Metoda Inteligentelor multiple

Dat fiind faptul că „şcolile, aşa cum zicea I. A. Comenius, sunt ateliere în care se face
Lumină”, putem spune că aplicarea acestei teorii răspunde cerinţelor privind dezvoltarea învăţării
active şi creative, a atitudinii activ-participative a elevilor, le oferă posibilitatea să muncească
motivat şi să abordeze original unele probleme. ,,Astfel, sentimentul de respect faţă de sine, care
se acumulează în urma unei munci bine făcute, încurajează elevul să accepte provocări care mai
înainte ar fi putut să-l intimideze”, crede H.Gardner.(p.2)
Pentru a proiecta condiţiile cele mai potrivite de desfăşurare a demersului educaţional centrat pe
elev, e bine să cunoaştem profilul de inteligenţă al fiecăruia. Nu putem ignora adevărul exprimat
de A.Bolboceanu: ,,Cunoaşterea elevului este o condiţie a educaţiei de calitate,care presupune
proiectarea procesului pedagogic în conformitate cu particularităţile psihologice individuale ale
elevului”7.(p.3)

Prin teoria inteligenţelor multiple, H. Gardner pledează pentru o şcoală cu adevărat centrată pe
individ, care să mobilizeze resursele individuale. Potrivit psihologului, ,,toţi indivizii normali
posedă fiecare din aceste inteligenţe într-o anumită măsură. Ceea ce îi diferenţiază este gradul lor
de dezvoltare şi măsura unică a combinării lor.”
Proiectarea lecţiilor, din această perspectivă, solicită implicare şi creativitate, pentru a oferi
fiecărui elev ,,o identitate” valorizată în funcţie de succesele sau aptitudinile sale pentru
anumite activităţi.(p.3)

Totodată, dacă înţelegem că fiecare om are combinaţii diferite de inteligenţe, care funcţionează
în mod complex, ne dăm seama că vom pune accent pe activităţi ce vor încuraja utilizarea,
dezvoltarea şi consolidarea lor.
De aici şi din alte contexte semnificative deducem că, valorificând aceste ,,daruri” la ora de
limba şi literatura română, dezvoltăm competenţe,orientate, în totalitatea lor, spre punerea în
practică. Îmbinarea armonioasă a competenţelor cu inteligenţa predominantă aduce beneficii,
deoarece funcţionează triada: Mă cunosc-Ştiu-Aplic.
Cu alte cuvinte, valorizarea intelectului multiplu ajută elevul să parcurgă un drum al
căutărilor, al trăirilor sufleteşti, prefăcând povara cunoaşterii într-o plăcere folositoare
unui suflet plin de curiozitate.(p.4)

Atunci când vrem să elaborăm un proiect de lecţie din perspectiva metodei inteligențelor
multiple, trebuie să ne punem o serie de întrebări care ne vor ajuta să descoperim cum putem
implica tot mai multe inteligenţe la oră, cum putem activiza un număr maxim de abilităţi
cognitive:Cum pot să folosesc cuvântul scris sau vorbit la oră?
Cum pot să includ calcule, gândirea critică, clasificări în cadrul lecţiei?
Cum pot să folosesc culorile, graficele, desenul în diferite momente ale lecţiei?
Când pot să folosesc ritmuri diverse, muzica?
La ce moment al lecţiei ar fi potrivit un exerciţiu de învăţare bazat pe mişcare, dramatizare?
Când este important să utilizez timpul şi spaţiul de învăţare în mod individual?
Când folosesc lucrul în perechi şi în grup?
Când pot să utilizez tipare, clasificări şi diverse asociaţii cu mediul
înconjurător, cu viaţa de fiecare zi?
Cum pot motiva elevii să coopereze în învăţare?”(p.6)
 Propun abordarea, din perspectiva inteligenţelor multiple, a operei „Mara” de I.Slavici,
studiată în cadrul unităţii de învăţare ,,Familia”,din manualul de limba si literatura română
pentru clasa a IX-a liceu. Este o lectie de consolidare a cunoștințelor, ce vine după o oră în care
s-a dezbatut rolul personajului literar in construcția subiectului.
Am luat în consideraţie indicaţiile altor practicieni expuse în literatura de specialitate,
informațiile oferite de Internet şi am diversificat competenţele urmărite în funcţie de tipul de
inteligenţă vizat:

Dimensiuni ale inteligenţei Competenţa

Inteligenţa verbal-lingvistică
Inteligenţa logico-matematică
Inteligenţa muzical-ritmică
Inteligenţa vizual-spaţială
Inteligenţa corporal-chinestezică
Inteligenţa naturalistă
Inteligenţa interpersonală
Inteligenţa intrapersonală
Utilizarea scrisului sau a exprimării
verbale pentru caracterizarea
personajului.
Utilizarea structurilor logice, a
graficelor,
a formulelor pentru prezentarea
însărcinării.
Utilizarea sunetelor, a unor ritmuri,
a unor melodii care să exprime
conţinutul secvenţei narative.
Folosirea desenului, pentru a
reprezenta
portretele personajelor
sau pentru a conceptualiza spaţiul.
Folosirea codurilor nonverbale
pentru a exprima conţinutul textului.
Folosirea informaţiilor referitoare
la particularităţile psihice
şi comportamentale în vederea
încadrării personajului
într-un tip de comportament.
Folosirea informaţiilor din psihologie
pentru a defini relaţiile dintre
personaje.
Utilizarea reflectării
ca mod de conştientizare
a semnificaţiilor textului.

După determinarea tipului de inteligență predominant, elevii au fost repartizaţi în 8 echipe a câte
4 membri, colectivul clasei fiind unul numeros.

La etapa de realizare a sensului, am indicat sarcini de lucru şi fiecare elev a avut posibilitatea să
își aleagă una dintre cele două propuse.
1. Inteligenţa verbal-lingvistică („Lingviştii”)

1.1 Explicaţi, sub forma unui monolog al personajului ales (Persida), semnificaţia drumului
parcurs de el.

1.2 Alcătuiţi un text intitulat „De vorbă cu Persida”.

2. Inteligenţa logico-matematică (,,Matematicienii)

2.1 Analizaţi limitele şi calităţile personajului, scoase în evidenţă de situațiile –limită la care a
luat parte.

2.2 Reprezentaţi grafic coordonatele Familiei și ale Iubirii, valori descoperite pe parcursul
acțiunii.

3. Inteligenţa muzical–ritmică (,,Muzicienii”)

3.1 Redaţi, prin intermediul ritmului sau al unei melodii, trăirile sufleteşti ale personajului în
diferite secvenţe narative.

3.2 Selectaţi un fragment muzical potrivit pentru finalul operei.

4. Inteligenţa vizual–spaţială (,,Pictorii”)

4.1 Imaginaţi-vă o hartă care ar ilustra călătoria Persidei în drumul spre maturizare.

4.2 Desenaţi pe un poster portretele personajelor feminine sau anumite scene care v-au
impresionat.

5. Inteligenţa corporal–chinestezică (,,Actorii”)

5.1 Mimaţi, sub forma unui joc de rol, un monolog al Persidei .

5.2 Înscenaţi întâlnirea unui tânăr contemporan cuPersida.

6. Inteligenţa naturalistă (,,Naturaliştii”)

6.1 Pornind de la informaţiile referitoare la particularităţile psihice şi comportamentale din text,

încadraţi personajul într-un tip temperamental.

6.2 Concretizaţi trăsăturile eroului şi plasaţi-l în sfera unui semn zodiacal.

7. Inteligenţa interpersonală (,,Jurnaliştii”)

7.1 Definiţi relațiile Persidei cu celelalte personaje, folosind informaţii din fișele de lectură.

7.2 Improvizaţi un posibil interviu cu actantul operei.

8. Inteligenţa intrapersonală (,,Analiştii”)

8.1 Alcătuiţi/căutați o rețetă a implinirii sufletești (autocunoaștere).

8.2 Scrieţi o pagină dintr-un potenţial jurnal al Persidei.

După ce elevii şi-au rezolvat sarcinile, moderatorul desemnat are misiunea de a coordona
prezentarile fiecarei grupe, desemnând câte un lider ce expune produsul elaborat, prezentând
succint, clar și concis răspunsurile obținute:

Elevii din grupul inteligenţei verbal-lingvistice au răspuns:

„Sunt tânără şi curioasă, vreau să aflu rostul acestei vieţi şi să trăiesc aventura cunoaşterii. Cum
trebuie să fiu? Pe ce să pun preţ? Ce se află dincolo de liniştea locului natal? Vreau să aflu, vreau
să descopăr,vreau să spun lumii că aceasta sunt eu.

Am pornit pe un drum lung şi necunoscut alături de alesul inimii mele -Națl Hubăr. Până la
urmă, a fost unul al destinului şi al schimbării mele existenţiale ,al descoperirilor şi al
autocunoașterii, al căderilor dureroase, dar şi al izbânzilor frumoase. Am fost naivă şi am crezut
în puterea dragostei ce a unit, inexplicabil, în cazul meu,doi tineri din două lumi diferite.

Am neglijat sfatul mamei mele şi am suferit, dar a fost o învăţătură utilă pentru viitor. Acest
drum m-a învăţat nu numai să fiu precaută şi mai puţin credulă, dar şi ce înseamnă a fi alături
necondiționat de cel pe care îl iubești mai presus decât orice, a avea încredere în propriile forțe, a
crede în valorile cu care ai crescut și nu în ultimul rând, a avea multa ,multă răbdare .

Am fost exploratoarea unui univers în care m-am avântat mânată de dorința de a ajuta, de a
sprijini moral omul iubit .Sunt mulțumită că am descoperit lumea în toate aspectele ei, am aflat
ce înseamnă să faci compromisuri ,să te sacrifici în numele iubirii,să dezamagești și să fii
dezamăgit.

Sunt împăcată cu mine însămi că am înţeles care este unul din principiile importante ale vieţii: să
lupt cu toate puterile pentru idealurile mele,pentru Familia mea”.
 Elevii din grupul inteligenţei logico-matematice au analizat limitele şi calităţile
personajului, reprezentându-le în felul următor:

Limite

- Încalcă sfatul părintesc; refuză experienţa de viață a maturilor.

Concluzie

-Atrage critica din partea societății ce îi sancționează dur deciziile luate.

Calităţi

Se mobilizează, fiind motivată de iubirea ce i-a influențat permanent deciziile luate; are puterea
de a-şi asuma propriile greșeli.

Concluzie:

Viaţa este o luptă, trebuie să ai puterea de a te ridica chiar şi atunci când ai căzut şi-ţi pare că nu
mai ai nicio şansă.

Cei cu inteligenţa dominantă vizual-spaţială, după o lectură atentă a operei, au marcat

,,semnele” cu valoare simbolică ale drumului care au influenţat destinul personajului. Ei au
reprezentat pe un poster atât ascensiunea cât si coborârea in infern a Persidei (pleacă cu Națl la
Viena ,îi este alături mereu,formează o echipă bună în afaceri însă decizia de a se reîntoarce pe
plaiurile natale aduce cu sine o întorsatură dramatică în mariajul celor doi ; apar situații
conflictuale între cei doi soți, Persida e nevoită să devină hangiță, să fie parte a unei lumi altfel în
care limbajul vulgar, băutura reprezintă reperele acestui univers).

Toate detaliile incluse sunt sugestive pentru evidenţierea ideii că acest pelerinaj simbolic a
însemnat nu numai explorarea unui spaţiu nou, dar şi destin, aventură,metamorfoză, deci
traiectoria femeii este iniţiatică.

Elevii au concluzionat că eroina parcurge evoluţia de la fata naivă,îndrăgostită orbește la statutul

de femeie stăpână pe sine ,realistă .De fapt, trece printr-o suită de experienţe, ce se finalizează cu
dispariția vechii personalități marcată de neștiință, lipsa experienței şi metamorfoza intr-o
femeie demnă de apreciere, o copie a mamei sale,Mara.
 În echipa din care fac parte elevii cu inteligenţa intrapersonală, a fost conştientizat un
lucru esenţial: opera e străbătută de indicaţii directe la iniţiere în tainele vieţii .Drept dovadă stau
citatele extrase din fișele de lectură ale elevilor:

Dialogul dintre Persida și Codreanu: “Sunt tânără, frumoasă și deșteaptă:nu-mi mai lipsește decât
inima ușoară pentru ca să-mi iau avânt.Eu mă înspăimânt însă când mă gândesc la mulțimea
datoriilor pe care le iau asupra mea când ies de aici și sunt cuprinsă adeseori de simțământul că
nu pot să le împlinesc pe toate”(p.356,op.cit.)

Dialogul Persidei cu Națl: ”...ochii ei erau mereu duși după dânsul și râdeau când se întâlneau cu
ai lui.Parcă-i era frate,parcă-i era copil,parcă-i era rupt din suflet,atât de mult se bucura când îl
vedea voios,vorbăreț și inima i se strânse când el veni s-o poftească la joc.”(p.366)

“Am slăbiciune pentru dumneata fiindcă te văd zbuciumându-te pentru mine. Cum aș putea să
iubesc pe un om fără de minte ,de care trebuie să mă tem în toată clipa? Chiar acuma-mi spuseși
că te lepezi de mamă, de tată ba chiar si de Dumnezeu; ar trebui să fiu foarte proastă ca să cred
că de mine n-ai să te lepezi! Dumneata nu ești om; mi-e milă de dumneata!”(p.371)

“O viață- zicea dânsa în gândul ei –una singură are omul și e nespusă durerea ce te cuprinde când
îți dai seama că o petreci și pe aceasta chinuindu-te tu însuți pe tine. Ah, sărac de sufletul meu! “

Confesiunea făcută de Națl prietenului său, Burdea: “Nu e pentru mine femeia aceea ;nu sunt eu
pentru dânsa, e o nenorocire că ne-am văzut și singura noastră scăpare e să nu ne mai vedem!” și
răspunsul acestuia din urmă: „V-ați văzut pentru că trebuia să suferiți și vă veți mai vedea câtă
vreme nu s-a împlinit măsura suferințelor!”

Monologul Persidei: „Cuprinsă de o grea boală sufletească […] eu alerg chinuită prin lume ,mă
muncesc însămi pe mine și când țip ,când răcnesc de durere,oamenii,semenii mei ,nu-și dau
seama că tot ca mine sufăr și ei și nu împărtășesc durerea mea.” (p.427)

Observațiile naratorului: “Se stinsese din inima ei orșice sâmțământ de iubire, ori de
recunoștință ; trăia numai cu el, pentru el și pierdută în purtarea de grijă pentru dânsul. Era ca
fermecată și nu mai vedea în lumea aceasta decât cârciumă și birt ,slugi proaste , oameni amețiți
de băutură și în mijlocul tuturora pe soțul ei jucând cărți cu prietenii lui. “(p.458)

La final, membrii echipei au notat o binecunoscută rețetă care conține aceleași

ingrediente regăsite, în mare parte, și în destinul personajului nostru:
 Se iau 12 luni si se curăță foarte bine de amărăciune, de mândrie, de ură, de invidie, de
frică, de irascibilitate, de stres. Se imparte fiecare lună in 28 - 31 zile, după caz, astfel ca
proviziile să ajungă exact 1 an! Fiecare zi se prepară separat: 1 parte muncă, 1 parte liniște, 1
parte veselie și umor. Se mai adaugă: 3 linguri optimism, 1 linguriță toleranță, o priză de bun
simț și o picătură de speranță!

Peste aluatul astfel obținut, se toarnă apoi dragoste din belșug! Preparatul gata făcut se
impodobește cu un buchețel de curaj și încredere în sine. Se servește zilnic, cu bucurie, la o
ceașcă de cafea inviorătoare și cu incredere inepuizabilă in Dumnezeu!

Prezenta rețetă nu se compensează, ea este gratuită și se transmite liber.

https://www.youtube.com/watch?v=AxF-W8A7pyw Acest video a facilitat înțelegerea mesajului
transmis, sensibilizând elevii.

Cu mult entuziasm, s-au implicat în activitate cei cu inteligenţa predominantă muzical-

ritmică. Au căutat cu mare interes melodia potrivită finalului operei. Ei au mai lecturat încă o
dată textul, ca să nu le scape niciun detaliu, şi au insistat să găsească afinităţi între lumea satului
ardelenesc și muzica aleasă. Aceștia au fredonat melodiile Hai Ardeal,Ardeal ,Ardeal interpretată
de Adda si Marius Ciprian Pop https://www.youtube.com/watch?v=3RJm23Feq1w și Câte fete
ardelene https://www.youtube.com/watch?v=O6FzhaotncA ,cântată în duet de Ionuț Fulea și
Tavi Colen.

Aflaţi în căutarea semnului zodiacal potrivit, elevii din grupul inteligenţei naturaliste au
identificat trăsăturile definitorii ale Persidei, cercetând minuțios opera, analizând şi argumentând.
(de cautat tabel cu trasaturile definitorii ale zodiilor)

În final, după ce au lansat ipoteze şi le-au confirmat prin discuţii aprinse (unde au evidențiat
trecerea personajului de la indecizie la hotărîre, de la extaz la agonie etc) au constatat că Persida
este un personaj ce evoluează ,fiindu-i definitorii următoarele trăsături: frumoasă, naivă,
compătimitoare, hotărîtă, altruistă, răbdătoare ,ambițioasă și nu în ultimul rând, puternică.

Cei din cadrul grupului aferent inteligenţei interpersonale au ales prima sarcină şi, în
prezentarea făcută, au evidenţiat că, în acest roman , se configurează clar existența unui personaj
rotund pe care-l descoperim în toată complexitatea sa; evoluția sa lentă ,dar sigură se observă din
contactul pe care-l are cu celelelalte personaje ale operei. S-a insistat indeosebi pe relația
Persidei cu Mara ,cu maica Aegidia și cu Națl.

Verbal, elevii au comentat dragostea maternă a Marei, grija și protecția necondiționată a maicii precum
și firea duală a lui Națl. (introducerea unei scheme din care sa rezulte modul in care e perceputa Persida
de celelalte personaje)
 ,,Actorii” au prezentat câteva scenete, propunând celorlalţi să recunoască personajele.
Înainte de a o face, au cercetat atent opera, ca să nu le scape detaliile caracteristice protagonistei.
Trăsătura cea mai importantă a interpretării unor roluri este originalitatea şi creativitatea
elevulului în redarea impresiilor proprii despre realitatea înconjurătoare, spontaneitatea şi
intensitatea trăirilor exprimate în joc.

Înțelegerea si interpretarea textului narativ sunt facilitate de punerea în scenă a anumitor

secvențe semnificative,in acest caz; elevii devin actori ,actorii intră în pielea personajelor atât de
bine ,încât se identifică perfect cu starea de spirit a acestora. Rezultatul e unul uimitor: avem
spectacolul realizat in fața noastră, o transformare a elevului care, prin creativitate și
spontaneitate, dă viață personajului din carte.

Activitatea aceasta a avut un pronunţat caracter activ - participativ, permiţând atât membrilor
grupului cât și colegilor de clasă să construiască relaţii sociale, să-şi exerseze şi să-şi
perfecţioneze limbajul, să rezolve probleme, să negocieze, să coopereze, să utilizeze simboluri.

Această călătorie în lumea personajului feminin slavician ne determină să

concluzionăm faptul că, “prin explorarea inteligenţelor multiple, putem dezvolta elevilor
abilităţi de a crea un produs inedit, convingător, eficient şi, bineînţeles, valorificăm potenţialul
lor de a inventa şi a găsi soluţii originale pentru probleme concrete. Deci suprapunerea
motivaţiei personale cu interesul pentru obiect este utilă pentru dezvoltarea unui spirit creativ.”

Unele idei au fost preluate din articolul intitulat “Aspecte ale valorificarii inteligențelor
multiple la orele de limba și literatura română” , aparținând autorilor Grigore Cantemir ( conf.univ.dr.în
filologie la Universitatea de Stat Alecu Russo,Bălți, Rep.Moldova ) și Mariana Vovc (prof. de limba și
literatura română la Colegiul Pedagogic M.Eminescu,Soroca ,Rep.Moldova) preluat de pe
Glotodidactica Biannual Journal of Applied Linguistics, 2(III)2012