oamenii cu inteligenţă logică/matematică devin de obicei contabili, matematicieni, chimişti, fizicieni.

Inteligenţa muzicală/ritmică
- a gândi în sunete, ritmuri, melodii şi rime;
- a fi sensibil la ton, la intensitate, înălţimea şi timbrul sunetului;
- abilitatea de a recunoaşte, crea şi reproduce muzica, folosind un instrument sau vocea.
- Implică ascultarea activă şi presupune o legătură puternică între muzică şi emoţii.
-
Inteligenţa spaţială/vizuală
- a gândi în imagini şi a percepe cu acurateţe lumea vizuală;
- abilitatea de a gândi în trei dimensiuni, de a transforma percepţiile şi de a recrea aspecte ale
existenţei vizuale cu ajutorul imaginaţiei.
Capacitatea de a înţelege relaţiile din spaţiu o au cu precădere artiştii, arhitecţii, fotografii.
Matematicienii buni ca Einstein dovedesc inteligenţe logico/matenatice şi spaţiale.

Inteligenţa naturalistă
- a înţelege lumea naturală, incluzând în acest domeniu interesul pentru plante, animale şi
studiile ştiinţifice;
- abilitatea de a recunoaşte şi de a clasifica indivizi, specii şi relaţii ecologice;
- a interacţiona eficient cu creaturi vii şi de a discerne scheme legate de viaţă şi forţele naturii.
Celelalte tipuri de inteligenţă nu pot defini personalităţi precum cea a lui Darwin sau abilităţile de
care dau dovadă biologii, astronomii şi ecologii. Ei nu operează cu simboluri, scheme sau operaţii
matematice, ci mai degrabă organizează tiparele observate în mod diferit decât celelalte ştiinţe Hard.
În această categorie se includ şi maeştrii bucătari.

Inteligenţa chinestetică a corpului

- a gândi în mişcări şi a folosi corpul în moduri abile şi complicate;
- implică simţul timing-ului şi al coordonării întregului corp în executarea mişcărilor, cât şi în
manipularea obiectelor.
Pot fi abilităţi motorii de fineţe sau de amplitudine. O au dansatorii, sculptorii, sportivii.

Inteligenţa interpersonală
- a gândi despre alte persoane şi a le înţelege,;
- a fi capabil de empatie, de a recunoaşte diferenţele dintre oameni şi a aprecia modul lor de
gândire, fiind sensibile la motivele, intenţiile şi stările lor, implică o interacţiune eficientă cu una sau
mai multe persoane din familie, cu prieteni sau colegi.
Cei cu inteligenţă interpersonală ajung să fie conducători, sunt psihologi sau buni vânzători, se pricep
la motivare, manipulare. Ei înţeleg modul de funcţionare al oamenilor. Un profesor bun nu poate să
nu aibă şi această inteligenţă.

Inteligenţa intrapersonală
- a gândi despre sine şi a se înţelege;
- a fi conştient de punctele tari şi de cele slabe, a planifica eficient atingerea obiectivelor
personale;
- implică monitorizarea şi controlul eficient al gândurilor şi emoţiilor.
Este vorba de cunoaşterea de sine şi de luarea deciziilor pe baza cunoaşterii propriilor calităţi şi
defecte.

Inteligenţa existenţială
Gardner este convins că este vorba de o modalitate de cunoaştere, dar nu a stabilit localizarea ei pe
creier. De aceea, această inteligenţă nu este complet definită încă. O astfel de inteligenţă o au
filosofii, cei care îşi pun întrebări despre sensul fericirii, despre începutul universului etc.probabil că şi
spiritualitatea aparţine acestui tip de inteligenţă.

Teoria inteligentelor multiple aplicata in educatie

"Unii copii sunt precum niste roabe: trebuie sa fie impinsi.
Unii sunt precum barcutele: trebuie sa fie vaslite.
Unii sunt precum zmeele: daca nu le tii strans de sfoara vor zbura departe, sus.
Unii sunt precum pisicutele: tare multumite cand sunt mangaiate.
Unii sunt ca niste remorci: folositoare numai cand sunt trase.
Unii sunt precum baloanele: tare usor de vatamat, de nu le manuiesti cu grija.
Unii sunt mereu de nadejde si gata sa te-ajute."
  Schulman Kolumbus
Fiecare copil este diferit si nu poate fi comparat "decat cu sine insusi". Si totusi, cateva lucruri
esentiale ii fac sa fie asemenea: toti au nevoie de dragoste, de securitate, de ingrijire si de exercitiu.
Toti simt nevoia de recunoastere si acceptare. Toti cauta un sprijin in adult si chiar au nevoie de un
anumit control din partea acestuia pe masura ce isi dezvolta increderea in sine si dobandesc propria
experienta. Copiii isi dezvolta treptat "capacitatile de informare- procesare- numite inteligente" [1] -
care sa le permita sa solutioneze sau sa creeze produse.
             "Asadar, indivizii nu sunt in mod egal "destepti"sau "prosti" in toate circumstantele, mai
degraba ei prezinta inteligente diferite care pot fi pretuite sau ignorate diferit in circumstante
diferite."[2] Howard Gardner defineste inteligenta ca un "potential bio-psihologic care proceseaza
forme specifice de informatii in formule distincte".
             Autorul combate ideea adanc inradacinata la nivelul mentalitatii colective conform careia
succesul scolar (reprezentat de performantele lingvistice si logico-matematice) depinde de nivelul de
inteligenta al individului. Cele doua inteligente sunt cruciale pentru succesul l 414e41e a testele
menite sa cuantifice intelectul uman si potentialul cognitiv (scalele Stanford-Binet), dar ele nu
reprezinta cheia succesului in viata. De multe ori, situatiile din viata cotidiana nu pot fi rezolvate prin
rationamente sofisticate, calcule strastegice si rationamente lingvistice.
              Conform teoriei inteligentelor multiple elaborata de H. Gardner, exista sapte tipuri de
inteligenta: lingvistica, muzicala, spatiala, logico-matematica, kinestezica, interpersonala,
intrapersonala.  Autorul considera ca relevanta acestei teorii pentru practica scolara se poate
concretiza in: redimensionarea, extensia conceptiei profesorilor despre inteligenta, despre
modalitatile de predare si evaluare (evaluare contextualizata). In "Inteligente multiple. Noi
orizonturi", H. Gardner  defineste inteligenta astfel: "o capacitate computationala - o capacitate de a
procesa un anumit tip de informatie - care se gaseste in biologia umana si in psihologia umana".
"Setului original de inteligente" i se adauga "inteligentele recent identificate": inteligenta naturalista
si inteligenta existentiala, aceasta din urma neacceptata integral :"mentionez aceasta inteligenta
candidat in trecere". Asadar, H. Gardner vorbeste despre "8½ inteligente".
           Este binecunoscut rolul expectantelor profesorilor in evolutia fiecarui elev. Teoria
inteligentelor multiple duce la 3 concluzii:
1. Fiecare om dispune de intreaga gama de inteligente.
 2. Nu exista doi indivizi care sa aiba acelasi profil intelectual.
3. Daca cineva are o inteligenta puternica, nu inseamna ca actioneaza neaparat inteligent.
 Aceste afirmatii implica aspecte importante de natura educationala, politica si culturala.
                             
Factorii favorizanti pentru aplicarea TIM
                          Teoria inteligentelor multiple se incadreaza la educatia centrata pe elev. Diversitatea
activitatilor, a contextelor, a materialelor propuse prin TIM permite o diferentiere a copiilor, a
capacitatilor lor de invatare si a tendintelor lor.
              Se poate modela educatia optima pentru fiecare copil - cel putin se poate incerca acest lucru
- in cadrul activitatilor alese din programul zilnic scolar. Profesorul poate obtine cat mai multe
informatii posibile despre fiecare copil prin metoda observatiei. Aceste informatii sunt utile indeosebi
in cazul in care un copil intampina o dificultate in a invata.
               Alegerea temelor ofera posibilitatea introducerii mai multor forme de prezentare a unui
subiect. Introducerea optionalului poate ajuta educatia individualizata.
               Invatamantul permite stabilirea unor obiective educationale concrete, cum ar fi: gandire
interdisciplinara, gasirea de calitati ale fiecarui individ. Proiectul ofera contexte in care copiii pot
aplica o foarte mare varietate de cunostinte si deprinderi sociale si intelectuale, pe langa cele de baza
furnizate de curriculum. Un proiect are o structura temporala care il ajuta pe profesor sa-si
organizeze progresiv activitatea cu copiii, in functie de dezvoltarea lor, de interesul acestora si de
gradul de cunoastere a subiectului luat in discutie. Proiectul poate fi incorporat in curriculum.
               Aplicarea TIM poate fi favorizata in alternativele educationale. Elevii lucreaza in ritm propriu,
iar chestiunea promovarii sociale survine doar in cazuri exceptionale. Sunt de parere ca o evaluare
doar a capacitatilor linvistice si logico-matematice poate stigmatiza elevii care dovedesc cunostinte
insuficiente, iar aceasta etichetare ii va insoti pe parcursul scolar si poate fi generatoare, pe langa
insuccesul scolar si de esec social.
               "In numeroase moduri, inteligentele multiple par a fi un dar special al copilariei. Cand
observam copii, ii vedem cu usurinta cum isi utilizeaza diferitele inteligente."[3]
               Atunci cand copilul este evaluat dupa standardele Stanford-Binet este evaluata pregatirea lui
pentru scoala, mai precis pentru scoala traditionala, pe cand aplicarea TIM permite copiilor sa aiba
rezultate bune, sa le placa scoala (sunt diferite evaluari, iar aceste evaluari se refera la pregatirea
practica, pentru viata).
               "Orice individ isi poate dezvolta o inteligenta daca este bine motivat, daca traieste intr-o
cultura care pretuieste acea inteligenta si daca exista resurse umane si artefacte (de exemplu texte,
programe pe calculator, grupuri de studiu) pe care le poate folosi."[4] Prin metoda proiectelor se
poate oferi fiecarui copil posibilitatea de a trai succesul si de a fi motivat.
Factori blocanti
                            -  Sarcina noastra este de a ajuta copilul sa-si dezvolte propriile capacitati, indiferent daca
ele se potrivesc sau nu cu obiectivele noastre (politica educationala). Dar  asteptarile academice sunt
tot mai ridicate fata de copii, chiar inainte de intrarea lor in scoala primara. Insa copiii par sa aiba o
nevoie mai puternica de a-si dezvolta laturile "neacademice" ale personalitatii, cum ar fi: capacitatile
artistice, legaturile cu natura si fantezia. Presiunile educationale premature ii pot lipsi de sansa de a-
si dezvolta aceste trasaturi.
             - Stilul "fabrica"  al scolilor noastre traditionale: se asteapta de la copii ca ei sa atinga in fiecare
an acelasi standard, de parca s-ar afla pe banda rulanta.
              - Expectantele nerealiste ale parintilor. Din experienta personala stiu ca pentru multi parinti a
avea un copil inteligent inseamna ca acesta stie sa scrie, sa citeasca, sa analizeze, sa calculeze la
nivelul clasei in care este; celelalte aspecte ale exprimarii sale, ale dezvoltarii sale nu prezinta interes.
"Ingrijorarea exagerata a adultilor cu privire la viitorul copiilor afecteaza bunastarea emotionala a
acestora din urma."( W. Crain - Dreptul la copilarie). Presiunea parintilor ii priveaza pe copii de
experientele de care au nevoie. Concentrandu-se prea puternic asupra a ceea ce vor avea ei nevoie in
viitor, le rapesc copiilor sansa de a-si dezvolta capacitatile in stadiul actual.
            - Factor blocant poate fi reprezentat de factorii de decizie  din scoli. Scolile din prezent, de
multe ori, nu acorda nici o importanta succesiunii etapelor de dezvoltare, "transformarii din perioada
cinci-sapte ani". Stapanite de obsesia de a-i pregati pe copii pentru un loc de munca inalt
tehnologizat si competitiv, scolile pun accent pe instruirea academica si pe abilitatile de rezolvare
rationala a problemelor (educatie trudnica, dominata de teste), inca din clasa pregatitoare de la
gradinita si chiar mai devreme.
              - Un factor blocant poate fi reprezentat de efectivele mari de copii dintr-o clasa, care nu
faciliteaza lucrul diferentiat, dezvoltarea libera a fiecaruia, observarea indeaproape a fiecarui copil,
stabilirea (masurarea) profilului inteligentelor si stilurile de lucru ale copiilor.
Concluzii referitoare la TIM: intre declaratie si realitate
            In "Inteligente multiple. Noi orizonturi" Howaed Gardner descrie cele trei grupuri care-au fost
atrase initial de teorie. Acestea sunt:
·        Grupul educatorilor speciali: cei care se ocupa de indivizi aflati in afara curentului general in
scoli, carora "Teoria Inteligentelor Multiple le-a vorbit raspicat si convingator"; cei implicati in
educatia celor inzestrati si talentati, "aici a existat o reactie mixta, aproape bimodala".[5]
·        Persoanele din scoli independente, particulare. "Clasele sunt mai mici, iar de la profesori se
asteapta sa se ocupe de fiecare elev, parintii lor cheltuind sume considerabile. Ideile TIM sunt mai
usor intelese si adoptate cand cineva lucreaza cu zece-cincisprezece elevi intr-o clasa."
·        Al treilea grup atras de teorie, inca de la inceput, a cuprins pe cei care lucreaza cu copiii mici.
Profesorii acestor mici elevi sunt mai orientati spre dezvoltare, ei apreciaza jocul si explorarea si au
libertate in modul cum isi organizeaza clasele in spatiu si timp. Aici a fost "un sentiment ca ei realizau
deja educatia intr-un spirit TIM", chiar daca termenii si taxonomia nu erau familiare."[6]
            La momentul actual apare in toata lumea un sir constant de carti si articole despre TIM. H.
Gardner a facut si pasul de la teorie la practica, propunand o noua conceptie asupra educatiei scolare
- conceperea unui sistem de evaluare diferit de cel traditional, pentru a permite descoperirea si
valorificarea potentialului fiecarui elev. Sistemul pedagogic bazat pe modelul inteligentelor multiple
nu favorizeaza anumite tipuri de inteligenta.
            Intre declaratie si realitate se poate vorbi despre legatura dintre capacitatile intelectuale,
inzestrarea (aptitudinile), contextul in care traim si resursele umane, materiale si temporale de care
dispunem. Rolul scolii consta in descoperirea profilului cognitiv si aptitudinal al fiecarui elev si
dezvoltarea inteligentei.
      Gardner propune ca, in scoala, in afara specialistului in evaluare sa existe si un "consilier in
curriculum" care are rolul de a armoniza:
-         profilurile cognitive ale elevilor;
-         scopurile urmarite;
-         interesele elevilor;
-         programa;
-         stilurile de predare.
             Alegerea modalitatilor de predare determina deseori reusita sau esecul unei experiente
pedagogice. In scoala este necesara prezenta si a unui consilier pentru relatia dintre institutia de
invatamant si colectivitate. Iar profesorului "expert" ii revine sarcina dificila de supervizare si
orientare a profesorilor noi, avand si responsabilitati legate de ecuatia elev-evaluare- cursuri-
colectivitate si gasirea solutiilor in momentele critice.
            Gardner insusi apreciaza ca acest proiect ambitios poate parea utopic: "El implica riscuri
majore daca orientarea se face prematur."
           Gardner propune evaluare contextualizata si "omniprezenta, profesorii si elevii sunt tot timpul
in curs de evaluare". "Trebuie concepute metode si instrumente care sa faciliteze o evaluare
sistematica, regulata si utila." Unora, instrumentele adaptate fiecarui tip de inteligenta, chiar daca
sunt usor de descris li se pot parea greu de realizat.
            Totusi evaluarea astfel realizata este in beneficiul elevului, care independent de ierarhia in
cadrul colectivului, va afla care sunt punctele forte (cum sa le valorifice), precum si cele mai putin
bune (care trebuie ameliorate). In urma aplicarii TIM,  la sfirsitul anului se realizeaza un raport de
cercetare,in care sunt trecute profilurile de inteligenta ale copiilor. Pe baza acestora sunt facute
recomandari in legatura cu activitatile care ar trebui desfasurate acasa, la scoala si in comunitate.
Viziunea privind evaluarea se potriveste cu viziunea asupra scolarizarii axate pe individ. "Sunt total in
favoarea unui curriculum riguros intr-o scoala bazata pe individ; cer doar o paleta mai larga de
optiuni privind curriculumul"(H. Gardner)
             Ca declaratie, merita mentionata cea care se refera la mediile, sau chir societati, spune H.
Gardner, in care calitatile naturale si dobandite ale oamenilor ar deveni evidente (importanta
mediului). Referitor la mediile de invatare - autorul afirma ca cele mai bune sunt cele de tip ucenicie,
pentru ca acestea permit educatiei sa fie ferm inradacinata in institutiile si practicile societatii -
muzee de arta si stiinta, ateliere, tabere si asa mai departe.
             Un alt punct de vedere este in legatura cu personalul din educatie. Se pare ca intr-o societate
care pretuieste doar o submultime de talente umane, se iroseste un enorm potential uman. Iata de
ce autorului TIM i se pare utila o investitie intr-un personal mult mai larg, mai genral instruit si mai
imaginativ decat psihologii care se ocupa de psihometrie.
            O viziune educationala mai nobila i se pare autorului abordarea tip evaluare si scoala centrata
pe elev. Unele dintre ideile lui Howard Gardner se regasesc in literatura de specialitate si chiar in
practica scolara, asa cum mentioneaza si acesta. De asemeni se stie ca unul dintre principiile
didactice este cel al respectarii particularitatilor de varsta si individuale.
             Dar scoala trebuie sa aiba legaturi si cu comunitatea. Gardner vede astfel legatura dintre
scoala si comunitate: un comitet consultativ, compus din reprezentantii comunitatii ajuta scoala sa
profite de resursele locale. Parintii sunt si ei implicati in scoala (Key Learning Comunity). Aceste idei
sunt intalnite si la noi si se regasesc sub forma unor parteneriate, sponsorizari, chiar daca nu la
acelasi nivel.
             Acestea sunt cateva dintre propunerile si realizarile lui H. Gardner. Acesta, intrand in contact
cu cadre didactice care au incercat sa aplice TIM, constata anumite exagerari sau o aplicare formala,
in absenta cunoasterii temeinice a aspectelor psihologice referitoare la inteligenta multipla.
El mentioneaza aceste aspecte, pentru a fi evitate in viitor:
-         consumul mare de timp pentru a preda un subiect, folosindu-se de cat mai multe dimensiuni
ale inteligentei (nu orice continut stiintific poate fi conceput in sapte moduri);
-         folosirea de materiale asociate cu inteligenta multipla ca fundal. Studiile de psihologie cognitiva
au evidentiat ca activitatea simultana a mai multor arii corticale ducea la scaderea randamentului
intelectual,
-         folosirea inteligentei multiple in primul rand ca instrument mnemotehnic.
-         incarcarea conceptului de inteligenta multipla cu alte considerente.
               In concluzie, beneficul elevilor ar fi foarte mare daca in scoala s-ar tine cont de faptul ca
oricare elev poate sa aiba calitati in diverse domenii. "Indiferent de formele si incidenta evaluarilor
oficiale, invatarea efectiva cotidiana in scoala, precum si invatarea stimulata la mult timp dupa ce
scolarizarea s-a incheiat, ar trebui sa constituie o rasplata in sine."(H.
Gardner)                                                    
Scopul lui Haward Gardner este nobil. Scopul Teoriei inteligentelor multiple este de a evidentia faptul
ca suntem toti atat de diferiti deoarece toti avem diferite combinatii de inteligente si daca vom
recunoaste aceasta "cred ca vom avea cel putin o sansa mai buna de a face fata mai bine
numeroaselor probleme cu care ne confruntam in lume. () Poate ca daca reusim sa mobilizam
intreaga gama de inteligente umane si sa le aliem cu un sens etic, vom putea sa contribuim la marirea
probabilitatii de supravietuire pe aceasta planeta si poate chiar sa contribuim la progresul nostru ca
specie umana."
stfel: inteligenţa ligvinstică este vizibilă prin lecturi, folosirea cărţilor, discuţii în gupuri de orice
mărime, fişe de lucru, povestiri, joc de roluri, memorare, lectură individuală.
Inteligenţa logico- matematică asigură rezolvarea problemelor de matematică, jocuri logice,
demonstraţii ştiinţifice, clasificări, cuantificări şi calcule.
Inteligenta spaţială are în vedere exerciţii de gândire vizuală folosirea culorilor, povestiri în imagini,
colaje, hărţi, diagrame, grafice, filme şi fotografii.
Inteligenţa kinestezică  vizează mişcarea creativă, mima, dramatizarea, folosirea limbajului corporal,
exerciţii de relaxare fizică.
Inteligenţa muzicală pune accent pe folosirea muzicii de fond, ascultarea muzicii, analiza ei,
murmurarea, crearea de melodii sau legarea acestora de concepte.
Inteligenţa interpersonală are în vedere cooperarea în grup, implicarea în viaţa comunităţii , simulări,
medierea de conflicte, predarea reciprocă, brainstormingul în grup, întâlniri şi consultări în contextul
învăţării.
Inteligenşa intrapersonală asigură studiul independent, învăţarea în ritm propriu, centrele de interes,
reflecţia la un moment dat, instruirea autoprogramată, activităţile de autoevaluare.
Taxonomia lui Bloom poate să ofere un control al cativităţii de învăţare bazată pe teoria
inteligenţelor multiple.
Vă oferim un exemplu de curriculum diferenţiat, bazat pe inteligenţele multiple.
Obiectul : Limba şi literatura română
Tema: Poezia naturii. M. Eminescu ,, Revedere”
Obiective: Cunoaşterea universului liric
Tehnici şi materiale folosite în predare pentru valorificarea inteligenţelor multiple:
Teoria inteligenţelor multiple oferă un număr impresionat de instrumente didactice care pot fi
utilizate în cadrul lecţiilor asigurând centrarea instruirii pe elevi.
1.Activităţi pentru elevii cu inteligenţă predominant lingvistică. Sarcinile de lucru ar putea fi
următoarele:
    Citiţi poeziile eminesciene în care natura dobîndeşte rolul de spaţiu ocrotitor, al poetului.
    Descrieţi în trei paragrafe codrul văzut de către poet
    Ilustraţi printr-un eseu patru motive poetice de largă circulaţie din creaţia eminesciană ce se
regăsesc şi în textul amintit.
    Recitaţi poezii despre natură din Blaga, Alecsandri, Macedonski, poezii populare.
    Precizaţi patru elemente lexico- gramaticale prin care se evidenţiază eul liric în text.
    Motivaţi folosirea modurilor şi a timpurilor verbale în poezie.
    Transcrieţi două versuri care conţin câte un pronume în dativul etic.
    Explicaţi / comentaţi repetarea verbului ,,a face” în structura,, fac ce fac demult”
    Ilustraţi printr-o compunere, particularităţile limbajului
2. Inteligenţa logico- matematică
    Stabiliţi patru particularităţi de compoziţie şi de ordin structural în poezia ,,Revedere” de M.
Eminescu
    Completaţi rebusul
3. Inteligenţa spaţială
    Realizaţi ilustraţia potrivită pentru o pagină de carte, care deschide volumul de poezii
eminesciene ( să presupunem că volumul începe cu poezia ,,Revedere”).
    Concepeţi un interviu imaginar în  centrul căruia să se afle codrul eminescian
    Continuaţi dialogul din textul poetic ,, Revedere” de M Eminescu.
    Alcătuiţi diagrame vizuale ale codrului
    Creionaţi / desenaţi imaginea codrului văzută de poet
    Presupuneţi că puteţi intra în acest dialog. Ce i-aţi spune codrului?
    Codrul ne transmite un mesaj folosind un limbaj codificat. Descifraţi-l!
    Construiţi un rebus avînd pe verticală cuvântul ,, Revedere”.
    Folosind markere de culori diferite, evidenţiaţi părţile/ strofele poeziei (întrebare- răspuns).
     Creaţi nişte simboluri pentru formele pronominele şi verbale ale eului liric folosind nuanţe
sugestive.
    Confecţionaţi un semn de carte pe care să desenaţi imaginea codrului în viziunea voastră. Folosiţi
culoarea preferată!
4. Inteligenţa corporal – kinestezică
    Folosind limbajul corporal, imaginaţivă şi imitaţi mişcarea codrului / din poezia ,,Revedere” de M.
Eminescu.
    Creaţi din argilă în orele de modelaj (pentru secţia pictură) un copac, o pădure sugerând mişcarea
    Admiraţi pădurea din apropierea oraşului ( mergeţi într-o scurtă excursie şi scrieţi impresiile
voastre în ,, Jurnalul de lectură”)
    Realizaţi un eseu cu tema ,, Codrul – spaţiu ocrotitor în univers”. Eseul poate fi însoţit de un
desen simbolic.
5.Inteligenţa muzicală
    Puneţi pe note textul acestei poezii
    Practicaţi împrovizaţii muzicale pe baza primei strofe.
    Scrieţi o compunere un eseu în care să prezentaţi muzica inconfundabilă a codrului eminescian în
univers.
    Ilustraţi o poveste a ,, Doinei populare” ascultată de codru şi ale cărei ritmuri profunde generează
mişcarea ( ca simbol al perenităţii naturii, mişcare opusă eferemităţii vieţii pe pământ.)
    Descoperiţi relaţia indestructibilă între emoţia poetică şi muzica universului (a codrului).
    Creaţi o legendă orfică a codrului pornind de la mişcarea în univers
6. Inteligenţa naturalistă
    Descrieţi scene memorabile din natură oglindite în literatura română ( în poezie şi în proză)
    Scrieţi un eseu poetic sau descriptiv bazat pe experienţe trăite în natură.
    Creaţi analogii între om şi elementele naturii.
    Dezbateţi influenţele climei şi ale mediului înconjurător asupra creatorilor de poezie (Eminescu,
Alecsandri, Bacovia).
7. Inteligenţa interpersonală
    Experimentaţi scrierea unei poezii/ poveşti sau a unui eseu în parteneriat, subiectul fiind : ,,
Codrul – spaţiul ocrotitor în univers”, în care ritmurile macrouniversului au rămas nealterate.
Subliniaţi rolul important al axei temporale.
    Analizaţi mesajul poetic. Realizaţi un joc de rol ( ,, Eu şi codrul”)
    Imaginaţi-vă alte vremuri / alte existenţe . Descrieţi sentimentele eului eminescian
    Faceţi exerciţii pentru automatisme- lingvistice şi transformaţi-le în joc! Opriţi acţiunea şi
improvizaţi un monolog al codrului o scrisoare adresată acestuia ( răspunsurile se vor susţine pe
grupe de elevi).
    Extrageţi cel puţin două trăsături pozitive ale codrului
    Concepeţi un plan de salvare a universului înconjurător, după modelul monumentalităţii şi
eternităţii naturii
    Ilustraţi într-o scurtă piesă de teatru, drama omului efemer în mijlocul naturii eterne.
    Argumentaţi, printr-un eseu, că omul este supus entropiei  în acest univers veşnic.
8.Inteligenţa interpersonală
    Concepeţi, implementaţi şi evaluaţi proiectul intitulat ,, Modelul codrului” folosind poezia naturii
şi a iubirii în literatura română.
    Scrieţi un eseu autobiografic,, Viaţa mea în univers în viitor”
    Reflectaţi exprimând printr-o schiţă sau un desen, la etapele vieţii omului şi ale codrului,
anticipând viitorul lor.
    Imaginaţivă că aţi putea fi metamorfozaţi într-un element al naturii. Care ar fi acesta? Descrieţi-l!
    Creaţi o pictură un desen care să exprime starea voastră sufletească, folosind un vocabular al
culorilor
    Concepeţi un jurnal al sentimentelor faţă de natură ( faţă de codru, în special).

Tipuri de inteligenţă Comportamente specifice

1. Lingvistică  Are un vocabular bogat, bine dezvoltat;
 Povesteşte ca să explice;
 Participă activ la dezbateri/discuţii în grup;
 Scrie cu uşurinţă compuneri (chiar şi poezie, proză, articole
etc.);
 Citeşte mult;
 Caută cărţi, împrumută cărţi.
2. Logico-matematică  Traduce ceva într-o formulă matematică;
 Foloseşte analogia pentru a explica;
 Descrie modele de simetrie;
 Compune şi rezolvă probleme
 Demonstrează ceva prin scheme;
 Înţelege cauzalitatea, relaţiile.
3. Spaţial-vizuală  Desenează pentru a explica;
 Percepe vizual corect din mai multe unghiuri;
 Se orientează bine în spaţiu;
 Recunoaşte obiectele din spaţiu.
4. Muzicală  Manifestă sensibilitate la sunete;
 Discerne o varietate de sunete în mediu;
 Creează melodie şi ritm;
 Explică prin melodie şi ritm;
 Confecţionează un instrument şi îl foloseşte pentru a explica
ceva;
 Indică modele ritmice etc.
5. Corporal-kinestezică  Creează mişcare pentru a explica ceva;
 Controlează mişcarea;
 Mimează uşor;
 Participă cu plăcere la jocul de rol;
 Dansează etc.
6. Naturalistă  Observă şi notează;
 Clasifică;
 Descrie schimbările din mediul înconjurător;
 Are grijă de animale, plante;
 Foloseşte lupa şi binoclul pentru observare;
 Desenează/fotografiază obiecte din natură etc.
7. Interpersonală/
intrapersonală
 Relaţionează uşor cu alţii;
 Cooperează în grup;
 Manifestă sensibilitate şi atenţie la comportamentele celor din
jur;
 Explică/predă ceva cuiva;
 Foloseşte calculatorul etc;.
 Ştie ce vrea şi ce poate/ce nu poate;
 Stabileşte şi urmăreşte un ţel;
 Ştie încotro să se îndrepte dacă are nevoie de ajutor;
 Descrie calităţile persoanelor cu care vine în contact;
 Exprimă şi e conştient de diferite sentimente;
 Ţine un jurnal etc.
8. Inteligența emoțională
și practică
 Manifestă grijă și sensibilutate față de emoțiile altora;
 Observă și recunoaște sentimentele în funcție de modul în care
iau naștere;
 Reprimă impulsivitatea;
 Canalizează emoțiile pentru atingerea scopului propus;
 Amină obținerea recompenselor,
 Apreciază diferențele între oameni;
 Poate să se adapteze la situații noi;
 Își exprimă adecvat emoțiile;
 Gpsește soluții la diferite situații;
 Arataă compasiune penru suferința altuia;
 Lucrează în echipă, cooperează cu colegii în diferite situații;23
 Alege adecavt din mai multe variante posibile;
 Transferă experiențele în situații noi.

 
MOTTO: Ceea ce copiii sunt capabili să facă azi împreună, mâine vor ficapabili să facă singuri
L. S. Vygotsky 1962
Mai mult ca oricând, societatea contemporană e marcată de o explozie informaţională deintensitate
şi amploare fără precedent. Această realitate evidentă trebuie să declanşeze în conştiinţacadrelor
didactice o întrebare fundamentală: cum putem să-i pregătim cel mai bine pe elevi pentru oviaţă
democratică şi productivă proprie secolului XXI? Cu toţii ştim că o bună cunoaştere a copiilor
din punct de vedere psihopedagogic care să reflecte trebuinţele, aspiraţiile lor este primul pas şi
constituie baza unei educaţii eficiente.Contrar unei vechi etichete puse educatorilor despre care se
afirmă, în general, că ,,linialor de conduită este aceea de a-i frâna pe cei care se arată prea inteligenţi,
de a-i stimula pe cei care nusunt destul de dezvoltaţi pentru realizarea unei norme unice ” ( Emile
Planchard), slujitorii şcoliimoderne caută mereu alternative didactice, care să permită o mai mare
motivare din partea copiilor  pentru actul de învăţare, receptat mai degrabă ca o nouă descoperire
proprie, de care să se simtă mândriatât ei, cât şi părinţii.Astfel, diferite activităţi bazate pe metodele
de gândire critică, s-au dovedit a fiinteresante, înlăturând rutina.Conform tradiţiei, în activitatea
didactică folosim des expresii ca ,, este un elev foartetalentat la pictură” etc. şi suntem tentaţi să-i
considerăm ,, inteligenţi” pe cei care obţin rezultatesuperioare la disciplinele de învăţământ cu
caracter ştiinţific, iar pe ceilalţi să-i considerăm ,, talentaţi”.Howard Gardner, autorul ,, Teoriei
inteligenţei multiple”, comentând cele două conceptesubliniază că ele se referă la aceleaşi structuri
intelectuale. Contrazicând afirmaţia că raţiunea, logica şicunoaşterea nu sunt sinonime, H. Gardner
propune o nouă viziune asupra inteligenţei, concepţie caretrebuie integrată la curriculum
şcolar.Teoria lui Gardner justifică ceea ce se poate constata, de altfel, în activitatea cotidiană
afiecăruia, anume că nu învăţăm în acelaşi mod, că avem stiluri diferite şi atitudini de învăţare
diferite şi,ca urmare, avem nevoie de un tratament diferit, individualizat, pe tot parcursul procesului
de instruire şiformare.Pe baza studiilor efectuate, Gardner distinge opt tipuri de inteligenţă:
lingvistică, logico-matematică, spaţială, muzicală, naturalistă, kinestezică, interpersonală,
intrapersonală.Pe parcursul vieţii omul se confruntă cu variate situaţii de învăţare, iar el va alege pe
ceacare se potriveşte cel mai bine pentru a realiza o învăţare eficientă. Performanţele sale în învăţare
vor fiastfel, în mod evident, amplificate. Limitarea şanselor la experienţe de învăţare variate pot duce
lareducerea inteligenţei, ştiut fiind că acele zone ale creierului uman care nu sunt folosite se
dezactiveazăducând în mod evident la reducerea potenţialului de învăţare.Este deci important ce
persoanele implicate în orice fel de învăţare să poată şi să vrea sădevină participanţi activi în procesul
de instruire, făcând uz de situaţii de învăţare care le asigurăsuccesul deplin al activităţii.Acceptarea
teoriei inteligenţelor multiple a lui Gardner are câteva implicaţii pentrucadrele didactice în termenii
instruirii în clasa de elevi
Pornind de la aserţiunea fundamentală a acestei teorii, că cele opt tipuri de inteligenţăsunt necesare
pentru o funcţionare optimă a intelectului uman, educatorii trebuie să le acorde aceeaşiimportanţă
în actul didactic. Aceasta contravine însă sistemelor tradiţionale de educaţie care sunt axate pe
dezvoltarea şi folosirea inteligenţei verbale (lingvistice) şi matematice. Astfel, teoria
inteligenţelor multiple impune ca educatorii să recunoască şi să educe o gamă largă de talente şi
abilităţi. Ei trebuie săstructureze prezentarea materialului într-un stil care să angajeze majoritatea
tipurilor de inteligenţă.La naştere omul posedă, în aproximativ egală măsură, cele opt tipuri de
inteligenţe, însăelevii vor veni la şcoală cu grade diferite de dezvoltare a acestora, determinate de
experienţele socio-culturale cu care s-au confruntat. De aici putem concluziona că fiecare copil va
avea un set personal de puncte ,, forte” şi puncte ,,slabe”. Aşa se explică de ce este uşor sau dificil
pentru un elev să asimilezeinformaţia când este prezentată într-o modalitate particulară.Pentru
verificarea tuturor categoriilor inteligenţei în predarea conţinutului informaţionaltrebuie să se
ţină seama de individualizarea învăţământului:-parcurgerea materialului într-un timp determinat,
specific structurii psihice a elevului;-elevului i se oferă posibilitatea să lucreze în anumite momente în
condiţii care îi convin personal, ceea ce impune modificarea organizării tradiţionale a activitătii
şcolare;-posibilitatea de a aborda un subiect într-o fază anumită, în funcţie de cunoştinţele
asimilateanterior; cerinţa este eficientă la obiectele cu conţinut liniar;-posibilitatea introducerii unor
unităţi de instruire în favoarea elevilor cu cunoştinţe reduse sau aunora cu deprinderi bine
consolidate;-utilizarea mai multor mijloace de instruire astfel încât el poate să aleagă pe cele care
i se potrivea la un moment dat.Cadrele didactice trebuie să evalueze învăţarea elevilor în moduri care
să le ofere un punct de vedere adecvat asupra punctelor ,,forte” şi asupra punctelor ,, slabe” ale
elevilor. După cumelevii nu învaţă în acelasi mod, tot aşa ei nu pot fi evaluaţi în acelaşi mod şi de
aceea este important caeducatorii să creeze ,, profiluri de inteligenţă” pentru fiecare
elev.Cunoaşterea felului în care învaţă fiecare elev va permite educatorului să ia deciziicorecte
asupra modului de evaluare a progreselor copiilor.Teoria inteligenţelor multiple oferă un număr
mare de instrumente didactice a căror utilizare asigură centrarea demersului didactic pe elev.
Tehnicile şi materialele utilizate în procesulinstructive-educativ pot fi grupate în funcţie de tipul
de inteligenţă predominant.
Inteligenţa lingvistică
poate fi valorificată prin dezbateri în grupuri mici sau cu întreagaclasă, fişe de lucru, lectura unor
cărţi, activităţi de scriere, jocuri de cuvinte, povestiri, jurnale etc.
Inteligenţa logico-matematică
 poate fi stimulată prin rezolvarea de probleme,demonstraţii ştiinţifice, clasificări şi categorisiri,
crearea de coduri, jocuri matematice, cuantificări şicalcule, prezentări logico-secvenţiale ale
unei teme etc.
Inteligenţa naturalistă
se manifestă prin capacitatea de a înţelege lumea prinintermediul mediului în care se formeză şi se
dezvoltă. Această formă de inteligenţă este stimulată prinantrenarea elevilor în activităţi de
cunoaştere a mediului, activităţi ecologice, activităţi de cunoaştere şiîngrijire a plantelor, animalelor,
etc.
Inteligenţa spaţială
se manifestă prin descifrarea şi elaborarea de hărţi, grafice,diagrame, fotografii, filme, povestiri după
imagini, pictură, colaje, arte vizuale etc.
Inteligenţa kinestezică
se manifestă în mişcarea creativă, mimă, dramatizare, exerciţiifizice, abilităţi practice, utilizarea
limbajului corporal, exerciţii de relaxare fizică etc.
Inteligenţa muzicală
se manifestă în cântat, murmurat, fluierat, ascultarea muzicii,folosirea instrumentelor muzicale,
analiza muzicii, bateri de ritm, legarea melodiilor cu concepte,crearea de noi melodii, ascultarea
imaginilor muzicale interne etc.
Inteligenţa interpersonală
se manifestă prin cooperarea în grup, medierea conflictelor,implicarea în viaţa comunităţii etc.
Inteligenţa intrapersonală
este evidentă în studiul independent, învăţarea în ritm propriu, centre de interes, opţiuni la tema de
acasă etc. Acest tip de inteligenţă determină o gândire şiînţelegere de sine, a fi conştient de punctele
tari şi slabe, a planifica eficient atingerea obiectivelor
personale, monitorizarea şi controlul eficient al gândurilor şi emoţiilor, abilitatea de a se monitoriza
înrelaţiile cu
alţii.În contextual actual al şcolii noastre iată câteva posibilităţi de aplicare a teorieiinteligenţelor
multiple:-la începutul lecţiilor obişnuite se poate folosi o activitate care stimulează inteligenţele
multiple,în scopul de a creşte motivaţia elevilor ( folosirea inteligenţelor multiple ca ,, punct de
plecare “al lecţiei);-în cadrul unei teme interdisciplinare realizate într-un grup constituit din elevi,
reprezentânddiverse inteligenţe ,, tari “, care vor colabora în realizarea sarcinii prin coduri de
simboluri şi perspective diferite;-
în cadrul unui proiect individual prin care fiecare elev îşi realizează tema din perspectiveinteligenţei /
inteligenţelor ,,tari”;-exploatarea unei teme la nivelul unei discipline prin diferite coduri de
reprezentare.Soluţia cea mai la îndemână pentru aplicarea teoriei inteligenţelor multiple este
cursulopţinal, căci în acest caz nu există coerciţiile curriculum-ului prescris, ci doar imaginaţia şi
intenţiiledidactice ale celui care proiectează cursul.Iată o modalitate a dezvoltării potenţialului de
inteligenţe pornind de la un basm ( ScufiţaRoşie ):Clasa va fi împărţită pe grupe, în funcţie de
inteligenţele ,, tari ”. Învăţătorul are rol defacilitator. Grupele de elevi pe tipuri de inteligenţă pot
fi:1.-
logico-matematică
2.
 – lingvistică
3.
 – corporal- kinestezică
4.
 – muzicală
5.
 –spaţial-vizuală
6.
 – interpersonală
7.
 – intrapersonală
Obiectivul vizat: înţelegerea consecinţelor încălcării sfaturilor date de părinţi.Cerinţele pentru
activitatea fiecărei grupe sunt:1. Aranjaţi în ordine cronologică şi logică următoarele propoziţii:a). Stă
departe bunica ta ? întreabă lupul.b). Şi se întâmplă ca tocmai atunci să treacă prin faţa casei un
vânător... şi pedepseştelăcomia lupului.c). Cele două fiinţe căzuseră victimele şireteniei şi
necinstei.d). Du-te să vezi cum îi mai merge bunicii, căci am auzit că e bolnavă.2. Realizaţi un alt
sfârşit al poveştii în care Scufiţei să i se întâmple alte necazuri din cauză că nu aascultat sfatul
mamei.3. Asumaţi-vă rolul vânătorului care o ajută pe fetiţă să înţeleagă de ce i s-a întâmplat să
fiemâncată de lup.4. Creaţi o melodie pentru a arăta greşelile Scufiţei.5. Desenaţi cât mai multe
elemente din care să reiasă ce i s-a întâmplat Scufiţei Roşii şi de ce .6. Grupaţi-vă în apărători şi
acuzatori ai Scufiţei Roşii. Susţineţi-vă părerea (dezbatere, proces).7. Sunteţi Scufiţa Roşie. Arătaţi de
ce s-a abătut din drum. Cu ce scop?Alt exemplu:
Text suport: ,,Puisorul si vulpea”-
Ion Pas (clasa a II-a)
Grupa 1 – căreia îi corespunde inteligenţa verbal – lingvistică
•
Povesteşte pe scurt conţinutul textului
•
Completaţi poezia:Puişorul cel naiv..........................Iară vulpea cea şireată......................................Ce
necaz poate să fie
 
..................................
Grupa 2 – căreia îi corespunde inteligenţa matematică-logică
•
Compuneţi o problemă în care personajele textului sǎ fie prezente în enunţul problemei.
•
Ordonaţi cronologic evenimentele
Grupa 3 – căreia îi corespunde inteligenţa vizual – spaţială:
•
Realizati puişorul din hârtie, pe baza conturului de pe bănci.Veţi decupa, apoi veţi lipi
părţilecomponente.
Grupa 4 – căreia îi corespunde inteligenţa muzical – ritmică
•
Cântaţi un cântecel despre personajele din lumea necuvântătoarelor.
•
Vor primi o strofa , căreia trebuie să-i aloce o melodie adecvată, creată de ei.
•
Realizaţi un cântec despre „Puişorul şi vulpea”
Grupa 5 – căreia îi corespunde inteligenţa corporal – kinestezică
•
Imitaţi mişcările puişorului, puneţi în scenă un joc de rol.
•
Modelaţi din plastilina un puişor si o vulpe.
Grupa 6 – căreia îi corespunde inteligenţa naturalistă:
•
Să compare modul de viaţă şi de hrănire a celor două animale:puişor, vulpe.
•
Descrie vulpea dupa fişa de observaţie.
Grupa 7-inteligenta intrapersonalaDaca ar fi sa fi un animal necuvântător ce ai alege să fii şi de ce?
•
Imaginează-ţi că ai fi fost în locul puişorului, cum ai fi procedat?
•
Eşti o vulpe :povesteşte pe scurt viaţa ta!
Grupa 8-inteligenţa interpersonala
•
Realizează un interviu despre personajele din text.
•
Daţi sfaturi puişorului pentru a se descurca în viaţă.Învăţământul contemporan se îndreaptă spre o
educaţie intelectuală diferenţiată.Instruirea diferenţiată se constituie ca un învăţământ pe măsura
elevilor, ceea ce conducela formarea capacitătilor de autoinstruire şi dezvoltarea nevoii de învăţare
continuă. Astfel, învăţătorulnu transmite cunoştinţe, ci organizează, îndrumă activitatea de învăţare,
asistă la formarea capacităţilor de autoinstruire, asigură adaptarea la situaţii noi. Totodată, instruirea
diferenţiată permite valorificarea potenţialului fiecăruia şi în acelaşi timp, identificarea mai multor
tipuri de indivizi şi stiluri de învăţare.Procesul de diferenţiere trebuie să asigure:-diferenţierea
obiectivelor de învăţare (luarea în considerare a faptului că elevii dispun de niveluridiferite de
cunoaştere şi înţelegere, că nu au acelaşi stil de învăţare şi nu vor învăţa în acelaşiritm);-diferenţierea
activităţilor de învăţare (iniţierea de activităţi care să ţină seama de stilurile deînvăţare şi de
preferinţele tuturor elevilor din grup);-
diferenţierea evaluării (folosirea unor instrumente de evaluare variate, multiple, inclusivinstrumente
care implică elevii în acţiuni de autoevaluare).Diferenţierea impune crearea unui mediu de învăţare
care să asigure condiţii ca elevii sălucreze împreună, să învete cum să înveţe, să-şi acorde sprijin să-şi
dezvolte respectul faţă de sine şirespectul faţă de ceilalţi.Folosindu-ne de personaje din basme
putem realiza o lecţie de matematică atractivăaplicând teoria inteligenţelor multiple cu
ajutorul instruirii diferenţiate.Cei care posedă inteligenţă lingvistică pot fi solicitaţi să redea pe scurt
conţinutul unei poveşti.( ex. Scufiţa Roşie)
Drumul parcurs de Scufiţa Roşie către casa bunicii poate fi presărat cu exerciţiimatematice pe care
elevii trebuie să le rezolve.Exerciţiile vor fi de diferite grade de dificultate. În funcţie de nivelul de
pregătire, eleviivor fi solicitaţi să le rezolve şi astfel se va lucra diferenţiat fără ca elevul să simtă acest
lucru. Spunaceasta pentru că elevul cu un potenţial de învăţare scăzut nu trebuie catalogat ca fiind
un elev slab şimarginalizat. Din contră, trebuie încurajat, susţinut, îndrumat, solicitat şi chiar lăudat.În
finalul lecţiei şcolarii pot fi împărţiţi pe grupe de elevi pe tipuri de inteligenţă şisolicitaţi să rezolve
câte o cerinţă aşa cum am arătat mai înainte în cadrul unui curs opţional, realizându-se astfel feed-
back-ul lecţiei.Am constatat că o astfel de abordare a unei lecţii de matematică a avut
beneficiiimportante la nivelul clasei pe care o conduc. Am observat o îmbunătăţire şi un interes
deosebit atăt din partea elevilor care provin din repetenţie cât şi a celorlalţi. Chiar ei au venit cu
personaje din basmedecupate şi am realizat împreună lecţii interesante şi atractive.Pornind de la
premiza că nu învăţătorul/profesorul reprezintă sursa cea mai importantă, cielevii, este esenţial să se
încurajeze participarea şi valorizarea resurselor acestora astfel încât fiecareelev să poată arăta ceea
ce ştie, să poată înţelege nivelu la care a ajuns, ce este necesar să facă încontinuare pentru a
progresa în ritmul necesar.În concluzie, se cer precizate anumite ,,reguli”:-să nu folosim aceste
inteligenţe ca pe nişte etichete;-fiecare elev e unic, diferit de ceilalţi;-fiecare elev învaţă în felu lui;-să
respectăm, valorizăm şi hrănim diferenţele dintre indivizi;-fiecare avem puncte tari/slabe din punct
de vedere al tipurilor de inteligenţă;-există determinări genetice, dar şi influenţe de mediu;-tipurile
de inteligenţă se dezvoltă diferit la elevi şi cu viteze diferite;-să predăm astfel încât să favorizăm
dezvoltarea tuturor tipurilor de inteligenţe;-nu judecăm (apreciem) elevii după ceea ce nu ştiu-pot, ci
după ceea ce ştiu-pot (potenţielulindividual);-nu cât de inteligent este elevul, ci cum este el
inteligent;-să conştientizăm că există diferite tipuri de învăţare;-inteligenţele multiple ne ajută să
rezolvăm şi probleme de disciplină (elevi dificili);-nici o metodă nu e bună pentru toţi oricînd.
Bibliografie:
Bocoş, Muşata,(2002),
  Instruirea interactivă – Repere pentru reflecţie şi acţiune
 ,
Presa UniversitarăClujeanăGliga, L., (2001),
  Învăţarea activă; Instruirea diferenţiată 
, M.E.C., BucurestiRevista
  ,, Învăţământul primar”,
 Nr. 4/2003, Ed. Miniped, BucureştiStanciu, M., (1999),
  Reforma conţinuturilor învăţământului preuniversitar,
Ed. Polirom, Iaşi
Mai intai, aduceti-va putin aminte despre vremea cand mergeati dvs la scoala
Aduceti-va aminte de copilarie, exact de perioada când eraţi la scoala. Va mai amintiti de baiatul din
ultima bancă, ce realiza schiţe detaliate ale navelor spaţiale? De fetiţa care îi lăsa pe toţi în urmă la
orele de sport, sau stătea în prima banca la toate orele de muzică? Nu-l uitaţi nici pe clovnul clasei, cu
mutriţa lui haioasă şi capacitatea unică de a spune poveşti hazlii. Cine l-ar putea uita pe colegul
pasinat de filozofie, care părea tot timpul a fi undeva departe, pierdut în visuri, aflat, probabil, într-un
proces continuu de autoanaliză, introspecţie şi de îmbunătăţire a personalităţii proprii.
Care este inteligenta predominanta în cazul dumneavoastra ?
Fiecare persoana are diferite tipuri de inteligenta. Si, copiii la fel. Gânditi-va la oamenii pe care îi
cunoasteti sau la personalitatile, foarte talentate, pe care le admirati: genii muzicale, atleti uimitori,
scriitori straluciti, actori dramatici, pictori neîntelesi.
Conform cu modul în care este masurata inteligenta în sistemul educativ traditional din SUA, nu ati
putea sa stabiliti daca acesti elevi sunt inteligentidecât daca ati cunoaste coeficientii lor de
inteligenta, obtinute în urma testelor de inteligenta. Dar, oare, este aceasta singura metoda de a
recunoaste inteligenta?
Testul de inteligenta
Testul de inteligenta examineaza exclusiv aptitudinile lingvistice, matematice si logice ale unei
persoane. Desi aceste aptitudini contribuie, într-adevar, la succesul elevilor, ele nu sunt întotdeauna
cel mai bun indicator al adevaratelor talente ale unei persoane.
Teoria inteligentelor multiple - cele 7 feluri de inteligenta
Conform cu teoria inteligentelor multiple, prezentata în premiera de profesorul Howard Gardner, de
la universitatea Harvard, SUA - exista o diversitate de abordari intrinseci si talente pe care un om
foloseste pentru a percepe, întelege si a-si forma o imagine asupra lumii cu alte cuvinte, mai multe
tipuri diferite de inteligenta. Oameni diferiti au inteligente diferite, sau diferite combinatii ale
acestora, care le influenteaza modul de a învata.
Daca ne gândim la copii, la oameni în general, ca la niste persoane care învata toata viata, ale caror
capacitati de învatare au puncte tari si puncte slabe, putem îmbunatati procesul de învatare daca le
aratam celor ce învata (indiferent de vârsta pe care o au) cum sa recunoasca si sa foloseasca
diferentele lor educationale.
Fiecare copil are o inteligenta aparte
Copiii, de fapt, toti oamenii, învata mai bine atunci când privesc lucrurile din proprie perspectiva. Desi
suntem capabili sa învatam în foarte multe stiluri, unele ni se potrivesc mai bine decât altele.
Desprecopii.com incearca sa ofere suport pentru stilurile care vi se potrivesc mai bine si va încurajam
sa deveniti mai puternici din alte puncte de vedere.
Iata câteva dintre cele mai cunoscute tipuri de inteligente multiple pe care Desprecopii.com le
apreciaza si le încurajeaza.
Darul cuvintelor
Oamenii inteligenti din punct de vedere lingvistic înteleg mai bine lumea prin intermediul cuvintelor
vorbite si scrise.
Caracteristici
Le face placere sa scrie si sa citeasca, au un limbaj expresiv, le plac ghicitorile si jocurile de cuvinte,
sunt interesati de limbile straine, memoreaza usor si iau notite la cursuri.
Cum se manifesta?
Ei îi amuza pe altii, îi învata, îsi sustin argumentele si sunt persuasivi prin intermediul cuvintelor
vorbite. Sunt maestri ai conversatiei, cititori pasionati, scriu foarte corect si sunt artisti ai întelegerii
tuturor lucrurilor care au legatura cu cuvintele.
Cine sunt ei?
Jurnalisti, poeti, avocati, scriitori... Eminescu, Cioran, Cristoiu, Shakespeare, Maya Angelou, ...
Darul imaginilor
Oamenii cu inteligenta a imaginilor înteleg lumea cel mai bine prin intermediul vizualizarii si orientarii
spatiale.
Caracteristici
Le face placere sa demonteze obiectele si apoi sa le monteze la loc, sa se joace cu puzzle-uri
tridimensionale. Amintirile lor sunt bazate pe imagini vizuale; ei înteleg foarte bine hartile si planurile
desenate.
Cum se manifesta?
Ei identifica, modifica si transforma diferitele aspecte ale lumii spatiale, vizuale. Au o sensibilitate
extrema fata de detaliile vizuale, imaginile percepute de ei sunt vii, îsi reprezinta ideile grafic, prin
desene si schite, si se pot orienta foarte usor într-o lume tridimensionala.
Cine sunt ei?
Arhitecti, fotografi, artisti, piloti, ingineri mecanici... Rembrandt, Henri Coanda ...
Darul muzicii
Oamenii inteligenti din punct de vedere muzical înteleg cel mai bine lumea prin ritmuri si melodii.
Caracteristici
Ei observa rapid sabloanele, urmeaza usor un ritm; le plac diferite stiluri muzicale. Ei fredoneaza si
interpreteaza melodii, cânta din voce sau la un instrument; le este greu sa se concentreze daca se
aude muzica; le place ritmul poeziilor.
Cum se manifesta?
Ei percep, apreciaza si creeaza diferite ritmuri si melodii. Au ureche muzicala, cânta bine, pot tine
ritmul cu muzica si recunosc usor diferite fragmente muzicale.
Cine sunt ei?
Compozitori, poeti, pianisti, staruri ale muzicii rock... Mozart, Elton John, Enescu,Robbie Williams ...
Darul trupului
Oamenii inteligenti din punct de vedere fizic înteleg cel mai bine lumea prin intermediul aspectelor
concrete (prin fizicalitate).
Caracteristici
Le plac miscarea fizica si experientele tactile. Cred ca animalele si mediul fizic sunt importante. Le
place sa studieze biologia si problemele ecologice. Se descurca bine la scrierea scrisorilor si le calcule
si le place sa proiecteze jocuri noi.
Cum se manifesta?
Îsi pot controla foarte usor miscarile trupului si sunt foarte îndemânatici. Cos sau tes bine, sunt
bucatari priceputi, tâmplari buni si buni creatori de modele. Le place sa alerge, sa mearga în excursii
cu cortul, sa înoate, sa schieze, sa danseze s.a.m.d. Sunt oameni activi, cu buna sensibilitate tactila,
simt nevoia sa se afle mereu în miscare si reactioneaza fizic la tot ce-i înconjoara.
Cine sunt ei?
Atleti, mestesugari, mecanici, chirurgi... Nadia Comaneci, Michael Jordan, Bob Vila, Michele Kwan...
Darul numerelor si al logicii
Oamenii inteligenti din punct de vedere matematic si logic înteleg cel mai bine lumea prin cauze si
efecte.
Caracteristici
Le place ca obiectele sa fie curate si în ordine si sunt frustrati de oamenii dezorganizati. Ei urmeaza
instructiunile pas cu pas; colecteaza informatii si le folosesc pentru rezolvarea problemelor. Adesea,
pot face rapid calcule mintal. Le plac jocurile si problemele care necesita rationamente.
Cum se manifesta?
Au înclinatii extraordinare pentru rationament, ordine, gândire în termeni de cauza si efect, crearea
ipotezelor, cautarea regularitatilor specifice modelelor si au o viziune esentialmente rationala asupra
vietii.
Cine sunt ei?Oameni de stiinta, contabili, programatori... Albert Einstein, Marie Curie, Isaac Newton...
Darul oamenilor
Oamenii cu inteligenta sociala înteleg cel mai bine lumea daca o privesc prin ochii altora.
Caracteristici
Învata prin intermediul interactiunii cu ceilalti si le place aceasta interactiune. Ajung la întelegeri,
negociaza si sunt empatici cu altii. Demonstreaza calitati de lider si participa la activitati politice. Sunt
implicati în activitati extracurrilare si le place sa faca parte din echipe.
Cum se manifesta?
Sunt receptivi si reactioneaza la toanele, dispozitiile, intentiile si nevoile celorlalti. Se pot baga pe sub
pieleaaltuia, pentru a vedea lumea prin ochii sai.
Cine sunt ei?
Profesori, directori sociali, administratori, lideri foarte eficienti... Mahatma Gandhi, Napoleon, ...
Darul sinelui
Persoanele inteligente din punct de vedere intrapersonal, înteleg cel mai bine lumea din propriul
(deci, unicul) lor punct de vedere.
Caracteristici
Sunt extremi de constienti de propriile convingeri, sentimente si motivatii. Le place sa lucreze singuri
si stiu foarte bine sa se auto-motiveze. Le place sa stie de ce fac un anumit lucru. Îsi pot evalua foarte
corect aptitudinile si punctele slabe si le plac provocarile.
Cum se manifesta?
Îsi cunosc bine sentimentele si le pot deosebi între multele tipuri de stari emotionale interioare. Sunt
auto-comprehensivi, introspectivi, contemplativi, independenti, plini de vointa si foarte disciplinati.
Cine sunt ei?
Avocati, teologi, întreprinzatori... Sigmund Freud, Jesse Jackson, Bill Gates...
Darul naturii
Oamenii inteligenti din punctul de vedere al mediului înteleg cel mai bine lumea prin intermediul
mediului lor.
Caracteristici
Le place sa lucreze si sa-si petreaca timpul în aer liber. Le place sa grupeze obiectele ierarhic. Cred ca
natura, problemele ecologice si animalele sunt importante.
Cum se manifesta?
învata si recunosc usor diferite specii din mediul lor. Au adesea un deget verde. Daca traiesc la oras,
îsi pot face un hobby din memorarea si clasificarea obiectelor din jur, cum ar fi modele ale masinilor,
ale pantofilor de sport (adidasi) sau în copertele albumelor.
Cine sunt ei?
Naturalisti, fermieri, ecologi... Charles Darwin, Jane Goodall, ...
Exista atâtea directii în care pot fi talentati copiii dumneavoastra, de aceea merita sa-i încurajati si sa-
i felicitati.
La Desprecopii.com, ne propunem sa studiem aceste tipuri diferite de inteligenta si sa va oferim
metode de a le descoperi, de a le folosi pentru a învata, pentru a obtine satisfactii datorate darurilor
dumneavoastra.
Continuati sa studiati pentru a afla care este tipul de inteligenta pe care îl evidentiem si ce noi
activitati se potrivesc cu talentele dumneavoastra speciale.