IZOLATII TERMICE

Diferenta de temperatura dintre doua medii diferite sau identice din punct de vedere structural,implica autoamt manifestarile fenomenului de transfer termic. Cele doua medii pot fi separate prin pereti omogeni sau neomogeni sau se pot afla in contact direct.In calculele necesare dimensionarii structurilor termoizolatoare pentru cladiri,peretii ce sapara interiorul cladirii de exterior sunt de cele mai multe ori,pereti plani neomogeni formati din diferite materiale. Tot de regula,acesti pereti sunt strabatuti de fluxul termic dupa o directie perpendiculara pe planul pe care il formeaza.Valoarea acestui flux termic se masoara in wati si caracterizeaza nivelul pierderilor de caldura din locuinte pe anotimpul friguros.Daca,la un moment dat,temperatura interiora ajunge sub valoarea temperaturii exteriore,din cauza cresterii acesteia,fluxul termic isi schimba sensul urmarind insa aceeasi directie.Atunci cand temperatura exterioara este mai scazuta decat temperatura interiora,temperatura peretelui la interior este mai scazuta decat temperatura camerei.Chiar si temperatura la exteriorul peretelui difera de temperatura mediului exterior fiind ceva mai ridicata.De marimea fluxului termic ce strabate peretii depinde cantitatea de caldura ce se pierde pe timpul iernii dar si nivelul temperaturii in incaperi pe timpul verii.Fluxul termic este direct influentat de rezistentele termice ale straturilor materiale pe care le parcurge.

Materilele cu o rezistenta termica foarte ridicata sunt numite materiale termoizolatoare. Rezistenta termica este inversul conductivitatii termice a materialului respectiv. Dupa cum se vede,densitatea fluxului termic ce strabate perete neomogen influenteaza direct pierderea de caldura de la interior catre exterior. Se pune intrebarea fireasca daca pierderile acestea de caldura pot fii oricat de mari si care sunt posibilitatile de a le limita cat mai drastic.Raspunsul este unul singur:natura materialelor din care sunt obtinute elementele unei constructii ce separa interiorul acesteia de mediul inconjurator este factorul principal care determina marimea fluxului termic.Atunci cand discutam de transferul termic,dintre multitudinea de caracteristici fizice si chimice ale materialelor de constructie ne intereseaza doar caracteristica denumita conductivitate termica si care se masoarain w/mk.Materialele cu o conductivitate termica ridicata sunt considerate termoconductoare ,iar cele cu o conductivitate termica redusa sunt cunoscute sub denumirea generica de izolatoare termice sau termoizolatoare. Desi metodologia de aplicare a termoizoatieieste aceeasi pentru fiecare material in parte,la constructiile existente numarul solutiilor disponibile este mai redus in comparatie cu cladirile in curs de proiectare.Daca,la acestea din urma,solutia plasarii stratului termoizolant in interiorul zidului care poate fi din caramida,beton.BCA,este frecvent adaptata,ea nu se poate aplica si cladirilor deja construite.La acestea solutia aplicarii izolatiei pe exterior este cea mai aplicata.Placarea peretilor prin interior cu materiale termoizolante are dezavantajul ca reduce suprafetele incaperilor si nu acopera grosimile planseelor si plafoanelor care sunt niste punti termice importante.

rigiditatea materialelor termoizolante este un factor important deoarace in .25Kcal/mh grad.O alta categorie de materiale anorganice este reprezentata de materialele granulare cum ar fi de exemplu perlitul.placile si cochiile din pluta -materiale celulare poroase(polistiren.In aceasta categorie intra placile PFL.in a caror structura intra anumite materii organice inglobate in masa unui liant.Insfarsit.din randul materialelor termoizolatoare anorganice fac parte si materialele fibroase.multe dintre ele complet inchise.pot construi pe ansamblu un termoizolator important. Materialele termoizolante organice se clasifica dupa structura astfel: -materiale coerente .spume organice) Din punct de vedere ai caracteristicilor fizice.Sticla celulara este unul din exemple.MATERIALE TERMOIZOLANTE Sunt cunoscute sub aceasta denumire toate materialele care au un coeficient de conductivitate termica sub 0. Dupa natura componenetelor.materialele termoizolante se clasifica in materialeanorganice si materiale organice.cunoscute fiind vata de sticla si vata minerala. Aici este cazul sa lamutim confuzia care se face adesea intre vata mineral si vata de sticla in sensul ca si una si cealalta sunt nominalizate drept vata de sticla.Granulele de perlit inglobate in masa unui liant chiar fara proprietati termoizolatoare deosebite.Deosebirea este aceea ca materiile de la care se porneste difera:roca si sticla nu au compozitii chimice identice.fibroase sau nefibroase. Materialele anorganice pot fi materiale celulare coerente formate dintr-o matrice solida in interiorul careia se afla o intreaga retea de capilare cu aer.

se va realiza cu placi de polistiren cu densitate ridicata. Asa zisul polisteren de iinterior are o densitate mai mica rezultata din gradul mairidicat de expandare.cu coeficient de tasare intre 1si 5% la sarcini de 200daN/mp -materiale semi-rigide(clasa T3).placile de polistiren nu pot ramane neprotejate la . sub aceeasi denumire comerciala . Legat de prezentarea acestei caracteristici este locul sa precizam ca nu sunt rare situatiile cand.Izolarea planseelor si a teraselor circulabile unde peste statul izolator se aplica o sapa si eventual un placaj ceramic.la o sarcina de 200daN/mp.functie de acestea este ganditsi realizat sistemul de fixare si de sustinere a acestora.un grad e tasare mai mare.Pe acest criteriu materialele se clasifica astfel: -materiale foarte rigide(clasa T1).in special. dupa sarcina pe care aceasta va trebuii sa o suporte in timp.Acest grad mai ridicat de expandare se reflecta intr-o densitate mai scazuta.cu coeficient de tasare intre 5si 10%la sarcini de 200daN/mp -materiale usor tasabile(clasa T4).cu coeficient de tasare intre 10si 29%la sarcini de 200daN/mp -materiale foarte tasabile(clasa T5).exista mai multe sortimente diferentiate intre ele de valoarea acestui parametru.In comert acesta se gaseste sub forma a trei sortimente diferite:de interior.Vom alege sortimentul ghidandu-ne .cu coeficient de tasare de peste 20/ la sarcini identice cu cel precedent. Pentru exemplificare am ales cazul polisterenului .si de sigur.cu coeficient de tasare.de 1% -materiale rigide(clasaT2).de exterior si polisteren extrudat .Avand in vedere faptul ca . Totusi separarea atat de neta intre mediile de folosinta recomandate esteb usor fortata.in orice sit6uatie .

rezulta ca influenta factorilor de mediu asupra placilor nu este directa si nu poate fi prea mare in timp.exterior.5 < d < 18 kg / m³ -clasa B4 18 < d <25 kg / m³ -clasa B5 25 < d <50 kg / m³ -clasa B6 50 < d <80 kg / m³ -clasa B7 80 < d < 120 kg / m³ -placi din polisteren expandat -clasa P 1 9 < d < 13 kg / m³ -clasa P 2 13 < d < 16 kg / m³ . totodata . desigur .5 < d < 12.o placa din polistiren avand o grosime de 2-3 cm se rupe cu usurinta este necesara testarea produselor oferite si de alti fabricanti.5 kg / m³ -clasa B2 9.Mult mai importanta este forta de coeziune intre granule care constata ca difera de la fabricant la fabricant.prinsa cu o mana de una dintre laturi . nu se ofera inca indicii de calitate legati de acest aspect.5 kg / m³ -clasa B3 12.O verificare primara se poate face insa :daca . Densitatea este un alt criteriu de clasificare a materialelor termoizolante : -placi si saltele din vata minerala (vata de roca ) -clasa A1 18 < d < 25 kg / m³ -clasa A2 25 < d < 35 kg / m³ -clasa A3 35 < d < 60kg / m³ -clasa A4 60 < d < 100 kg / m³ -clasa A5 100 < d < 160 kg / m³ -clasa A6 160 < d < 200 kg -saltele din vata de sticla -clasa B1 7 < d < 9.un neajuns destul de costisitor dar.O faramitare prematura a placilor de polistiren poate constitui.

termoizolatie din polisteren extrudat pentru placarea exterioara a peretilor subsolurilor si demisolurilor. • • • • • • • • • • termoizolatie din vata minerala-codMW termoizolatie din sticla celulara-cod CS termoizolatie din perlit expandat -cod EPB termoizolatie din polisteren extrudat-cod XPS termoizolatie din polisteren expandat-cod EPS termoizolatie din spuma rigida de poliuretan-cod PUR termoizolatie din spuma fenolica-cod PF termoizolatie din pluta-cod ICB termoizolatie pe baza de fibre de lemn-cod WF termoizolatie din vata de lemn-cod WW In practica curenta a lucrarilor de izolare termica aplicate cladirilor pentru locuit.-clasa P 3 16 < d < 20 kg / m³ -clasa P 4 20 < d < 50 kg / m³ -clasa P 5 35 < d < 50 kg / m³ Toate tipurile de materiale termoizolatoare poarta un cod de produs conform metodologiei europene.dublata uneori de placi din polisteren expandat fixate la partea inferioara.Alegerea materialelor se va face in raport cu situatia concreta .Planseele peste subsoluri si demisoluri neincalzite se izoleaza termic cu placi termoizolante rigide care pot fi incluse in grosimea placii sau protejate pot fi aplicate peste acestea urmand a fi pentru a rezista sarcinilor specifice corespunzator .termoizolatia sub acoperis. Pe langa partea literara codul poate fi completat cu simboluri care sa detalieze si alte caracteristici ale produsului.cea mai des intalnita situatie este placarea pe exterior cu placi termoizolante(din materiale minerale sau din polistiren expandat). Clasificare conform normelor C.E.din saltele de vata minerala sau vata de sticla.

Nivelul de expandare este controlabil si.in masa polimerului este inclus aer.care.poate fi dferita si va tine seama de cateva principii esentiale: -Vata minerala si vata de sticla sunt materiale izolatoare cu calitati deosebite.placile din polistiren expandat sunt simbolizate EPS iar placile din polistiren extrudat sunt intre simbolizate cele doua XPS.trecand chiar de la 1000 C.foarte pe scurt.propietatile lor termoizolatoare scad.in functie de aceasta se pot obtine materiale cu diferite densitati.tehnologia de obtinere a polistirenului extrudat. Acesta are o densitate sensibil mai mare decat cea a polistirenului expandat.Aceste .La umiditate crescuta conductivitatea acestor materiale creste si astfel. Printr-o crestere remarcabila a volumului .Expandarea intrun spatiu strict delimitat si in anumite conditii specifice este.de la caz la caz.Pot fi utilizate la temperaturi cu mult peste cele intalnite in mod curent intr-o locuinta. Vata de sticla.vada minerala si placile din polistiren sunt cele mai des intrebiuntate materiale termoizolatoare. -Polistirenul este un polimer organic care are propietatea de a putea fi expandat in anumite conditii. Polistirenul expandat si polistirenul extrudat Conform normelor europene in vigoare . Atat vata minerala minerala cat si vata de sticla au insa propietatea de a retine umiditatea.In conditiile obisnuite de temperatura aceste materiale pot avea valori de conductibilitati termice mai reduse chiar decat ale polistirenului.Tehnologia clase cat si in de aplicare a acestor placi termoizolatoare este identica dar unele proprietati fizice difera atat cadrul fiecarei clase.

.rezistenta la la (tasarea).daca stratul suport prezinta fisuri. curat. BCA. PREGATIREA STRATULUI SUPORT Lucrarile de izolatie termica exterioara se executa la pereti din beton. Nu se aplica pe suporturi inghetate. desprafuit. . Nu se aplica pe suprafete orizontale sau inclinate si suprafete expuse ploilor. . si sa nu aiba denivelari mai mari de 10mm.in cazul suprafetelor zugravite.diferentieri compresiune vizeaza conductivitatea la termica inconvoiere . Pentru neregularitati mai mari de 10mm.stratul suport trebuie sa fie uscat.rezistenta .rezistenta tractiune si densitatea . in cazul suporturilor din beton. se recomanda aplicarea suplimentara a unei tencuieli de uniformizare. CONDITII DE APLICARE Termoizolatia nu poate fi pusa in opera pe timp de ploaie si nici atunci cand temperatura nu se incadreaza intre 5 . pe vant puternic sau pe ceata. cu o rezistenta mecanica corespunzatoare. . cu sau fara tencuiala. MODUL DE APLICARE AL SISTEMULUI DE TERMOIZOLARE A FATADELOR A. se pot trata cu un grund de aderenta si . B. fara pete de grasime. daca zugravelile sunt poroase si nu prezinta exfolieri. se indeparteaza si se repara. iar zonele in care tencuiala prezinta dezagregare. zidarie de caramida. acestea trebuie reparate in prealabil.25 ºC. se verifica daca suprafata este portanta (prin ciocanire). acestea trebuie sa aiba o varsta mai mare de 45 zile si sa nu prezinte urme de materiale de decofrare. suprafete expuse radiatiilor puternice.pentru suporturile de zidarie tencuita fara vopsitorii sau zugraveli.

Se aduga pulberea in apa – proportia de amestecare (aprox.fixare –Vopsea.2. Aplicarea placilor din polistiren 2.Pe suport plan: se intinde adezivul pe placa de polistiren in camp continuu. Aplicarea adezivului masa de spaclu pe placile de polistiren .1. evitand a se forma cocoloase. Prepararea adezivului masa de spaclu .Pe suport neuniform: se aplica adezivul in benzi perimetrale pe marginea placii si in puncte in campul placii.toate tipurile de strat suport amintite se curata si se amorseaza corespunzator inainte de aplicarea sistemului de izolatie termica. Montarea profilului de soclu .5 parti material uscat/1 parte apa).Pentru amestecare se foloseste mixerul pentru tencuieli la viteza redusa pana la omogenizarea produsului. Succesiunea operatiilor: 1. 2. . 2. 6. cu un spaclu cu dinti din otel inoxidabil. se verifica planeitatea profilului . .Inainte de fixarea profilului de soclu in dibluri. . Atentie! Pentru amestecare nu se utilizeaza scule din aluminiu.Materialul se lasa in jur de 5 minute dupa care se omogenizeaza din nou si poate fi gata pentru aplicare. . C. . METODA DE APLICARE Punerea in opera a sistemului nu prezinta dificultati deosebite daca se face de catre personal calificat si se respecta conditiile si procedurile de aplicare.Se fixeaza profilul de soclu incepand cu partea inferioara a fatadei (profilul de soclu avand latimea adaptata grosimii termoizolatiei).Fixarea se face cu dibluri rapide (6*40 sau 6*42 mm cu guler). .

24h de la lipirea placilor de polistiren pentru ca adezivul sa se intareasca (se evita astfel dezlipirea placilor). . acesta trebuie eliminat pentru a preveni aparitia rosturilor deschise intre placi. una langa alta. . 2. iar montarea lor se face la min.Trebuie avut in vedere ca adezivul sa nu umple rosturile dintre placile de polistiren alaturate pentru preveni aparitia puntilor termice. Aplicarea placilor din polistiren . polistirenul trebuie decupat si montat in asa fel incat rosturile sa nu fie in prelungirea spaletilor sau a glafurilor.Daca prin presarea placii. 2m.in jurul usilor si a ferestrelor. ./mp. . . .3. cu lungime de min. cu dimensiunile 500X1000mm. Ancorarea suplimentara cu suruburi si dibluri.este necesara in cazul in care suprafata pe care se aplica termoizolatia are o inaltime mai mare de 6 m. ca la o zidarie.este necesara in cazul in care suprafata este tencuita sau din beton si in cazul in care din calculul termotehnic rezulta o grosime a placii de polistiren mai mare de 6 cm.Se aseaza primul rand de placi in profilul de soclu. . cu densitatea de 15 Kg/m3.numarul de dibluri recomandat este de 5 buc.Se foloseste polistiren expandat EPS. cu latura lunga pe orizontala.Taierea si ajustarea placilor de polistiren se poate realiza cu ajutorul unui fierastrau sau cutter. adezivul iese pe margini. . si apoi se continua aplicarea intercalat si intertesut. 3.Se preseaza placile cu ajutorul unui dreptar pentru a nu deforma placa de polistiren si se verifica permanent planeitatea cu ajutorul nivelei cu bula (boloboc). detensionat. .

2. . stratul de adeziv se . .). In cazul in care armarea intarzie cu 7 zile. . peste care se aseaza plasa de fibra de sticla si se preseaza cu gletiera. pe o suprafata cu o latime cu 10 cm mai mica decat latimea plasei de fibra de sticla. . .Dupa realizarea armarii suprafetei. Armarea . . la partea inferioara a ferestrelor se monteza glafurile din material plastic sau tabla. care are rolul de a impiedica scurgerea apei peste elementele de inchidere.Operatiunea de armare incepe cu aplicarea profilelor de colt din aluminu cu plasa de fibra de sticla pe colturile exterioare si a profilelor de colt din PVC cu plasa de fibra de sticla la golurile de usi si ferestre si chituirea diblurilor pentru polistiren. se prepara masa de armare.Plasa de fibra de sticla se suprapune pe o latime de 10 cm. placile se slefuiesc si se curata din nou.La partea superioara a ferestrelor si a usilor se monteaza profilul de colt cu picurator.4. placile de polistiren se slefuiesc cu hartie abraziva si se curata. pe lungimea desfasurata a sulului.Inainte de inceperea armarii.Se aplica masa de armare intr-un strat de aprox. .Masa de armare se aplica cu spaclu cu dinti. 4 mm.2. urmarind aceleasi indicatii ca la prepararea masei de lipire (pct.Armarea si inglobarea plasei de fibra de sticla se executa de sus in jos.Se urmareste inglobarea completa a plasei de fibra de sticla in masa de armare .Dupa lipirea si ancorarea placilor din polistiren expandat. . astfel incat aceasta sa se inglobeze in masa de armare.

Termoizolarea soclului Metoda de aplicare: Se pregateste stratul suport (idem mai sus). 5.lasa min. 5 zile de la aplicare in functie de conditiile de mediu.Dupa 24 h sau mai mult.2. se trece la armarea cu plasa de fibra de sticla si masa de spaclu. socuri mecanice si termice) se recomanda a se trata specific.dupa care pe proaspat se lipesc placile de polistiren extrudat XPS.1. 5. Tratarea zonei de soclu Deoarece zona de soclu este expusa suplimentar la factori externi (infiltratii de apa. eliminandu-se eventualele urme de decofrare. Perioada de uscare este de min. pe toata suprafata soclului. 5. Se verifica portanta ciocanire. in grosime de 2mm. in functie de conditiile climaterice. se Se vor elimina eventualele urme de grasimi sau alte impuritati. Hidroizolarea soclului Materiale: Hidroizolatie pe baza de bitum Polistiren Extrudat XPS-placi Plasa de armare din fibra de sticla masa de spaclu Metoda de aplicare: Stratul prin suport trebuie se sa fie curat si si uscat. Se lipesc placile de polistiren extrudat XPS cu masa de spaclu. 24h. desprafuieste verifica planeitatea. cu ajutorul fierului din otel inoxidabil. Se aplica un strat de hidroizolatie pe baza de bitum. .

Principalii pasi ai executiei sunt urmatorii: -se identifica .De obicei soclul este marginit de un trotuar din beton sau asfalt de diferite latimi .Aceasta se intampla si la cladirile fara subsol sau demisol dar si la cele prevazute cu spatii partial sau total subterane.Pentru lipirea placilor de polistiren la folia hidroizolanta vor fi folositi aditivi care au aceasta recomandare .00 care cota superioara a pardoselii parterului .intarit polistiren cu fibre.Termoizolarea soclurilor In conceptia moderna de proiectare a cladirilor .Trotuarul este construit cu o usoara panta care sa permita scurgerea apei inspre exterior .fara praf si sa fie suficient de bine lipita de zid pentru a asigura capacitatea portanta .Aplicarea prin lipire a placilor din polistiren extrudat se poate face pornind de la limita inferioara (sub nivelul terenului)sau de la partea superioara .Aplicarea placilor de polistiren extrudat se va intinde cel putin 30 cm sub nivelul solului si va urca pana in dreptul planseului de beton al parterului .aceasta operatie .fara solventi de .cota ±0.In cazul cladirilor din zidarie .Portiunea exterioara a cladirii cuprinsa intre nivelul terenului sistematizat si nivelul pardoselii parterului este cunoscuta sub denumirea de soclu .axul planseului de beton al parterului .Este pe recomandat pentru lipirea placilor extrudat hidroizolatii bituminoase .Termoizolarea soclului se recomanda a fi realizata cu polistiren extrudat XPS-R (rugos)aplicat peste folia de hidroizolatie.Din mai multe motive de detaliu optam pentru inceperea lipirii placilor de la limita superioara chiar daca .uneori .va trebui ca acestea sa fie sprijinite provizoriu.Suprafata membranei de hidroizolare va trebui sa fie uscata .se afla mai sus decat cota terenului sistematizat din zona constructiei .Adezivul bitumos 2K(Bitumen Kleber 2k )din gama adezivilor Baumit este un aditiv bicomponent .pe peretele exterior al cladirii .

va fi trasat perimetrul intregii cladiri la acest nivel .se aplica cu latura superioara pe linia de nivel trasata anterior si depasind coltul cladirii cu lungime egala cu grosimea placilor folosite.cu ajutorul furtunului de nivel .intreaga.adezivul se va aplica pe tot conturul placii.Bucatile mai mici se vor acoperi in intregime cu un strat de adeziv .Grosimea adezivului .(anexa 2) -se prepara adezivul bituminos conform instructiunilor din prospectul insotitor . -pe un banc de lucru se aseaza placa de polistiren .sub forma de banda continua lata de aproximativ 10 cm si inca in trei puncte aflate la interior .Se preseaza bine placa pe suprafata insistand in dreptul punctelor cu adeziv . In situatia unor suprafete cu denivelari mari . Numarul de puncte in care se va aplica adezivul difera in functie de starea suprafetei pe care urmeaza a fi aplicata placa.pentru prima placa intreaga (1000 x 500 mm )adezivul se va aplica in minimum cinci puncte :cate unul in fiecare din cele patru colturi si unul la mijlocul placii.nu va depasi 1 cm .In situatia cladiriilor din beton se va recurge la masuratori ajutatoare.In orice caz . Dupa intinderea adezivului (tot cu mistria )trebuie sa se obtina pete de adeziv cu forme aproximativ circulare avand diametre de aproximativ 15 cm si grosimi de aproximativ 1 cm . -prima placa.Pentru evitarea unui numar prea mare de taieri se recomanda ca de la un colt sa se porneasca simultan pe cele doua laturi .dupa intindere .O data ce a fost punctat axul planseului . Cantitatea de adeziv pentru fiecare punct echivaleaza aproximativ cu cantitatea medie ce se poate lua cu mistria .este simpla deoarece betonul placii si al grinzii este evident in exterior. .

Pentru gaurire este necesar un ciocan rotopercutor(in special pentru beton).Dupa ce toate laturile placate operatiunea dibluire a placilor.placile soclului au vor fost fi taiate corespunzator cu polistiren pentru urmeaza realizarea unor de tesaturi convenabile la cele doua colturi.-conform anexei 3 .Pentru blocurile ceramice tip Porotherm chiar nu se recomanda folosirea percutiei deoarece acestea sunt foarte casante . Pentru stabilirea adancimii de gaurire se va tine seama de aceste dimensiuni la care se va adauga grosimea placii .schema minima de amlasare a gaurilor pentru dibluri este anexa 3 .In zidarie de BCA sau caramida se pot practica gauri cu o bormasina obisnuita dar echipata cu un burghiu cu cap vidia .Aceasta nu poate avea loc mai devreme de 24 ore de la operatia de lipire a placilor In functie de gradul de aderenta obtinut se vor monta 5.La intalnirea acestora cu primele doua.Ultimul rand de placi va trece sub cota terenului nivelat cu cel putin 30 cm.In comert exista dibluri cu o gama larga de lungimi ale tijei de metal sau plastic. Dimensiunea rezultata va fi suplimentata corespunzator pana la lungimea de diblu imediata superioara valorii calculate .Este important de retinut ca diblurile trebuie sa patrunda in beton minimum 35 mm iar BCA sau caramida 45 mm.grosimea stratului de adeziv precum si grosimea tencuielii peretilor daca aceasta exista.Talerul .Atat pentru placile termoizolante din polistiren (expandat sau extrudat )ale soclului cat si pentru cele ale fatadelor .diblurile (fara cui )for fi introduse in gauri prin apasare cu mana .Locurile pentru gauri vor fi marcate conform dimensiunilor alese.6 sau 8 dibluri pe fiecare placa. Dupa ce gaurile au fost executate la adancimea necesara.randul urmator va incepe cu o jumatate de placa si va continua cu placi intregi pana la coltul alaturat. -cele doua laturi ale cladirii se vor incepe simultan din coltul aflat pe acelasi diagonala cu primul .Pentru executia gaurilor in suprafetele portante se vor folosi burghie cu diametrul de 8 mm .

reusindu-se astfel si presarea talerului in placa pana la nivelul suprafetei acesteia . -la minimum 12 ore de la spacluirea talerelor diblurilor ar trebui facuta o spacluire a suprafetelor placate folosind un fel de rindea speciala .Mai ales in cazul soclurilor unde suprafetele sunt de obicei reduse.gresie.Trebuie retinut ca inadirile de plasa .mai intai .beneficiarul poate opta pentru o tencuiala decorativa sau pentru placarea soclului cu marmura .acestea vor fi indepartate.se poate renunta la aceasta operatie si cu atat mai mult cand urmeaza aplicarea unui placaj ceramic .Aditivul se intinde pe termoizolanta .fixandu-se din loc in loc cu cuie sau agrafe provizorii.diblului va trebui sa vina in contact cu suprafata placii .Se potriveste cuiul in orificiul central al talerului dupa care se bate cu ciocanul pana la refuz.granit.Cu mistria sau cu o gletiera se vor netezi adanciturile talerului din plastic folosind adeziv.Pentru aceasta se va prepara masa de intr-un strat de 2-3 mm peste care spaclu conform instructiunilor din prospect.sa se intinda plasa de fibra pe toata lungimea peretelui.atat pe orizontala cat si pe verticala se fac cu petrecerea capetelor pe o lungime de minimum 10 cm.O metoda mult mai convenabila este ca. In ambele cazuri se va folosi mistria si gletiera .imediat . .In caz de nevoie gaura se mai adanceste putin pentru a permite patrunderea completa a diblului .In continuare .etc.Portiunile spacluite vor avea dimensiuni rezonabile astfel ca pana la intinderea si fixarea plasei adezivul sa nu inceapa sa se usuce. -se executa spacluirea suprafetelor folosind unul din adezivii de spaclu prezentati in suprafata anexa 3.se aseaza plasa de fibra de sticla .

Urmeaza netezirea suprafetei cu o drisca din PVC sau polisteren . Aplicarea grundului peste masa de spaclu uscata se face cu ajutorul trafaletului cu blanita sau cu bidineaua. Este comercializat in galeti de 25 kg. Dupa aplicarea grundului urmeaza un interval de 24 ore pentru uscare. apasand puternic . Grosimea stratului de grund nu trebuie sa fie mare dar suficient de uniforma. Aceasta se aplica intr-un strat foarte subtire (2-3 mm ) . Cu o galeata se poate acoperii o suprafata de 100 m² de masa de spaclu sau 80 m² . manual sau cu mixerul. tencuiala obisnuita. Grundul Universal (Baumit Universal Grup ) este un grunt gata preparat care pe langa rolul de amorsa serveste pentru egalizare . Inainte de intrebuintare .FINISAREA SUPRAFETELOR TERMOIZOLANTE 1) Grunduirea suprafetelor Grunduirea este o operatie pregatitoare in vederea aplicarii tencuielii avand rol de amorsa pentru aceasta. Exista mai multe tipuri de grunduri indicate pentru executia sistemului termoizolant EPS. eventual umezind suprafetele . Cu drisca din inox se intinde materialul intr-un strat gros de 2-3 mm. Fiind ultimul strat de finisare se va . absorbtie si aderenta a tencuielilor . Uniformitatea se poate constata printr-un colorit cat mai egal pe intreaga suprafata. continutul galetii se amesteca lent. este tencuiala decorativa . 2) Tencuirea suprafetelor Solutia la moda pentru finisarea fatadelor termoizolante . neventilate. Aplicarea tencuielii se va face dupa ce continutul galetii a fost bine omogenizat ( manual sau cu mixerul electric ).

Nu se va incepe tencuitul cu fatada cea mai vizibila a imobilului . Distantele intre randurile de clipsuri specifice tipului de panouri ales . Supravegherea lucrarii trebuie sa se faca aproape tot timpul . Aplicarea placilor termoizolante pe peretii portanti se face la fel ca la fatadele neventilate . si intre clipsuri pe rand sunt 24 ore de la aplicare .acorda o atentie deosebita aplicarii acestuia . Accesul aerului din exterior se face deasupra soclului iar evacuarea acestuia se face sub streasina sau in lateral fata de atic (de la caz la caz). Timpul de uscare eate de aproximativ sau udate .) de suprafata placilor izolatoare se prevede un paravan din diferite materiale care sa asigure estetica fatadei . Nu trebuie sa se aplice mortarul pe fasii orizontale . in scara . 3) Termoizolarea fatadelor ventilate Fatadele ventilate.zgariate . difera de fatadele neventilate. prin faptul ca la o anumita distanta (cativa cm. prin tiraj natural . in paralel cu lipirea placilor sau inainte de aceasta operatie . In vederea asigurarii unei circulatii corespunzatoare .Pentru fatadele ventilate rolul unei bariere de vapori intre interior si exterior se anuleaza .de care s-a vorbit mai inainte .termoizolante. In acest interval suprafetele tencuite nu vor fi lovite . a aerului in spatiul de ventilare este nevoie sa fie asigurate accesul si evacuarea acestuia . protectia termoizolatiei si existenta unui spatiu de circulatie a aerului numit spatiu de ventilare . Singura diferenta este ca. se va face fixarea in pereti a clipsurilor metalice de sustinere a panourilor de fatada .incepand de sus . Rolul acestuia este sa permita circulatia vaporilor de apa fara ca acestia sa condense pe suprafete si sa elimine actiunea directa a razelor de soare asupra termoizolatiei .

metal . . O bariera de vapori se poate realiza prin interior si adesea este reprezentata de vopsirea suprafetelor interioare ale peretilor exteriori cu vopsele pe baza de ulei . in anumite variante fiind chiar mai scazuta . Vata minerala si vata de sticla sunt livrate catre desfacere sub forma de saltele roluite sau sub forma de placi . Desi valoarea coeficientului de conductivitate termica al vatei minerale si de sticla le recomanda cu prisosinta .masticuri etc . patrunderea vaporilor de apa prin microcurentii de aer se poate impiedica cu asa zisele bariere de vapori amplasate intre termizolatie si zonele mai calde . terase . Principalele conditii pe care trebuie sa le respecte o bariera de vapori acceptabila sunt : -sa reziste in timp atat sub influenta vaporilor de apa cat si in conditiile impuse in general peretilor exteriori ai unei cladiri. conducte .aparate termice etc. bitum. Pentru termoizolarea fatadelor se vor folosi placi termoizolante in timp ce saltelele sunt folosite pentru termoizolatii la acoperisuri. nu trebuie neglijat aspectul conform caruia o umezire pronuntata a acestor materiale le slabeste considerabil proprietatile izolatoare . Umezirea stratului izolator poate proveni din vaporii de apa antrenati de microcurentii de aer ce strabat peretii de la cald inspre rece precum si din precipitatii .TERMIZOLAREA MINERALA FATADELOR CU PLACI DIN VATA Conductivitatea termica a vatei minerale si a vatei de sticla este comparabila cu cea a polisterenului expandat . Daca impiedicarea patrunderii apei din precipitatii depinde de protectia adoptata in proiect . polimeri sau materiale bituminoase sau chiar prin aplicarea de membrane impermeabile sau se realizeaza la exterior cu folii impermeabile din materiale plastice .

in curs de reabilitare . Suprafetele pe care se pot aplica placile din vata minerala pot fi realizate din beton . . toate accesorile cum ar fi pervaze de ferestre .-sa nu reprezinte un mediu agresiv pentru materialele de constructie cu care vine in contact. BCA .ales conform grosimii placilor ce vor fi folosite . o fata tratata sau ambele de fabricatie al placilor din vata fete tratate . trasata pe perete in urma masuratorilor cu furtunul de nivel .lemn etc . fetele netratate .stucaturi si alte profile de fatada vor fi indepartate. Profilul de soclu va fi montat pe o linie perfect orizontala . Totusi mai ales in partea subterana a acestuia pe o portiune de minim 30 cm cat se recomanda pentru izolare ar trebui sa fie izolata cu polistiren extrudat a carui hidroscopicitate este mult mai redusa . deja anterior : indreptarea prin indepartarea proeminentelor proeminentelor si umplerea cu adeziv a golurilor .indepartarea tencuielii burdusite etc. Abaterile constante (proeminente si depresiuni ) nu trebuie sa depaseasca limita de ± 10mm. Placile din vata minerala si vata de sticla nu sunt contraindicate categoric pentru lucrarile de termoizolare a soclurilor .caramizi pline sau cu goluri .Pentru lipirea placilor termoizolante va fi folosit un adeziv recomandat pentru placile din vata de sticla sau vata minerala . 40 kg / m³ Grosimile anorganica se situeaza in gama 2÷ 20 cm. Densitatea acestor placi este de 32 kg/ m³. Conditile generale de pregatire a suprafetelor sunt cele expuse . curatarea de praf si vagetatie . Aceste placi pot avea sau 48 kg /m³. din vata minerala sau vata de sticla. hidrofobante. La linia de separatie intre termoizolatia de soclu si cea a fatadei se va monta profilul de soclu din aluminiu . Pentru izolarea termica a fatadelor sunt indicate placile rigide . Pentru verificarea planeitatii suprafatelor va fi folosit un dreptar de 3 m . La cladirile vechi .

Principiile de tesere la colturi sunt la fel cu cele descrise la polistiren.dupa uscarea adezivului.la pozitie . 45 mm pentru caramida . Placile se aseaza de regula pe orizontala .tencuieli .In ceea ce priveste temperatura ambianta . 35 mm pentru zidurile din beton si de min. aceasta trebuie sa fie minim de 5 ºC. BCA . grunduri . urmand sa fie taiate cu exactitate .alte materiale . pe langa dimensiunile minime de patrundere in zid .Intr-un vas de preparare se pune mai intai apa peste care se toarna incet adezivul sub o amestecare continua .Prepararea adezivului . Alegerea se face tinand cont de starea suprafetelor de aplicare si de marimeasuprafetelor pe care a-a aplicat adeziv. Producatorii de termoizolatie pe baza de vata minerala sau de sticla au propria lor gama de adezivi . dibluri .5 l . Dibluirea placilor din vata minerala sau de sticla se face dupa una din schemele urmatoare. Dupa aproximativ 24 ore de la lipirea placilor termoizolante se vor executa gaurile pentru dibluri conform uneia din schemele propuse.de cinci puncte (colturile si centrul placii ) sau in banda perimetrala plus trei . Inperimetrale ale golurilor de ferestre si usi bucatile de placa vor depasi cu cativa cm muchiile golului. Aplicarea adezivului pe placa se face minim in puncte la interior.Necesarul de apa pentru un sac de adeziv este de 6.Cand amestecarea se considera incheiata . Intr-un interval de timp de 24 ore adezivul poate fi folosit fara alterarea calitatii . Amestecarea se face manual sau cu un mixer electric . Adancimea gaurilor in zidul portant va fi de min.planse de armare . Atunci cand se alege lungimea tijei diblurilor se va tine seama . pasta obtinuta se lasa in repaus timp de 10-15 minute.

Acestea vor trebui incluse in masa de spaclu pana cand nu se mai observa din afara . Se va folosi o bidinea sau un trafalet cu blanita. cu o grosime de 5 mm.In aceasta grosime va trebui sa fie inclusa si plasa din fibra si anume cam la jumatatea ei . prin priza optima intre tencuiala de baza si tencuiala de incheiate. de "perete umed "se vor aplica si coltarele (atat la colturile cladirii cat si la muchiile golurilor ). Normele producatorilor indica o grosime de 7 mm pentru masa de spaclu ce trebuie sa se aplice pe placi dupa dibluire. Este demn de notat ca folosind dibluri .In zonele in care armatura din plasa trebuie dublata (coltul golurilor de ferestre si usi etc .10cm. Temperatura ambianta nu trebuie sa fie mai mica de 5 ºC si prescriptiile de aplicarea careia lucrarile de termoizolare si finisare se considera .Se aplica al doilea strat de masa de spaclu .)plasa de baza se va aplica peste primul strat ce va avea o grosime de 2 mm. Grunduirea sau tencuiala primara este menita sa asigure o decor. Grundul se va aplica la cel putin 24 ore dupa spacluire. Tot in aceasta etapa . La capetele de innadire .coltare sau plasa din fibra de sticla altele decat cele indicate de producatorul de placi din vata nu se poate intampla nimic neplacut daca se respecta dimensiunile aplicare. Erorile nu pot fi mai mari de 5 mm .Dupa aplicarea mesei de spaclu se va face o verificare a plaienitatii suprafetelor cu un indreptar de 3 m . Gaurile pentru dibluri se executa cu burghiu de 8mm cu cap vidia si utilizand un ciocan rotopercutor.grosimea tencuielii-daca exista-de grosimea stratului de adeziv (maxim 10mm ) si de grosimea izolatiei . plasele se petrec pe o latime de aprox . peste care se preseaza straifurile de plasa suplimentara.

preferabil in ziua urmatoare .Tencuiala de decor se va aplica dupa uscarea grundului.preferabil utilizand benzi de hartie adeziva .031-0. Vopseaua lavabila nu poate indeparta neregularitatile si . In aceasta situatie tencuiala primara trebuie sa fie ceva mai groasa (> 5 mm ) iar suprafata acesteia sa fie foarte neteda .Jonctiunea dintre benzi se face de asemenea continuu . Atat pentru suprafetele termoizolate cu polistiren cat si pentru cele termoizolate cu placi din vata se practica uneori renuntarea la tencuiala decorativa si se practica uneori renuntarea la tencuiala decorativa si se aplica . nu corodeaza substantele Capacitate de izolare termica la temp medie de +10 grade C unuforma cu care vine in contact (0. Tencuiala decorativa trebuie sa fie aplicata in benzi .cu acelasi sens de inaintare .le pune in evidenta mai mult . Materiale din vata minerala termo si fonoizolante Proprietati generale: • • • • • • Substanta anorganica cu fibre de silicat Substanta fibroasa deschisa.dupa care urmeaza structurarea tencuielii cu o dtisca de PVC .peste tencuiala de baza (spaclu )o vopsea lavabila . cu drisca metalica .uneori . fibrele minerale au o distributie Diametrul fibrelor 6-10 microni Neinflamabil Neutru din punct de vedere chimic.fara intreruperi .034 W/mK) . Temperatura ambianta trebuie sa fie peste 5 ºC iar razele de soare directe si foarte puternice trebuie sa fie evitate fie prin instalarea unor paravane din prelata fie prin alegerea zilelor si a intervalelor dintr-o zi cand efectul razelor solare nu este asa de puternic . Aplicarea tencuielii decorative se face manual . continuu .

nu este atacabila de ciuperci. Usor de croit rezistenta la caldura la placi. fonoabsorbante placi circulabile usoare placi circulabile grele materile de caserare saltele de vata minerala cusuta elemente de izolare a tevii (cochilie) Materiale termoizolante utilizate in tehnica frigului Cateva din conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca materialele termoizolante pentru a fi utilizate in tehnica frigului sunt: . pisla.• • • • • • • Proprietati fonoabsorbante Amortizarea vibratiilor Rezistenta redusa la difuzia vaporilor Stabilitate dimensionala (dilatare/contractie) rezistent la putrezire. preformate si cochilii rozatoare aprox 250 grade C Domenii de utilizare • • • • • perete oblic si planseul mansardei fara sarcini termoizolatii cu aerisire plansee de pivnita plansee intre etaje izolarea acoperisurilor plate din beton armat sau din tabla cutata Prezentare • • • • • • • • • • rulouri placi usoare placi autoportante placi necirculabile placi semirigide. insecte.

Densitate aparenta mica .Higroscopicitate redusa .Sa nu aiba valoare nutritiva pentru insecte si rozatoare. . . .Aprindere grea . . .Densitate aparenta mica .Conductivitate termica foarte redusa: .Conductivitate termica Densitate aparenta mica Polistirenul expandat . .Este utilizat des pentru izolarea peretilor.Sa nu aiba miros. . .Densitate aparenta mica.Este realizat din straturi multiple de carton ondulat lipite intre ele si impregnate cu bitum.Montare usoara.Rezistenta la compresiune mare . .Rezistenta mare la inghet.Usor de prelucrat.Permeabilate la vapori redusa.Sa nu se taseze. . Velitul .Conductivitate termica redusa ..Sa nu fie receptive la mirosuri. .Conductivitate termica redusa.Durata mare de exploatare. dintre care in continuare sunt prezentate cele mai reprezentative.Inerte din punct de vedere chimic. .Rezistenta mecanica buna. In practica izolatiilor frigorifice se intalnesc numeroase materiale. . Pluta .Higroscopicitate redusa. . a plafoanelor si a conductelor.

dezavantaj.Autodube frigorifice.Rezistenta redusa la compresiune .Material impermeabil la umiditate. .Mijloace de transport frigorifice. .Utilizat aproape in exclusivitate pentru izolarea: .Recipiente si conducte. . . . livrate sub forma de folii rulate sunt prezentate in imagine.Are o rigiditate mare.dezavantaj. . Spuma de poliuretan .Se stinge singur sub actiunea flacarii (nu este inflamabil).dezavantaj. . . Cateva tipuri de izolatii din poliuretan utilizabile in conditionarea aerului.Se poate expanda direct la locul de montaj sub actiunea R11.Frigiderelor casnice.Conductivitate termica foarte redusa: . . ceea ce interzice utilizarea acestui material dupa intrarea in vigoare a protocoalelor internationale privind agentii frigorifici poluanti pentru stratul de ozon.Utilizat aproape in exclusivitate pentru izolarea: . .Dulapurilor frigorifice.In timp R11 se evapora si este inlocuit de aer . . .Coeficient de dilatare termica ridicat .Dulapurilor frigorifice. .dezavantaj.Se constata o restrangere a utilizarii acestui material. Spuma de clorura de polivinil .Vitrine frigorifice.Punct de topire relativ scazut (80°C) . Ampora .Densitate aparenta mica .Se utilizeaza la constructii navale. .- Adecvat pentru realizarea de elemente prefabricate pana la dimensiuni de 2x6m. .

.Armarea se face in acelasi mod ca mai sus si se lasa pentru uscare minim 5 zile.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful