PORTOFOLIU

LA LIMBA ŞI

LITERATURA
ROMÂNĂ
Timofte Andrei

Clasa a 7-a D
Şcoala Iordachi Cantacuzino
 Cuvant
de Tudor Arghezi

Vrui, cititorule, sa-ti fac un dar,

O carte pentru buzunar,
O carte mica, o carticica.
Din slove am ales micile
Si din intelesuri furnicile.
Am voit sa umplu celule
Cu suflete de molecule.
Mi-a trebuit un violoncel:
Am ales un brotacel
Pe-o foaie de trestie-ngusta.
O harpa:am ales o lacusta.
Cimpoiul trebuiia sa fie un scatiu
Si nu mai stiu...

Farmece as fi voit sa fac

Si printr-o ureche de ac
Sa strecor pe un fir de ata
Micsorata, subtiata si nepipaita viata
Pana-n mana, cititorule, a dumitale.

Macar cateva crampeie,

Macar o tandara de curcubeie,
Macar nitica scama de zare.
Nitica nevinovatie, nitica departare.
As fi voit sa culeg drojdii de roua,
Intr-o carticica noua,
Parfumul umbrei si cenusa lui.
Nimicul nepipait sa-l caut vrui,
Acela care trasare
Nici nu stii de unde si cum.

Am rascolit pulberi de fum...

 Caracteristici ale genului liric

1.Definitia genului liric - Totalitatea operelor litarare, populare sau culte, de regula, in
versuri, in care autorul isi prezinta in mod direct gandurile, sentimentele, ideile,
emotiile, prin intermediul eului liric.

2.Trasaturile textului liric

¤ apar imagini artistice: vizuale, auditive, cromatice, dinamice …

¤ apare o voce care comunica gandurile si sentimentele scriitorului, prin

intermediul imaginilor artistice. Aceasta voce se numeste eu liric.

¤ apar marcile eului liric: pronume personale de persoana intai sau a doua.

¤ Sentimentele scriitorului sunt exprimate in mod direct, fara personaje fara

actiune ci cu ajutorul eului liric.

¤ operele lirice se prezinta ca versuri formate din strofe ori sub forma de vers
liber, iar expresivitatea este marita de muzicalitatea versurilor redata de ritm,
rima si masura.

¤ actiunea, care are un fir narativ ascendent constituita in expozitiune, intriga,

desfasurarea actiunii, punct culminant si deznodamant

Descrierea subiectiva

¤ comunica informatii prezentate prin prisma unei perceptii personale

¤ foloseste un limbaj mai putin specializat, mai apropiat de cel familiar

¤ se descrie prin implicarea observatorului in prezentare

¤ foloseste o gama bogata de figuri de stil..

 ¤ foloseste in special persoana I , dar si a II-a si a III-a

CLASIFICAREA SUNETELOR

1. Vocale sunt sunetele care se pot rosti fara ajutorul altor sunete si pot alcatui
si singure silabe.
In limba romana exista sapte vocale: a,ă, â, î, e, i, o, u.

2. Semi Vocale sunt sunete care se aseamana cu vocalele, dar nu pot alcatui
singure silabe si se pronunta la jumatate.

3. Consoanele sunt sunete care se rostesc cu ajutorul altor sunete si un pot

alcatui singure silabe
In limba romana exista 22 de consoane..

Regionalisme

¤ Moldova: ozor - model de cusatura

nalbar - veterinar

gorgoaze - corcoduse verzi

chiler(i) - camera

chetroi - piatra, volován

hushte - taratze fermentata din care se face bors

coltzuni=ciorapi impletitzi

dugheana= magazin

crashma=bar

¤ Ardeal: arvon - acont, uneori gaj

bai - problemă, necaz, încurcătură, belea.

 Balmoş - un fel de mamaliga facuta cu zer de oaie, specialitate gasita mai ales la
stanele de oi

barabule - barabulele sunt cartofii de astazi.

bărbânţă - vas de lemn în care se ţine lapte sau brânzeturi.

barem - macar; reg. de pe Valea Somesului

Batoză - treierătoare, masina agricola folosita pentru cereale ce desface boabele din
spic; reg. de pe Valea Somesului

bendeu - burtă mare.

bertiţă - un fel de panglică cusută cu mărgele colorate ce se pune pe cap la mireasă;

Beteag - bolnav; reg. de pe Valea Somesului

birău - primar, conducator al satului; birăie - primarie