Arhitectur rural Compartimentul "Arhitectur rural" cuprinde edificiile arhitecturale construite n localitile steti ale Republicii Moldova.

Din punct de vedere tipologic aici intr obiectele cu valoare artistic i etnografic printre care merit s fie menionate: casele adaposturilor de locuit, anexele gospodreti (pivniele, beciurile, unde cramele, porile, hambarurile, ssiecile, Interiorul temporare, indeosebi al stanelor, se curile, mai pastreaza inca o schema arhaica de fntnile) i alte tipuri de obiecte din mediul rural. cele mai importante centre arhitectur rural din Republica organizare, ofera o imagine asupra modului de ntruct aranjare a pieselor de mobilier inde locuintele traditionale. Moldova sunt adesea i importante centre de artizanat i meteugrit, n cadrul acestei categorii au fost incluse i centrele de meteugrit de piese artizanat popular. Unele i din au fost fixate la inceput intre grinzile peretilor, in tavan sau pe podea, o solutie pitoreasca, mobilierul urmand forma materialului natural. Ca exemplu se pot cita scaunele Arhitectura rural pe teritoriul Republicii Moldova dezvoltat trunchiului timp de secole, apropriindu-i cele mai tradiii realizate prin s-a retezarea unui arbore, bratele si valoroase picioarele din ramuri n construirea i exploatarea edificiilor rurale cu o tipologie destul de variat. crescute arcuit. Aspectul exterior al satelor basarabene stabilit pe parcursul secolelor ofer cea mai pitoreasc i variat privelite. Caracteristica mobilierului romanesc este data de simplitatea formelor si Amplasate, de obicei, pe culmile dealurilor, pe povrniuri, sau n vile rurilor, las, la prima vedere, delicatetea decoratiilor, fiind evidenta si inlocalitile acest cazrurale preocuparea pentru impodobire. impresia unui aranjament haotic, care nu poate fi ntotdeauna explicat i definit de pe vedere logic. Situaia,tesaturile ns, Piesele erau puse in valoare prin petele din de punct culoare care le aduceau de este de alt natur: fiecare sat i-a interior, gsit amplasamentul optim, localnicii lund n consideraie att relieful specific al intalnite in toate casele romanesti. pmntului, ct i reeaua de drumuri, care asigur comunicarea cu alte localiti apropiate sau mai ndeprtate. Mobilierul era confectionat in general din lemn, in partea de sud a tarii Curtea rneasc poate fi considerat drept un ansamblu integral arhitectur popular. PoartaDe de lemn, alctuit din folosindu-se si piesele din de lut batut (paturi, banci). obicei, era decorat cu dou sau trei canaturi, fixate ntre dou - trei coloane sau stlpi, este acoperit cu ornamente geometrice crestate sau crestaturi, insa in Transilvania, unde se resimt influentele apusene, apare si perforate ce accentueaz elementele constructive i care mai aucele adesea o valoareaale arhaic apotropaic. Deasupra mobilierul pictat . Motivele maii raspandite decorului pictat sunt inscriptiile si stlpilor se nal un acoperi ngust, ce protejeaz porile. Dintre simbolurile ce decoreaz porile pot fi citate: soarele, motivele florale. arborele vieii, florile, elemente romboidale i alte motive, adesea comune cu motivele utilizate n covoarele i esturile populare. La mobilierul sculptat, caracteristic Munteniei si Moldovei (dar regasindu-se si in Crisana, Maramures si Tara Oasului) motivele sunt cele traditionale: linia dreapta, punctele, spirala, dintii, rozeta, crucea, bradul si rar siluetele Casa este amplasat n adncimea curii. Alctuit tradiional din trei ncperi - tinda (intrarea), dormitorul, adesea comun omenesti. cu buctria i "casa mare" (camera pentru oaspei), locuina rneasc tradiional reprezint un ansamblu integru, redus la strictul necesar, darpiese extrem demobilierului funcional. n interior ambiana casei rneti este mpodobit cu covoare, pretare, Principalele ale erau patul, masa, scaunele, lavitele, blidarele, coltarul, politele, culmea si licere. caselor este decorat cu ornamente pictate i sculptate, unde decorul principal este distribuit pe lada de Exteriorul zestre. frontoanele acoperiurilor i pe faadele principale ale edificiilor. Unul din elementele primordiale ale faadei casei rneti este prispa: un soclu nu prea nalt ieit n exterior i servind de suport pentru cei patru, ase sau opt stlpi sau coloane ce sprijin acoperiul. Vara, datorit prispei, intrarea n cas este Lavitele protejat de razele dogortoare ale soarelui, iar iarna de frigul de afar i de zpada abundent. Lavitele (banci lungi, fara spatar) simple, confectionate din scandura de stejar sau fag, sunt cele mai vechi Coloanele sau stlpii prispei sunt bogat ornamentai, fiind ncununai de capiteluri stilizate, ce au anumite afiniti cu unele piese de mobilier, fiind folosite in cea mai mare parte a Romaniei. Lipsite de cele mai multe ori de decoratii, lavitele se variante simplificate ale ordinului ionic. fixau in barnele peretilor. Incepand cu a doua jumatate a secolului al XIX-lea, ele sunt inlocuite mai intai in Transilvania si apoi si in restul tarii, cu banci lungi cu spatar (colorat uneori) sau lada dedesubt, destinate pastrarii hainelor si servind chiar caselor la dormit. Acoperiurile mai vechi sunt de obicei n dou ape avnd coamele decorate. Cmpurile frontoanelor sunt bogat ornamentate. De regul, decorul subliniaz elementele constructive ale arhitecturii, marcnd o ritmic simetric, armonioas i echilibrat. n majoritatea cazurilor elementele decorative sunt acoperite cu culori vii, sonore. Patul Cele mai originale ateliere de prelucrare a pietrei se afl n satele Butuceni, Trebujeni, Ivancea, Brneti, Furceni, Cosui, Sntuca i Gordineti. In casele traditionale, locul cel mai important din punct de vedere decorativ era coltul in care era asezat patul (coltul opus vetrei), datorita tradiional tesaturilor aici si nu neaparat mobilierului. prelungirea patului, de-a lungul Importante centre ale olritului se grupate afl la Hogineti, Iurceni, igneti, Cinieui, In Cioreti. peretelui lateral, stau lavitele si mai tarziu bancile cu spatar. Datorit mnstirii de la Rciula, n aceast localitate s-a dezvoltat un important centru de artizanat popular, n special n Patul, ca covoarelor mobilier cu speciala, apare destul de tarziu, in secolul al XVIII-lea si deriva in cele mai multe domeniul esutului i forma a broderiilor tradiionale. cazuri din lavita. O tipologie specific au pivniele i alte anexe gospodreti din marile centre de pregtire i de pstrare a vinurilor In secolele al XVIII-lea si XIX-lea, in Transilvania, in casele cu o camera de locuit si camara (planul cel mai moldoveneti, cum sunt centrele de laal Miletii Mici, Cricova, Corjeui .a. simplu), patul era situat in continuarea vetrei, in coltul opus fiind asezate in unghi doua lavite, cu o masa in fata. Construcia marilor complexe agroindustriale n Republica Moldova n anii 70-80 ai sec. XX a afectat profund aspectul In rurale. casele Problemele mai evoluate, cu doua camere si rezolvate tinda, in dup odaiametode curatastandarde, apare si specifice al doileamai pat, asezat in coltul cu arhitecturii edilitare au nceput s fie mult mediului lavitele. In fata paturilor lungul peretilor) este cate oal banca cu basarabene. spatar, iar intre ele, locative langa peretele urban, dect celui rural, (dispuse ceea ce aparalel dus la de-a deteriorarea aspectului armonios satelor Cldirile opus intrarii, afla masa. asamblate din se blocuri de beton prin metoda industrial rapid, dei au rezolvat problema locativ, n-au reuit, totui, s se integreze organic n peisajul specific rural moldovenesc. In Moldova paturile respecta aceeasi schema de organizare, insa sunt mai joase, iar bancile cu spatar lipsesc. In sudul si vestul tarii bancile, acoperite cu postav, sunt dispuse in unghi pe doua sau trei din laturile incaperii si au functie de pat. Pe langa acestea, in Muntenia Dobrogea se gasesc si paturile pamant, a caror latime Arhitectura populara romaneasca se caracterizeaza in si primul rand prin ingeniozitate, prin de diversitatea solutiilor gasitepermite dormitul curmezisul, probleme, cu picioarele spre soba. eleganta pentru de-a diferite prin liniilor si echilibrul volumelor. Gospodariile sunt construite diferit, in functie de clima, de ocupatie, dar si de starea social-economica a celor care le

ocupatia predominanta este pastoritul si cresterea vitelor, casele au ocol intarit, asemanandu-se unor cetati in miniatura. Caracteristicile geografice se regasesc si in arhitectura caselor la munte casele au acoperisuri inalte, cu pante inclinate; la campie, in schimb, acoperisul imita pantele domoale ale reliefului. Materiale de constructie

Materialele de constructie difera de la o regiune la alta: se foloseste lemnul de brad, stejar, fag, (padurile imense care acopereau in trecut suprafata Romaniei constituind principala sursa de materie prima pentru arhitectura taraneasca), dar si piatra, pamantul batut sau amestecat cu paie si pleava si folosit sub forma de bulgari sau chirpici, caramizile etc. Arhitectura populara este in primul rand (mai ales in regiunile mai inalte) o arhitectura a lemnului. De aceea, din cauza perisabilitatii materiei prime, cele mai vechi monumente de lemn nu depasesc 400 de ani. Tipuri de locuinta

Bordeiul este cea mai veche forma de locuinta, ramasa din vremuri preistorice si cunoscuta in majoritatea tarilor europene. In regiunea de campie bordeiul era o prezenta obisnuita, fiind intalnit atat la taranimea instarita, cat si la conacele boieresti sau chiar la biserici. In sudul Olteniei, unde bordeiul se construia in intregime din lemn de stejar, pretul sau era mai mare decat al unei case aflate la suprafata solului. Bordeiele se intalneau in special in campia Dunarii. Cu timpul, ele au inceput sa fie folosite doar de oamenii saraci, care scobeau pamantul fara a mai aseza scheletul de lemn, care era inlocuit cu un perete de nuiele. La intrare se afla o prima camera incaperilor. In camera imediat folosea testul, un capac rotund si fabricat de femei in timpul unei testelor. Sub acesta se facea focul. alimentele ce urmau a fi (garlici), in panta, care ducea pana la nivelul urmatoare se afla vatra. In loc de cuptor se adancit din lut (rar din piatra sau tuci), sarbatori speciale numita repotinul Dupa ce se incingea, testul era asezat peste jar deasupra si imprejurul sau.

gatite,

punandu-se

Din camera principala se deschideau lateral incaperi folosite drept camara (sau chiar grajd) si odaie de locuit. Odaia de locuit era incalzita printr-o soba oarba, focul facandu-se intr-o gaura ce pornea din vatra camerei principale. Paturile erau asezate de-a lungul peretilor. Unele bordeie aveau chiar cinci era camere, din facut cele doua din laterale paie deschizandu-se si alte doua. pamant.

Acoperisul

bordeiului

Casa, construita la suprafata solului, are particularitati diferite de la o zona la alta, amintind uneori de antichitate, alteori de popoarele cu care romanii au intrat in contact de-a lungul istoriei. Incaperile obisnuite ale casei taranesti erau tinda, camera de locuit, camara, camera curata, podul si pivnita. Fiecare incapere avea de obicei mai multe functii. Viata de familie se concentra de regula in jurul incaperii in care se afla focul, care dadea caldura, cu ajutorul caruia se preparau alimentele si care asigura lumina in timpul noptii. La casele vechi in incaperea cu vatra locuia intreaga familie. Tinda constituia camera de trecere, adapostind in unele zone si cuptorul de paine sau vatra libera, caz in care era folosita ca bucatarie. In multe parti ale Romaniei, in tinda se depozitau obiectele de uz gospodaresc si unele provizii. Tinda e folosita uneori si pentru locuit, insa paturile apar aici destul de rar. In casele vechi, podeaua tindei era facuta din pamant batut si lipit, formand o pardoseala neteda ce se lipea in fiecare saptamana, pentru a se asigura intretinerea sa in bune conditii. In odaia de locuit se afla de obicei vatra, (atunci cand nu se afla in tinda) sau la casele cele mai vechi, cuptorul. In camara, numita si celar in Oltenia, Muntenia si Moldova, se depozitau uneltele de munca, alimentele si instrumentele folosite la industria casnica textila. Incepand cu secolul al XIX-lea in structura casei taranesti este inclusa si odaia curata (numita si odaie frumoasa, casa curata, casa mare, casa buna, odaia din sus), in care se pastrau cele mai frumoase mobile si tesaturi. Aceasta era folosita ocazional, de sarbatori, sau pentru oaspeti. Rolul sau sarbatoresc este aratat si de faptul ca de obicei nu are sistem de incalzire. In pod se pastrau in primul rand proviziile lazile mari pentru cereale, putinile cu branza si tot aici se agata carnea pentru a fi afumata. In pivnita se depozitau fructele, butoaiele cu tuica sau vin, vasele cu muraturi si zarzavaturile. Pivnita insa nu apare in componenta caselor de pe tot cuprinsul tarii.