Arta lemnului în județul Neamţ

Arta lemnului

Un domeniu foarte dezvoltat în Neamţ, de la începutul

secolului al XX-lea, îl reprezintă arta lemnului, care a dus
la apariţia unor sate specializate în anumite lucrări. Cele
mai interesante sunt satele din comuna Grumăzeşti,
unde multe familii au dăltuit în lemnul tare de stejar multe
iconostase, strane bisericeşti şi troiţe, cu frumoase
simboluri ale credinţei creştine, dar şi porţi, uşi, ferestre,
piese de mobilier. Şi în satele comunei Vînători-Neamţ
sunt mulţi meşteri lemnari, care realizează atât piese
uzuale, cât şi lucrări bisericeşti.
Alt sat specializat în prelucrarea lemnului este Ţolici –
Petricani, unde lucratul lingurilor a devenit meşteşug de
masă, numit chiar ”industria lingurii”. În prezent se lucrează şi vaze, butoiaşe şi alte forme cioplite şi crestate,
cu căutare în străinătate.
În satul Târpeşti sunt renumiţi creatori populari în obiecte de lemn, cu crestături mai adânci sau sculpturi naive
de personaje din basmele populare. Aceste lucrări deosebite îmbogăţesc repertoriul artei lemnului, cu forme şi
stiluri noi de reprezentare a talentului şi măiestriei creatorilor.

Mai la munte – în comunele Ceahlău, Grinţieş, Hangu, Poiana Teiului, Borca şi altele, au existat mulţi lemnari,
care au lucrat piese de mobilier cu decorul tradiţional, executat prin crestături de rozete, dinţi de lup, frunze de
brad, realizând frumoase lăzi de zestre, colţare şi blidare, mese şi scaune, dintre care, unele exemplare de
valoare deosebită, se pot vedea la Muzeul de Etnografie din Piatra Neamţ, la cel din Bicaz, la Muzeul Satului
sau Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti sau la Muzeul Etnografic al Moldovei din Iaşi.

Galerie foto: