CONTABILITAT E BANCARA

ANUL II CIG SEMESTRUL II OLIVIA SICOE

CAP.1 ORGANIZAREA CONTABILITATII BANCILE UNITATI PATRIMONIALE

Activitatea bancara din Romania e reglementata de: - legea S.C 31/1990 republicata - legea bancara 58 / 1998 modificata cu O.G 137 din 18 / 10 / 2001, M.O 671 din 24 / 10 /2001 si O.G 136 din 18 / 10 / 2001 - legea privind procedura falimentelor bancilor numarul 83 /1998 modificata prin O.G 186 / 1996, O.G 138 din 18 / 10 / 2001 - legea contabilitatii numarul 82 / 1991 republicata - ordinul ministerului finantelor 1418 / 1997 - ordinul BNR 344 privind aprobarea planului de conturi pentru societatile bancare - alte norme si reglementari emise de BNR.

1.Organizarea sistemului bancar

sunt organizate in teritoriu prin unitati bancare care formeaza reteaua bancilor comerciale, care pot fi: a. Centrala bancara ; b. Sucursalele bancare c. Reprezentantele bancare ; d. Agentiile bancare e Punctele de lucru
Bancile

2 Organizarea sistemului bancar B.N.R

Dintre

operatiile active ale BNR fac parte: 1. aur si creante externe 2. creante asupra statului 3. creante din operatiuni de refinantare 4. aur si alte active de rezerva de primit 5. alte active

Aur si creante externe

Se refera in perspectiva la achizitionarea aurului monetar si a valutelor efective. Aceste operatii se regasesc in bilantul contabil al BNR la urmatoarele posturi bilantiere: - aur - disponibile la vedere in strainatate (se inscriu valutele detinute de BNR la bancile centrale din strainatate) - alte disponibile in strainatate unde se inscriu contributia Romaniei la FMI si alte organisme financiare internationale.

Creante asupra statului

Sunt

sumele pe care BNR la pune la dispozitia statului pentru acoperirea cheltuielilor directe sau curente sau pentru acoperirea deficitului bugetar.

Creante din operatii de rezulta ca urmare a operatiuni de refinantare refinantare

efectuate in favoarea bancilor comerciale si a celorlalte institutii financiare bancare. Atat bancile comerciale cat si celelalte institutii sunt presupusi clienti ai BNR care prin statutul su nu intretine decat intr-o foarte mica masura relatii cu clientela refinantatoare

Presupuse operatii generatoare de creante

- reescontarea efectelor de comert (operatia de cumparare de catre

BNR a efectelor de comert adunate in patrimoniul unei banci comerciale astfel incat BNR acorda bancilor valoarea actuala a efectelor de comert in schimbul efectelor in numerar. Valoarea actuala a efectelor de comert este diferenta dintre valoarea neta inscrisa pe efect si AGIO (suma valorii reescontate + comisioanele percepute de BNR). Reescontul este calcularea patrimoniului formulei dobanzii simple achizitionare de efecte publice( efectele publice sunt titluri de valoare garantate de stat sau de catre o S.C cu capital integral sau majoritar de stat). n categoria efectelor publice intra bonuri de tezaur, obligatiuni, certificate de trezorerie, achizitionarea de efecte publice = modalitatea de plasament a resurselor BNR prin interventia directa a acestora pe piata financiara

Presupuse operatii generatoare de creante

-

acordarea de credite pe gaj de titluri Aceasta acordare se refera la avansarile in cont curent acordate de BNR, societati publice, private si bancile comerciale. Aceste avansari se numesc credite lombard si au caracter de credite acordate

Dintre operatiile pasive ale BNR fac parte:

1.

bancnotele sau biletele de banca in circulatie 2. angajamente externe sau conturile creditoare externe 3. contul curent al trezoreriei publice 4. conturi curente ale agentiilor economice si financiari 5. capitalul propriu si fondurile de rezerva 6. ECU de avansare 7. rezerva averilor publice in aur

Bancile, in calitate de unitati patrimoniale

au obligatia sa asigure: - intocmirea documentelor justificative pentru orice operatiune care afecteaza patrimoniul bancii; - inregistrarea in contabilitate a operatiunilor patrimoniale; - inventarierea patrimoniului; - intocmirea bilantului contabil; - controlul asupra operatiunilor patrimoniale efectuate; - furnizarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniului si rezultatele obtinute.

Controlul asupra operatiunilor patrimoniale,

inregistrate in contabilitate se efectueaza de catre: - persoanele care conduc contabilitatea (care efectueaza controlul financiar preventiv si controlul financiar de gestiune); - cenzori sau alte persoane imputernicite de banca, dupa caz; - organele de control financiar si fiscal ale statului; - alte organe cu atributii de control.

Contabilitatea se TINE:
Pentru

bunurile importate convertirea in lei a preturilor externe se face potrivit cursului valutar de schimb la care se inregistreaza declaratia vamala.

Particularitati ale planului de conturi bancar

Planul de conturi pentru institutiile financiar-bancare contine 8 clase simbolizate cu o cifra care cuprind mai multe grupe de conturi simbolizate cu 2 cifre, grupe care contin conturi sintetice de gradul I simbolizate cu 3 cifre, conturi de grad II simbolizate cu 4 cifre si chiar conturi de grad III simbolizate cu 5 cifre. Astfel :- gradul 1:3 cifre ;- gradul 2:4 cifre ;- gradul 3:5 cifre. Ca si in planul de conturi general grupele si clasele de conturi nu au functie contabila.

Cele 8 clase sunt :

Clasa 1 - Operatiuni de trezorerie si operatiuni interbancare Clasa 2 - Operatiuni cu clientela Clasa 3 - Operatiuni cu titluri si operatiuni diverse Clasa 4 - Valori imobilizate Clasa 5 - Capitaluri proprii, asimilate si provizioane Clasa 6 - Cheltuieli Clasa 7 - Venituri Clasa 9 - Operatiuni in afara bilantului Aceste conturi se dezvolta in analitic in functie de competenta fiecarei banci, tinandu-se cont de criterii generale, dar si de necesitatile proprii.

Cele 8 clase sunt :

Toate clasele de conturi cu exceptia clasei 8 sunt obligatori pentru toate bancile comerciale

efectueaza prin mandat operatiuni in numele trezoreriei statului. Ordonarea conturilor in planul de conturi s-a facut pe criteriul lichiditatii activelor, respectiv exigibilitatii pasivelor. Pentru contabilizarea operatiunilor de mandat in contul trezoreriei statului bancile utilizeaza conturi in cadrul clasei a 8-a.

Clasa 8 functioneaza doar la bancile care

Sarcinile (obiectivele) contabilitatii constau in

a) contabilitatea se tine in partida dubla si trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a tuturor operatiunilor patrimoniale b) stabilirea totalului sumelor debitoare si creditoare, precum si a soldului final al fiecarui cont; c) intocmirea lunara a balantei de verificare care reflecta egalitatea intre totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare d) prezentarea situatiei patrimoniului si a rezultatelor obtinute, respectiv a activelor si pasivelor prin bilant, precum si a veniturilor, cheltuielilor

1.2. REGULI PRIVIND EVALUAREA IN CONTABILITATEA BANCARA

1.La data intrarii in patrimoniu bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare denumita valoare contabila ; 2.Cu ocazia inventarierii, elementele patrimoniale se evalueaza la valoarea lor actuala sau de utilitate denumita valoare de inventar 3.La incheierea exercitiului evaluarea elementelor patrimoniale se face la valoarea de intrare in patrimoniu (cea contabila) pusa de acord cu rezultatele inventarierii

Reguli specifice:

1.La inchiderea contabila operatiunile de acoperire sunt evaluate la cursul utilizat care poate fi la vedere sau la termen pentru evaluarea elementelor acoperite. 2.Operatiunile in devize se inregistreaza in conturi deschise pe fiecare deviza in parte, iar soldul acestora se evalueaza la valoarea lor de piata. 3.Cesiunile temporare de active sunt considerate operatiuni de trezorerie cu mentinerea in activ a elementelor cedate. Elementele cedate cu posibilitatea de rascumparare se inregistreaza in conturi in afara bilantului. 4.Titlurile de tranzactie (achizitionate cu intentia de a le pastra mai putin de 6 luni; au lichiditate mare) se evalueaza la valoarea lor de piata.

Reguli specifice:

5.Primele sau decotarile aferente titlurilor de investitii se repartizeaza asupra conturilor de venituri sau asupra conturilor de cheltuieli, dupa caz, prorata temporis (treptat, esalonat) pe durata de viata reziduala a titlurilor; 6.Activele gajate sau date in garantie, cu excepta numerarului, sunt mentinute in toate cazurile in bilantul bancii. Activele primite in gaj sau garantie, cu exceptia numerarului, nu figureaza in bilantul bancii.

1.3. PRINCIPIILE CONTABILE

Principiile

contabile general acceptate pe plan mondial sunt: 1) principiul prudentei 2) principiul permanentei metodelor ; 3) principiul continuitatii activitatii ; 4) principiul independentei exercitiului 5) principiul intangibilitatii bilantului 6) principiul necompensarii 7) principiul nominalismului (cost istoric)

1.3. PRINCIPIILE CONTABILE

8) principiul suprematiei realitatii asupra aparentei, conform caruia aspectul economic si financiar este privilegiat fata de aspectul pur juridic. Aplicatiile acestui principiu in domeniul bancar sunt multiple: - operatiuni de pensiune livrata sau nelivrata; - operatiuni de vanzare de titluri cu posibilitate de rascumparare; - tratarea rezultatelor din operatiuni de piata; - contabilizarea operatiunilor consortiale.

1.3. PRINCIPIILE CONTABILE

9) principiul regularitatii, sinceritatii si imaginii fidele (context in care regularitatea se refera la conformitatea cu regulile) 10) principiul pragului de importanta semnificativa, potrivit caruia toate informatiile de importanta semnificativa trebuie sa figureze in documentele comunicate tertilor. Se considera semnificativa informatia a carei cunoastere sau necunoastere ar putea influenta decizia utilizatorului. Elementele cu valoare mare si de natura diferita se prezinta distinct.

1.4. ORGANIZAREA ACTIVITATII CONTABILE

obiectul contabilitatii bancare l constituie: reflectarea n expresie baneasca a disponibilitatilor banesti si a depozitelor, a bunurilor mobile si imobile, a titlurilor de valoare, a drepturilor si obligatiilor bancii precum si miscarile care au loc asupra elementelor patrimoniale si a operatiilor efectuate asupra cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor obtinute.

contabilitatea bancara are ca obiect de studiu:

a. stabilirea si nregistrarea cronologica si sistematica a tuturor operatiunilor patrimoniale n functie de natura lor n debitul unor conturi respectiv n creditul altor conturi. Conturi care se numesc conturi corespondente, complementare; b. stabilirea totalului sumelor debitoare si creditoare precum si a soldurilor; c. ntocmirea lunara a Balantei de verificare care reflecta egalitatea ntre totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare precum si ntre totalul soldurilor debitoare li a soldurilor creditoare; d. prezentarea situatiei patrimoniale si a rezultatelor obtinute respectiv a activelor si a pasivelor n Bilant precum si a veniturilor, cheltuielilor si a rezultatelor n contul de profit si pierdere.

Obiectul contabilitatii bancare se realizeaza prin :

aplicarea

unor procedee si tehnici ale metodei contabilitatii: 1. Procedee cu caracter general: - Observarea; - Analiza; - Sinteza; - Rationamentul;

 2.

Procedee comune disciplinelor economice: - Calculatia; - Documentarea; - Evaluarea; - Inventarierea. 3. Procedee specifice contabilitatii: - Contul; - Balanta de verificare; - Bilantul contabil Contabilitatea bancara se conduce n partida dubla, situatie n care fiecare operatiune apare sub forma unei duble nregistrari, una n credit si alta n debit.

Organizatoric,
,contabilitatea

bancilor se deruleaza in cadrul unor compartimente distincte, organizandu-se separat cele 2 fluxuri: contabilitatea generala (financiara) si contabilitatea de gestiune.

Contabilitatea generala
Obiectivul

principal al contabilitatii generale (financiare) este furnizarea informatiilor necesare atat conducerii bancii, cat si utilizatorilor externi: asociati sau actionari, clienti, furnizori, alte banci, organe fiscale, publicul.

Contabilitatea de gestiune are ca obiective

stabilirea cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor pe fiecare subunitate; rentabilitatea activitatilor si serviciilor prestate de banca; intocmirea bugetelor de venituri si cheltuieli pe subunitati si activitati, urmarirea si controlul executarii acestora in scopul cunoasterii rezultatelor activitatii si luarii deciziilor in gestionarea bancii in perioadele urmatoare.

Raspunderea pentru organizarea si tinerea contabilitatii revine

administratorului, respectiv persoanei care are obligatia gestionarii patrimoniului bancii, persoana care va trebui sa asigure conditiile pentru: - intocmirea documentelor justificative privind operatiunile patrimoniale; - organizarea si tinerea la zi a contabilitatii; - organizarea, efectuarea si valorificarea rezultatelor inventarierii patrimoniului; - respectarea regulilor privind intocmirea bilantului contabil; - pastrarea documentelor justificative, registrelor si bilanturilor contabile; - organizarea contabilitatii de gestiune conform specificului si necesitatilor bancii

Operatiunile in functie de specificul exploatari bancare

a) operatiuni de trezorerie si operatiuni interbancare; b) operatiuni cu clientela; c) operatiuni cu titluri si operatiuni diverse; d) contabilitatea valorilor imobilizate; e) capitaluri proprii, asimilate si provizioane; f) contabilitatea cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor; g) operatiuni in devize.

Cap. 2 OPERATIUNI DE TREZORERIE SI OPERATIUNI INTERBANCARE

- operatiunilor de casa (numerar si alte valori); - operatiunilor de decontare cu Banca Nationala privind rezervele obligatorii ale bancilor, conturile lor curente, compensarea interbancara si platile interbancare; - operatiunilor privind imprumuturile de refinantare de la Banca Nationala; - operatiunilor privind conturile de corespondent, depozitele, creditele si imprumuturile interbancare; - operatiunilor de pensiune interbancara.

activ. Contul se debiteaza cu incasarile in numerar - depuneri in numerar in conturile curente ale clientilor; - depozite constituite de clienti; - aporturi ale actionarilor; - sume din vanzarea certificatelor de depozit; - sume primite necuvenite de la creditori; - plusuri de casa; - comisioane, chirii; - recuperari de creante (rambursari de credite), etc

Contabilitatea operatiunilor bancnote, monede, cecuri de calatorie de 101 casa Contul "Casa" este un cont cu functie contabila de

Contul 101 CASA

se crediteaza cu platile efectuate in numerar, cum ar fi: - sume retrase de actionari; - sume platite in numerar clientilor cu ocazia retragerii, diminuarii sau lichidarii depozitelor acestora; - propriri achitate tertilor; - salarii achitate in numerar; - numerar utilizat pentru alimentarea ghiseelor automate de banca; - plata in numerar a unor servicii prestate de terti; - plata pentru titlurile rascumparate; Contul 101 prezinta sold debitor

Contul 109 "Alte valori

cecurile

de calatorie si operatiunile cu cecuri de calatorie. sunt instrumente de plata emise, de regula, de organisme specializate, pentru o suma fixa si intr-o moneda determinata Se debiteaza cu valoarea cecurilor cumparate si se crediteaza cu valoarea cecurilor remise emitentilor pentru incasare

CONTABILITATEA OPERATIUNILOR DE DECONTARECU B N R si interbancare

Contul

111 "Cont curent la Banca Nationala a Romaniei+ bifunctional, in principiu, ar trebui sa fie un cont cu functie de activ. in debitul contului se inregistreaza atat incasarile proprii din relatiile interbancare, cat si incasarile clientilor bancii din relatiile acestora cu alte banci sau cu clienti ai altor banci.

Exemple de incasari

In debitul contului - sume depuse in numerar la BNR; - incasari ale clientilor bancii; - incasari ale clientilor unor subunitati ale bancii; - imprumuturi sau depozite de la alte banci; - dobanzi, comisioane, dividende, chirii, subventii, creante de la debitori, venituri exceptionale, etc.;

 In

creditul contului se inregistreaza platile efectuate, ca de exemplu: - ridicari de numerar; - rambursari de imprumuturi; - plati efectuate in numele clientilor bancii in beneficiul clientilor altor banci; - avansuri acordate furnizorilor; - plati pentru diferite cumparari; - cheltuieli de protocol, reclama, publicitate; - rascumparari de titluri; - plati de dobanzi, comisioane, chirii , dividende, etc. Soldul debitor al contului arata disponibilitatile si rezervele pastrate la BNR de catre so

Contabilitatea imprumuturilor de refinantare

Contul 112 "imprumuturi de refinantare de la Banca Nationala a Romaniei" este un cont cu functie contabila de pasiv. Evidenta imprumuturilor primite se tine pe forme de refinantare, pe categorii de imprumuturi. Contul se crediteaza cu imprumuturile primite si se debiteaza pe masura rambursarii acestora. Soldul creditor al contului arata marimea imprumuturilor primite

Conturile de corespondent se tine cu ajutorul conturilor din grupa 12

Contul

121 "Conturi de corespondent la banci (nostro)" Contul 122 "Conturi de corespondent ale bancilor (loro)"

Grupa 13 "Depozite interbancare":

Contul

131 "Depozite la banci" Contul 132 "Depozite ale bancilor" Pentru depozite se tine evidenta detaliata in functie de categoria de depozit: la vedere, la termen, colaterale (depozite constituite prin garantii).

Grupa 14 - Conturi si imprumuturi interbancare:

Contul

141 "Credite acordate bancilor" Contul 142 "imprumuturi primite de la banci"

Grupa 15 - "Valori primite sau date in pensiune":

Contul

151 "Valori primite in pensiune"= credite acordate si garantate cu efecte de comert livrate sau nelivrate sau pe baza de titluri nelivrate. Contul 152 "Valori date in pensiune"

Grupa 16 - "Valori de recuperat si alte sume datorate":

Contul 161 "Valori de recuperat" tine evidenta cecurilor de calatorie cumparate si remise spre incasare emitentilor sau sumele aflate in curs de clarificare in relatiile cu alte banci. Contul 162 "Alte sume datorate" -Dobanzile aferente operatiunilor interbancare se evidentiaza in conturi de creante/datorii atasate incluse in grupele respective. Pentru dobanzile de incasat se utilizeaza conturile de creante atasate - 1171, 1271, 1317, 1417, 1517, 1617. Aceste conturi se debiteaza lunar sau la scadenta operatiunilor si se crediteaza pe masura incasarii sau cu ocazia trecerii la creante restante sau indoielnice