08.11.

2018

Rezistenţele lamelei compozite cu armare unidirecțională Rezistenţele lamelei compozite cu armare unidirecțională
Micromecanica - se studiază caracteristicile mecanice Lamela este unitatea de bază în analiza structurilor compozite şi reprezintă un aranjament
ale materialelor compozite, pe baza proprietăților elementar de fibre (unidirecţionale, ţesătură bidirecțională, mat) înglobate într-o matrice
individuale ale fazelor și interacțiunea acestora, suport
considerând compozitul un material eterogen
C
A

Lamela compozită cu diverse tipuri de ranforsare:

unidirecțională; bidirecțională; aleatorie
Fazele sistemului compozit:
A – faza continuă - matricea;
B – faza dispersă – armătura;
C – interfața

Constituentele lamelei
compozite unidirecțională:

Axele principale ale lamelei unidirecționale

fibră; matrice; lamela compozită

Rezistenţele lamelei compozite cu armare unidirecțională

Rezistenţa la tracţiune în direcţie longitudinală
Comportarea elastică în planul lamelei unidirecţionale poate fi
caracterizată prin constantele elastice de bază:
Em f Lt  E f  muV f  f mt (1  V f )
f Lt  f ft [V f  (1  V f )]
• rezistenţa la tracţiune longitudinală, fLt; Ef
• rezistenţa la compresiune longitudinală, fLc;
• rezistenţa la tracţiune transversală, fTt;
• rezistenţa la compresiune transversală, fTc;
• rezistenţa la forfecare în planul (L,T), fLTf.

Curba tensiune-deformaţie specifică Curba tensiune-deformaţie specifică

pentru fibre, matrice și compozit când pentru fibre, matrice, compozit când
fibra cedează prima (εfu< εmu) matricea cedează prima (εmu < εfu)
fLt fLc fTt fTc fLTs

1
 08.11.2018

Cedarea la tracțiune longitudinală Tipul cedării este determinat de

a unei lamele unidirecționale se rezistența conlucrării fibră-
fmt  m poate produce prin: matrice și de valoarea fracțiunii
Vf  Vcrit  volumetrice de fibră, Vf
fft  m

fmt  fft (Em / Efl ) • ruperea fragilă a • primul mod de cedare

Vcr 
fft 1  Em / Efl  fibrelor; este caracteristic
compozitelor cu
fracțiuni de fibră relativ
• ruperea fragilă a mici (0 < Vf < 0,40);
fibrelor însoțită de
smulgerea acestora • al doilea tip de cedare
din matrice; 0,40 < Vf < 0,65;

• smulgerea fibrelor și
variaţia rezistenţei compozitului la tracţiune
în direcţie longitudinală, în funcţie de
desprinderea • modul al treilea de
componentelor la cedare apare, de
fracţiunea volumetrică de fibră.
interfața fibră - regulă, la Vf > 0,65.
matrice

Flambajul unei fibre ≈

pierderea stabilităţii unui
Rezistenţa la compresiune în direcţie longitudinală stâlpişor zvelt (fibră)
sprijinit lateral de un
La solicitarea de compresiune în lungul fibrelor, se identifică, de mediu elastic (matricea)
regulă, unul din următoarele moduri de cedare:

 microflambajul fibrelor  cedarea fibrelor prin forfecare fără flambaj

valori mari ale lui Vf
în compozitele cu
fibre aliniate
Em
fLc  2fff [Vf  (1  Vf ) ]
Ef
fLc  2  fff Vf  fmf (1  Vf )

 cedarea la tracţiune în direcţia transversală

cu extensia și cu
comprimarea forfecarea prin efectul Poisson (datorită deformațiilor
matricei matricei specifice liniare transversal)
(pentru Vf redus) se produce la atingerea valorii
limită a deformației specifice în
VfEmEf Gm direcție transversală, εTu
fLc  2Vf fLc  Rezistenţa la compresiune longitudinală a unui
3(1  Vf ) 1  Vf
Tu  mu (1  Vf 1/3 ) compozit unidirecțional:
a - flambaj prin extensie; b - flambaj prin forfecare,
[Ef Vf  Em (1  Vf )](1  Vf1/3 )mu
fLc 
 f Vf  m (1  Vf )

2
 08.11.2018

Rezistenţa la tracțiune în direcţie transversală

Rezistenţa la tracțiune în direcţie transversală

Nielsen, 1974:
Solicitarea la întindere în direcţie
normală pe fibre este cea mai ET fmt fmt este rezistența la tracțiune a
defavorabilă situaţie de solicitare a unui fTt  (1  Vf1/3 ) matricei
compozit unidirecţional. Em

Barbero, 2011
Cei mai importanți factori care Cg , coeficientul de reducere a
  E 
influenţează rezistenţa la tracţiune în fTt  fmtCg 1  (Vf  Vf )  1  m   rezistenței la tracțiune în direcție
direcţie transversală sunt:   Ef   transversală, datorită golurilor
• rezistenţa matricei,
• proprietăţile interfeţei fibră - matrice şi
4Vg
• defectele din matrice, precum Cg  1 
• microfisurile şi golurile. (1  Vf )

Vg este fracţiunea volumetrică

de goluri

Model pentru evaluarea rezistenței la tracțiune în

direcție transversală a compozitului unidirecțional
Pentru determinarea rezistenței la tracțiune normală pe fibre se poate utiliza un
model din micromecanică, bazat pe următoarele ipoteze
Rezistenţa la compresiune în direcţie transversală
Compozitul unidirecţional solicitat la compresiune în direcţie transversală,
cedează prin ruperea la forfecare a matricei, asociată cu desprinderea
constituenţilor și strivirea fibrelor.

 conlucrarea dintre fibre și matrice este

perfectă;
 fibrele sunt distribuite uniform;
 fibrele și matricea sunt materiale care
respectă legea lui Hooke;
 compozitul nu are tensiuni inițiale

d E d
Tu   m  (1  ) mu
d este diametrul fibrei;
 s Eft s 
s este distanța dintre fibre, determinată pe  d Em d c
fTc  ET cTu cTu    (1  ) mu
baza fracțiunii volumetrice a fibrei, Vf;  s Eft s 
d E d t
fTt  ET  m  (1  ) mu
cTu este deformația specifică mu
c este deformația specifică ultimă la compresiune a
 ft
s E s liniară ultimă la compresiune matricei
în direcție transversală