IZOLATII TERMICE

Diferenta de temperatura dintre doua medii diferite sau identice din punct de vedere structural,implica autoamt manifestarile fenomenului de transfer termic. Cele doua medii pot fi separate prin pereti omogeni sau neomogeni sau se pot afla in contact direct.In calculele necesare dimensionarii structurilor termoizolatoare pentru cladiri,peretii ce sapara interiorul cladirii de exterior sunt de cele mai multe ori,pereti plani neomogeni formati din diferite materiale. Tot de regula,acesti pereti sunt strabatuti de fluxul termic dupa o directie perpendiculara pe planul pe care il formeaza.Valoarea acestui flux termic se masoara in wati si caracterizeaza nivelul pierderilor de caldura din locuinte pe anotimpul friguros.Daca,la un moment dat,temperatura interiora ajunge sub valoarea temperaturii exteriore,din cauza cresterii acesteia,fluxul termic isi schimba sensul urmarind insa aceeasi directie.Atunci cand temperatura exterioara este mai scazuta decat temperatura interiora,temperatura peretelui la interior este mai scazuta decat temperatura camerei.Chiar si temperatura la exteriorul peretelui difera de temperatura mediului exterior fiind ceva mai ridicata.De marimea fluxului termic ce strabate peretii depinde cantitatea de caldura ce se pierde pe timpul iernii dar si nivelul temperaturii in incaperi pe timpul verii.Fluxul termic este direct influentat de rezistentele termice ale straturilor materiale pe care le parcurge.

Materilele cu o rezistenta termica foarte ridicata sunt numite materiale termoizolatoare. Rezistenta termica este inversul conductivitatii termice a materialului respectiv. Dupa cum se vede,densitatea fluxului termic ce strabate perete neomogen influenteaza direct pierderea de caldura de la interior catre exterior. Se pune intrebarea fireasca daca pierderile acestea de caldura pot fii oricat de mari si care sunt posibilitatile de a le limita cat mai drastic.Raspunsul este unul singur:natura materialelor din care sunt obtinute elementele unei constructii ce separa interiorul acesteia de mediul inconjurator este factorul principal care determina marimea fluxului termic.Atunci cand discutam de transferul termic,dintre multitudinea de caracteristici fizice si chimice ale materialelor de constructie ne intereseaza doar caracteristica denumita conductivitate termica si care se masoarain w/mk.Materialele cu o conductivitate termica ridicata sunt considerate termoconductoare ,iar cele cu o conductivitate termica redusa sunt cunoscute sub denumirea generica de izolatoare termice sau termoizolatoare. Desi metodologia de aplicare a termoizoatieieste aceeasi pentru fiecare material in parte,la constructiile existente numarul solutiilor disponibile este mai redus in comparatie cu cladirile in curs de proiectare.Daca,la acestea din urma,solutia plasarii stratului termoizolant in interiorul zidului care poate fi din caramida,beton.BCA,este frecvent adaptata,ea nu se poate aplica si cladirilor deja construite.La acestea solutia aplicarii izolatiei pe exterior este cea mai aplicata.Placarea peretilor prin interior cu materiale termoizolante are dezavantajul ca reduce suprafetele incaperilor si nu acopera grosimile planseelor si plafoanelor care sunt niste punti termice importante.

din randul materialelor termoizolatoare anorganice fac parte si materialele fibroase.O alta categorie de materiale anorganice este reprezentata de materialele granulare cum ar fi de exemplu perlitul. Materialele anorganice pot fi materiale celulare coerente formate dintr-o matrice solida in interiorul careia se afla o intreaga retea de capilare cu aer. Aici este cazul sa lamutim confuzia care se face adesea intre vata mineral si vata de sticla in sensul ca si una si cealalta sunt nominalizate drept vata de sticla.25Kcal/mh grad.placile si cochiile din pluta -materiale celulare poroase(polistiren.Granulele de perlit inglobate in masa unui liant chiar fara proprietati termoizolatoare deosebite.In aceasta categorie intra placile PFL.Sticla celulara este unul din exemple.Insfarsit.pot construi pe ansamblu un termoizolator important.multe dintre ele complet inchise.rigiditatea materialelor termoizolante este un factor important deoarace in .MATERIALE TERMOIZOLANTE Sunt cunoscute sub aceasta denumire toate materialele care au un coeficient de conductivitate termica sub 0. Dupa natura componenetelor.in a caror structura intra anumite materii organice inglobate in masa unui liant.Deosebirea este aceea ca materiile de la care se porneste difera:roca si sticla nu au compozitii chimice identice.cunoscute fiind vata de sticla si vata minerala.spume organice) Din punct de vedere ai caracteristicilor fizice.materialele termoizolante se clasifica in materialeanorganice si materiale organice.fibroase sau nefibroase. Materialele termoizolante organice se clasifica dupa structura astfel: -materiale coerente .

cu coeficient de tasare intre 10si 29%la sarcini de 200daN/mp -materiale foarte tasabile(clasa T5).cu coeficient de tasare intre 5si 10%la sarcini de 200daN/mp -materiale usor tasabile(clasa T4).Izolarea planseelor si a teraselor circulabile unde peste statul izolator se aplica o sapa si eventual un placaj ceramic.functie de acestea este ganditsi realizat sistemul de fixare si de sustinere a acestora.un grad e tasare mai mare.exista mai multe sortimente diferentiate intre ele de valoarea acestui parametru.de 1% -materiale rigide(clasaT2).Pe acest criteriu materialele se clasifica astfel: -materiale foarte rigide(clasa T1).Vom alege sortimentul ghidandu-ne .cu coeficient de tasare intre 1si 5% la sarcini de 200daN/mp -materiale semi-rigide(clasa T3).cu coeficient de tasare. sub aceeasi denumire comerciala .placile de polistiren nu pot ramane neprotejate la .cu coeficient de tasare de peste 20/ la sarcini identice cu cel precedent. Legat de prezentarea acestei caracteristici este locul sa precizam ca nu sunt rare situatiile cand. Totusi separarea atat de neta intre mediile de folosinta recomandate esteb usor fortata.Acest grad mai ridicat de expandare se reflecta intr-o densitate mai scazuta.si de sigur. dupa sarcina pe care aceasta va trebuii sa o suporte in timp.Avand in vedere faptul ca .de exterior si polisteren extrudat .In comert acesta se gaseste sub forma a trei sortimente diferite:de interior.in special.se va realiza cu placi de polistiren cu densitate ridicata. Asa zisul polisteren de iinterior are o densitate mai mica rezultata din gradul mairidicat de expandare.in orice sit6uatie . Pentru exemplificare am ales cazul polisterenului .la o sarcina de 200daN/mp.

O verificare primara se poate face insa :daca .Mult mai importanta este forta de coeziune intre granule care constata ca difera de la fabricant la fabricant.prinsa cu o mana de una dintre laturi .un neajuns destul de costisitor dar.exterior.5 kg / m³ -clasa B2 9. Densitatea este un alt criteriu de clasificare a materialelor termoizolante : -placi si saltele din vata minerala (vata de roca ) -clasa A1 18 < d < 25 kg / m³ -clasa A2 25 < d < 35 kg / m³ -clasa A3 35 < d < 60kg / m³ -clasa A4 60 < d < 100 kg / m³ -clasa A5 100 < d < 160 kg / m³ -clasa A6 160 < d < 200 kg -saltele din vata de sticla -clasa B1 7 < d < 9.O faramitare prematura a placilor de polistiren poate constitui.5 < d < 12.rezulta ca influenta factorilor de mediu asupra placilor nu este directa si nu poate fi prea mare in timp.5 < d < 18 kg / m³ -clasa B4 18 < d <25 kg / m³ -clasa B5 25 < d <50 kg / m³ -clasa B6 50 < d <80 kg / m³ -clasa B7 80 < d < 120 kg / m³ -placi din polisteren expandat -clasa P 1 9 < d < 13 kg / m³ -clasa P 2 13 < d < 16 kg / m³ .o placa din polistiren avand o grosime de 2-3 cm se rupe cu usurinta este necesara testarea produselor oferite si de alti fabricanti.5 kg / m³ -clasa B3 12. desigur . totodata . nu se ofera inca indicii de calitate legati de acest aspect.

Planseele peste subsoluri si demisoluri neincalzite se izoleaza termic cu placi termoizolante rigide care pot fi incluse in grosimea placii sau protejate pot fi aplicate peste acestea urmand a fi pentru a rezista sarcinilor specifice corespunzator .termoizolatie din polisteren extrudat pentru placarea exterioara a peretilor subsolurilor si demisolurilor. Clasificare conform normelor C. • • • • • • • • • • termoizolatie din vata minerala-codMW termoizolatie din sticla celulara-cod CS termoizolatie din perlit expandat -cod EPB termoizolatie din polisteren extrudat-cod XPS termoizolatie din polisteren expandat-cod EPS termoizolatie din spuma rigida de poliuretan-cod PUR termoizolatie din spuma fenolica-cod PF termoizolatie din pluta-cod ICB termoizolatie pe baza de fibre de lemn-cod WF termoizolatie din vata de lemn-cod WW In practica curenta a lucrarilor de izolare termica aplicate cladirilor pentru locuit.dublata uneori de placi din polisteren expandat fixate la partea inferioara.Alegerea materialelor se va face in raport cu situatia concreta .E.cea mai des intalnita situatie este placarea pe exterior cu placi termoizolante(din materiale minerale sau din polistiren expandat). Pe langa partea literara codul poate fi completat cu simboluri care sa detalieze si alte caracteristici ale produsului.din saltele de vata minerala sau vata de sticla.termoizolatia sub acoperis.-clasa P 3 16 < d < 20 kg / m³ -clasa P 4 20 < d < 50 kg / m³ -clasa P 5 35 < d < 50 kg / m³ Toate tipurile de materiale termoizolatoare poarta un cod de produs conform metodologiei europene.

In conditiile obisnuite de temperatura aceste materiale pot avea valori de conductibilitati termice mai reduse chiar decat ale polistirenului.trecand chiar de la 1000 C.de la caz la caz.Nivelul de expandare este controlabil si.Pot fi utilizate la temperaturi cu mult peste cele intalnite in mod curent intr-o locuinta. -Polistirenul este un polimer organic care are propietatea de a putea fi expandat in anumite conditii.Aceste .in masa polimerului este inclus aer.placile din polistiren expandat sunt simbolizate EPS iar placile din polistiren extrudat sunt intre simbolizate cele doua XPS.Tehnologia clase cat si in de aplicare a acestor placi termoizolatoare este identica dar unele proprietati fizice difera atat cadrul fiecarei clase. Vata de sticla. Atat vata minerala minerala cat si vata de sticla au insa propietatea de a retine umiditatea.tehnologia de obtinere a polistirenului extrudat.propietatile lor termoizolatoare scad.in functie de aceasta se pot obtine materiale cu diferite densitati.poate fi dferita si va tine seama de cateva principii esentiale: -Vata minerala si vata de sticla sunt materiale izolatoare cu calitati deosebite.care. Printr-o crestere remarcabila a volumului . Acesta are o densitate sensibil mai mare decat cea a polistirenului expandat.La umiditate crescuta conductivitatea acestor materiale creste si astfel.vada minerala si placile din polistiren sunt cele mai des intrebiuntate materiale termoizolatoare.foarte pe scurt.Expandarea intrun spatiu strict delimitat si in anumite conditii specifice este. Polistirenul expandat si polistirenul extrudat Conform normelor europene in vigoare .

Pentru neregularitati mai mari de 10mm.in cazul suprafetelor zugravite.stratul suport trebuie sa fie uscat. desprafuit. acestea trebuie sa aiba o varsta mai mare de 45 zile si sa nu prezinte urme de materiale de decofrare. curat. pe vant puternic sau pe ceata. se recomanda aplicarea suplimentara a unei tencuieli de uniformizare. se indeparteaza si se repara. Nu se aplica pe suporturi inghetate. in cazul suporturilor din beton. suprafete expuse radiatiilor puternice. B.daca stratul suport prezinta fisuri. daca zugravelile sunt poroase si nu prezinta exfolieri. cu sau fara tencuiala. . BCA.pentru suporturile de zidarie tencuita fara vopsitorii sau zugraveli. se pot trata cu un grund de aderenta si . . CONDITII DE APLICARE Termoizolatia nu poate fi pusa in opera pe timp de ploaie si nici atunci cand temperatura nu se incadreaza intre 5 .rezistenta la la (tasarea). fara pete de grasime. PREGATIREA STRATULUI SUPORT Lucrarile de izolatie termica exterioara se executa la pereti din beton. se verifica daca suprafata este portanta (prin ciocanire). MODUL DE APLICARE AL SISTEMULUI DE TERMOIZOLARE A FATADELOR A. cu o rezistenta mecanica corespunzatoare.rezistenta tractiune si densitatea . iar zonele in care tencuiala prezinta dezagregare. si sa nu aiba denivelari mai mari de 10mm.rezistenta . acestea trebuie reparate in prealabil. zidarie de caramida.diferentieri compresiune vizeaza conductivitatea la termica inconvoiere . .25 ºC. . Nu se aplica pe suprafete orizontale sau inclinate si suprafete expuse ploilor.

se verifica planeitatea profilului .fixare –Vopsea.Inainte de fixarea profilului de soclu in dibluri. Atentie! Pentru amestecare nu se utilizeaza scule din aluminiu. 6. . . . 2.Pe suport plan: se intinde adezivul pe placa de polistiren in camp continuu.2.Se fixeaza profilul de soclu incepand cu partea inferioara a fatadei (profilul de soclu avand latimea adaptata grosimii termoizolatiei). 2. . METODA DE APLICARE Punerea in opera a sistemului nu prezinta dificultati deosebite daca se face de catre personal calificat si se respecta conditiile si procedurile de aplicare. Aplicarea adezivului masa de spaclu pe placile de polistiren .Se aduga pulberea in apa – proportia de amestecare (aprox.Pentru amestecare se foloseste mixerul pentru tencuieli la viteza redusa pana la omogenizarea produsului.toate tipurile de strat suport amintite se curata si se amorseaza corespunzator inainte de aplicarea sistemului de izolatie termica. evitand a se forma cocoloase. cu un spaclu cu dinti din otel inoxidabil.Fixarea se face cu dibluri rapide (6*40 sau 6*42 mm cu guler). . Aplicarea placilor din polistiren 2.Materialul se lasa in jur de 5 minute dupa care se omogenizeaza din nou si poate fi gata pentru aplicare. Prepararea adezivului masa de spaclu .Pe suport neuniform: se aplica adezivul in benzi perimetrale pe marginea placii si in puncte in campul placii.1. Succesiunea operatiilor: 1. C. Montarea profilului de soclu . .5 parti material uscat/1 parte apa).

cu lungime de min.3. cu latura lunga pe orizontala. cu densitatea de 15 Kg/m3. polistirenul trebuie decupat si montat in asa fel incat rosturile sa nu fie in prelungirea spaletilor sau a glafurilor. . cu dimensiunile 500X1000mm. .Daca prin presarea placii.in jurul usilor si a ferestrelor. . adezivul iese pe margini. Aplicarea placilor din polistiren . . ./mp. . .Se aseaza primul rand de placi in profilul de soclu. una langa alta.Se preseaza placile cu ajutorul unui dreptar pentru a nu deforma placa de polistiren si se verifica permanent planeitatea cu ajutorul nivelei cu bula (boloboc).numarul de dibluri recomandat este de 5 buc.Trebuie avut in vedere ca adezivul sa nu umple rosturile dintre placile de polistiren alaturate pentru preveni aparitia puntilor termice. si apoi se continua aplicarea intercalat si intertesut. 24h de la lipirea placilor de polistiren pentru ca adezivul sa se intareasca (se evita astfel dezlipirea placilor).este necesara in cazul in care suprafata pe care se aplica termoizolatia are o inaltime mai mare de 6 m. 2. 2m. . Ancorarea suplimentara cu suruburi si dibluri. acesta trebuie eliminat pentru a preveni aparitia rosturilor deschise intre placi. ca la o zidarie.este necesara in cazul in care suprafata este tencuita sau din beton si in cazul in care din calculul termotehnic rezulta o grosime a placii de polistiren mai mare de 6 cm. 3.Se foloseste polistiren expandat EPS. detensionat. iar montarea lor se face la min. .Taierea si ajustarea placilor de polistiren se poate realiza cu ajutorul unui fierastrau sau cutter.

4.2.La partea superioara a ferestrelor si a usilor se monteaza profilul de colt cu picurator. stratul de adeziv se . . se prepara masa de armare. . urmarind aceleasi indicatii ca la prepararea masei de lipire (pct. . .Dupa realizarea armarii suprafetei. la partea inferioara a ferestrelor se monteza glafurile din material plastic sau tabla. peste care se aseaza plasa de fibra de sticla si se preseaza cu gletiera.Dupa lipirea si ancorarea placilor din polistiren expandat. 4 mm. .Masa de armare se aplica cu spaclu cu dinti. pe o suprafata cu o latime cu 10 cm mai mica decat latimea plasei de fibra de sticla.Plasa de fibra de sticla se suprapune pe o latime de 10 cm.Inainte de inceperea armarii. pe lungimea desfasurata a sulului. 2. astfel incat aceasta sa se inglobeze in masa de armare.Se urmareste inglobarea completa a plasei de fibra de sticla in masa de armare . In cazul in care armarea intarzie cu 7 zile. . care are rolul de a impiedica scurgerea apei peste elementele de inchidere.Operatiunea de armare incepe cu aplicarea profilelor de colt din aluminu cu plasa de fibra de sticla pe colturile exterioare si a profilelor de colt din PVC cu plasa de fibra de sticla la golurile de usi si ferestre si chituirea diblurilor pentru polistiren.).Se aplica masa de armare intr-un strat de aprox. . placile se slefuiesc si se curata din nou. placile de polistiren se slefuiesc cu hartie abraziva si se curata. .Armarea si inglobarea plasei de fibra de sticla se executa de sus in jos. Armarea .

Hidroizolarea soclului Materiale: Hidroizolatie pe baza de bitum Polistiren Extrudat XPS-placi Plasa de armare din fibra de sticla masa de spaclu Metoda de aplicare: Stratul prin suport trebuie se sa fie curat si si uscat. Se aplica un strat de hidroizolatie pe baza de bitum. in grosime de 2mm. 5 zile de la aplicare in functie de conditiile de mediu. Se lipesc placile de polistiren extrudat XPS cu masa de spaclu. se trece la armarea cu plasa de fibra de sticla si masa de spaclu.2. in functie de conditiile climaterice. Tratarea zonei de soclu Deoarece zona de soclu este expusa suplimentar la factori externi (infiltratii de apa. 5.lasa min.1. desprafuieste verifica planeitatea. socuri mecanice si termice) se recomanda a se trata specific. 5. . pe toata suprafata soclului. cu ajutorul fierului din otel inoxidabil. Termoizolarea soclului Metoda de aplicare: Se pregateste stratul suport (idem mai sus). 5. eliminandu-se eventualele urme de decofrare.Dupa 24 h sau mai mult. se Se vor elimina eventualele urme de grasimi sau alte impuritati. Se verifica portanta ciocanire. 24h.dupa care pe proaspat se lipesc placile de polistiren extrudat XPS. Perioada de uscare este de min.

Pentru lipirea placilor de polistiren la folia hidroizolanta vor fi folositi aditivi care au aceasta recomandare .intarit polistiren cu fibre.Suprafata membranei de hidroizolare va trebui sa fie uscata .fara praf si sa fie suficient de bine lipita de zid pentru a asigura capacitatea portanta .Termoizolarea soclului se recomanda a fi realizata cu polistiren extrudat XPS-R (rugos)aplicat peste folia de hidroizolatie.pe peretele exterior al cladirii .Aplicarea placilor de polistiren extrudat se va intinde cel putin 30 cm sub nivelul solului si va urca pana in dreptul planseului de beton al parterului .Este pe recomandat pentru lipirea placilor extrudat hidroizolatii bituminoase .00 care cota superioara a pardoselii parterului .In cazul cladirilor din zidarie .Aceasta se intampla si la cladirile fara subsol sau demisol dar si la cele prevazute cu spatii partial sau total subterane.cota ±0.Adezivul bitumos 2K(Bitumen Kleber 2k )din gama adezivilor Baumit este un aditiv bicomponent .Termoizolarea soclurilor In conceptia moderna de proiectare a cladirilor .uneori .axul planseului de beton al parterului .va trebui ca acestea sa fie sprijinite provizoriu.Din mai multe motive de detaliu optam pentru inceperea lipirii placilor de la limita superioara chiar daca .Portiunea exterioara a cladirii cuprinsa intre nivelul terenului sistematizat si nivelul pardoselii parterului este cunoscuta sub denumirea de soclu .aceasta operatie .Trotuarul este construit cu o usoara panta care sa permita scurgerea apei inspre exterior .se afla mai sus decat cota terenului sistematizat din zona constructiei .De obicei soclul este marginit de un trotuar din beton sau asfalt de diferite latimi .fara solventi de .Aplicarea prin lipire a placilor din polistiren extrudat se poate face pornind de la limita inferioara (sub nivelul terenului)sau de la partea superioara .Principalii pasi ai executiei sunt urmatorii: -se identifica .

este simpla deoarece betonul placii si al grinzii este evident in exterior. Numarul de puncte in care se va aplica adezivul difera in functie de starea suprafetei pe care urmeaza a fi aplicata placa.Bucatile mai mici se vor acoperi in intregime cu un strat de adeziv .se aplica cu latura superioara pe linia de nivel trasata anterior si depasind coltul cladirii cu lungime egala cu grosimea placilor folosite.sub forma de banda continua lata de aproximativ 10 cm si inca in trei puncte aflate la interior .adezivul se va aplica pe tot conturul placii. -pe un banc de lucru se aseaza placa de polistiren . In situatia unor suprafete cu denivelari mari . Dupa intinderea adezivului (tot cu mistria )trebuie sa se obtina pete de adeziv cu forme aproximativ circulare avand diametre de aproximativ 15 cm si grosimi de aproximativ 1 cm . Cantitatea de adeziv pentru fiecare punct echivaleaza aproximativ cu cantitatea medie ce se poate lua cu mistria .va fi trasat perimetrul intregii cladiri la acest nivel .nu va depasi 1 cm .intreaga.Grosimea adezivului .In orice caz .Pentru evitarea unui numar prea mare de taieri se recomanda ca de la un colt sa se porneasca simultan pe cele doua laturi .cu ajutorul furtunului de nivel .O data ce a fost punctat axul planseului .Se preseaza bine placa pe suprafata insistand in dreptul punctelor cu adeziv . -prima placa.(anexa 2) -se prepara adezivul bituminos conform instructiunilor din prospectul insotitor .pentru prima placa intreaga (1000 x 500 mm )adezivul se va aplica in minimum cinci puncte :cate unul in fiecare din cele patru colturi si unul la mijlocul placii.In situatia cladiriilor din beton se va recurge la masuratori ajutatoare.dupa intindere . .

Locurile pentru gauri vor fi marcate conform dimensiunilor alese.Dupa ce toate laturile placate operatiunea dibluire a placilor.6 sau 8 dibluri pe fiecare placa.Pentru gaurire este necesar un ciocan rotopercutor(in special pentru beton).In zidarie de BCA sau caramida se pot practica gauri cu o bormasina obisnuita dar echipata cu un burghiu cu cap vidia .Pentru executia gaurilor in suprafetele portante se vor folosi burghie cu diametrul de 8 mm .La intalnirea acestora cu primele doua.randul urmator va incepe cu o jumatate de placa si va continua cu placi intregi pana la coltul alaturat.-conform anexei 3 . -cele doua laturi ale cladirii se vor incepe simultan din coltul aflat pe acelasi diagonala cu primul .schema minima de amlasare a gaurilor pentru dibluri este anexa 3 . Dupa ce gaurile au fost executate la adancimea necesara.Pentru blocurile ceramice tip Porotherm chiar nu se recomanda folosirea percutiei deoarece acestea sunt foarte casante .Aceasta nu poate avea loc mai devreme de 24 ore de la operatia de lipire a placilor In functie de gradul de aderenta obtinut se vor monta 5.grosimea stratului de adeziv precum si grosimea tencuielii peretilor daca aceasta exista.diblurile (fara cui )for fi introduse in gauri prin apasare cu mana .Atat pentru placile termoizolante din polistiren (expandat sau extrudat )ale soclului cat si pentru cele ale fatadelor .Este important de retinut ca diblurile trebuie sa patrunda in beton minimum 35 mm iar BCA sau caramida 45 mm. Pentru stabilirea adancimii de gaurire se va tine seama de aceste dimensiuni la care se va adauga grosimea placii .Talerul .In comert exista dibluri cu o gama larga de lungimi ale tijei de metal sau plastic.Ultimul rand de placi va trece sub cota terenului nivelat cu cel putin 30 cm. Dimensiunea rezultata va fi suplimentata corespunzator pana la lungimea de diblu imediata superioara valorii calculate .placile soclului au vor fost fi taiate corespunzator cu polistiren pentru urmeaza realizarea unor de tesaturi convenabile la cele doua colturi.

etc.sa se intinda plasa de fibra pe toata lungimea peretelui.se aseaza plasa de fibra de sticla .granit.In continuare .O metoda mult mai convenabila este ca.Trebuie retinut ca inadirile de plasa .imediat .Se potriveste cuiul in orificiul central al talerului dupa care se bate cu ciocanul pana la refuz.fixandu-se din loc in loc cu cuie sau agrafe provizorii.Aditivul se intinde pe termoizolanta .reusindu-se astfel si presarea talerului in placa pana la nivelul suprafetei acesteia .In caz de nevoie gaura se mai adanceste putin pentru a permite patrunderea completa a diblului .mai intai .gresie.atat pe orizontala cat si pe verticala se fac cu petrecerea capetelor pe o lungime de minimum 10 cm. -la minimum 12 ore de la spacluirea talerelor diblurilor ar trebui facuta o spacluire a suprafetelor placate folosind un fel de rindea speciala .Cu mistria sau cu o gletiera se vor netezi adanciturile talerului din plastic folosind adeziv.Pentru aceasta se va prepara masa de intr-un strat de 2-3 mm peste care spaclu conform instructiunilor din prospect.beneficiarul poate opta pentru o tencuiala decorativa sau pentru placarea soclului cu marmura .diblului va trebui sa vina in contact cu suprafata placii . . -se executa spacluirea suprafetelor folosind unul din adezivii de spaclu prezentati in suprafata anexa 3.Portiunile spacluite vor avea dimensiuni rezonabile astfel ca pana la intinderea si fixarea plasei adezivul sa nu inceapa sa se usuce. In ambele cazuri se va folosi mistria si gletiera .se poate renunta la aceasta operatie si cu atat mai mult cand urmeaza aplicarea unui placaj ceramic .acestea vor fi indepartate.Mai ales in cazul soclurilor unde suprafetele sunt de obicei reduse.

Cu drisca din inox se intinde materialul intr-un strat gros de 2-3 mm. Inainte de intrebuintare . Grosimea stratului de grund nu trebuie sa fie mare dar suficient de uniforma. 2) Tencuirea suprafetelor Solutia la moda pentru finisarea fatadelor termoizolante . Aplicarea tencuielii se va face dupa ce continutul galetii a fost bine omogenizat ( manual sau cu mixerul electric ). Grundul Universal (Baumit Universal Grup ) este un grunt gata preparat care pe langa rolul de amorsa serveste pentru egalizare . eventual umezind suprafetele . neventilate. Uniformitatea se poate constata printr-un colorit cat mai egal pe intreaga suprafata. manual sau cu mixerul. Cu o galeata se poate acoperii o suprafata de 100 m² de masa de spaclu sau 80 m² . este tencuiala decorativa . Aceasta se aplica intr-un strat foarte subtire (2-3 mm ) . apasand puternic . Fiind ultimul strat de finisare se va . Exista mai multe tipuri de grunduri indicate pentru executia sistemului termoizolant EPS. Este comercializat in galeti de 25 kg. tencuiala obisnuita. absorbtie si aderenta a tencuielilor .FINISAREA SUPRAFETELOR TERMOIZOLANTE 1) Grunduirea suprafetelor Grunduirea este o operatie pregatitoare in vederea aplicarii tencuielii avand rol de amorsa pentru aceasta. Dupa aplicarea grundului urmeaza un interval de 24 ore pentru uscare. Urmeaza netezirea suprafetei cu o drisca din PVC sau polisteren . continutul galetii se amesteca lent. Aplicarea grundului peste masa de spaclu uscata se face cu ajutorul trafaletului cu blanita sau cu bidineaua.

prin tiraj natural .incepand de sus . se va face fixarea in pereti a clipsurilor metalice de sustinere a panourilor de fatada . Nu se va incepe tencuitul cu fatada cea mai vizibila a imobilului .acorda o atentie deosebita aplicarii acestuia . in scara . in paralel cu lipirea placilor sau inainte de aceasta operatie . Supravegherea lucrarii trebuie sa se faca aproape tot timpul . Singura diferenta este ca. protectia termoizolatiei si existenta unui spatiu de circulatie a aerului numit spatiu de ventilare .Pentru fatadele ventilate rolul unei bariere de vapori intre interior si exterior se anuleaza . a aerului in spatiul de ventilare este nevoie sa fie asigurate accesul si evacuarea acestuia . difera de fatadele neventilate. si intre clipsuri pe rand sunt 24 ore de la aplicare . Rolul acestuia este sa permita circulatia vaporilor de apa fara ca acestia sa condense pe suprafete si sa elimine actiunea directa a razelor de soare asupra termoizolatiei . In acest interval suprafetele tencuite nu vor fi lovite . In vederea asigurarii unei circulatii corespunzatoare . Distantele intre randurile de clipsuri specifice tipului de panouri ales .) de suprafata placilor izolatoare se prevede un paravan din diferite materiale care sa asigure estetica fatadei .zgariate . prin faptul ca la o anumita distanta (cativa cm. Nu trebuie sa se aplice mortarul pe fasii orizontale . Timpul de uscare eate de aproximativ sau udate .termoizolante.de care s-a vorbit mai inainte . Accesul aerului din exterior se face deasupra soclului iar evacuarea acestuia se face sub streasina sau in lateral fata de atic (de la caz la caz). Aplicarea placilor termoizolante pe peretii portanti se face la fel ca la fatadele neventilate . 3) Termoizolarea fatadelor ventilate Fatadele ventilate.

Desi valoarea coeficientului de conductivitate termica al vatei minerale si de sticla le recomanda cu prisosinta . Daca impiedicarea patrunderii apei din precipitatii depinde de protectia adoptata in proiect . Pentru termoizolarea fatadelor se vor folosi placi termoizolante in timp ce saltelele sunt folosite pentru termoizolatii la acoperisuri.masticuri etc . Umezirea stratului izolator poate proveni din vaporii de apa antrenati de microcurentii de aer ce strabat peretii de la cald inspre rece precum si din precipitatii . nu trebuie neglijat aspectul conform caruia o umezire pronuntata a acestor materiale le slabeste considerabil proprietatile izolatoare . O bariera de vapori se poate realiza prin interior si adesea este reprezentata de vopsirea suprafetelor interioare ale peretilor exteriori cu vopsele pe baza de ulei . terase . bitum. polimeri sau materiale bituminoase sau chiar prin aplicarea de membrane impermeabile sau se realizeaza la exterior cu folii impermeabile din materiale plastice . . patrunderea vaporilor de apa prin microcurentii de aer se poate impiedica cu asa zisele bariere de vapori amplasate intre termizolatie si zonele mai calde . conducte . Vata minerala si vata de sticla sunt livrate catre desfacere sub forma de saltele roluite sau sub forma de placi .TERMIZOLAREA MINERALA FATADELOR CU PLACI DIN VATA Conductivitatea termica a vatei minerale si a vatei de sticla este comparabila cu cea a polisterenului expandat . in anumite variante fiind chiar mai scazuta .metal .aparate termice etc. Principalele conditii pe care trebuie sa le respecte o bariera de vapori acceptabila sunt : -sa reziste in timp atat sub influenta vaporilor de apa cat si in conditiile impuse in general peretilor exteriori ai unei cladiri.

-sa nu reprezinte un mediu agresiv pentru materialele de constructie cu care vine in contact. BCA . Placile din vata minerala si vata de sticla nu sunt contraindicate categoric pentru lucrarile de termoizolare a soclurilor . La cladirile vechi . trasata pe perete in urma masuratorilor cu furtunul de nivel . Conditile generale de pregatire a suprafetelor sunt cele expuse . din vata minerala sau vata de sticla. La linia de separatie intre termoizolatia de soclu si cea a fatadei se va monta profilul de soclu din aluminiu . Aceste placi pot avea sau 48 kg /m³. deja anterior : indreptarea prin indepartarea proeminentelor proeminentelor si umplerea cu adeziv a golurilor . Profilul de soclu va fi montat pe o linie perfect orizontala .caramizi pline sau cu goluri .ales conform grosimii placilor ce vor fi folosite . Suprafetele pe care se pot aplica placile din vata minerala pot fi realizate din beton . toate accesorile cum ar fi pervaze de ferestre . . Densitatea acestor placi este de 32 kg/ m³. in curs de reabilitare . Totusi mai ales in partea subterana a acestuia pe o portiune de minim 30 cm cat se recomanda pentru izolare ar trebui sa fie izolata cu polistiren extrudat a carui hidroscopicitate este mult mai redusa . fetele netratate . o fata tratata sau ambele de fabricatie al placilor din vata fete tratate . 40 kg / m³ Grosimile anorganica se situeaza in gama 2÷ 20 cm. Abaterile constante (proeminente si depresiuni ) nu trebuie sa depaseasca limita de ± 10mm.lemn etc . Pentru verificarea planeitatii suprafatelor va fi folosit un dreptar de 3 m . curatarea de praf si vagetatie .stucaturi si alte profile de fatada vor fi indepartate. Pentru izolarea termica a fatadelor sunt indicate placile rigide . hidrofobante.Pentru lipirea placilor termoizolante va fi folosit un adeziv recomandat pentru placile din vata de sticla sau vata minerala .indepartarea tencuielii burdusite etc.

alte materiale . 45 mm pentru caramida .In ceea ce priveste temperatura ambianta . dibluri . grunduri .de cinci puncte (colturile si centrul placii ) sau in banda perimetrala plus trei . 35 mm pentru zidurile din beton si de min. Alegerea se face tinand cont de starea suprafetelor de aplicare si de marimeasuprafetelor pe care a-a aplicat adeziv. Dibluirea placilor din vata minerala sau de sticla se face dupa una din schemele urmatoare. Amestecarea se face manual sau cu un mixer electric .planse de armare .Cand amestecarea se considera incheiata . Atunci cand se alege lungimea tijei diblurilor se va tine seama . pe langa dimensiunile minime de patrundere in zid .5 l .la pozitie . Aplicarea adezivului pe placa se face minim in puncte la interior.tencuieli . Dupa aproximativ 24 ore de la lipirea placilor termoizolante se vor executa gaurile pentru dibluri conform uneia din schemele propuse. Intr-un interval de timp de 24 ore adezivul poate fi folosit fara alterarea calitatii . Principiile de tesere la colturi sunt la fel cu cele descrise la polistiren.dupa uscarea adezivului. Inperimetrale ale golurilor de ferestre si usi bucatile de placa vor depasi cu cativa cm muchiile golului. Producatorii de termoizolatie pe baza de vata minerala sau de sticla au propria lor gama de adezivi .Necesarul de apa pentru un sac de adeziv este de 6. pasta obtinuta se lasa in repaus timp de 10-15 minute. Adancimea gaurilor in zidul portant va fi de min. urmand sa fie taiate cu exactitate . aceasta trebuie sa fie minim de 5 ºC.Intr-un vas de preparare se pune mai intai apa peste care se toarna incet adezivul sub o amestecare continua . BCA . Placile se aseaza de regula pe orizontala .Prepararea adezivului .

coltare sau plasa din fibra de sticla altele decat cele indicate de producatorul de placi din vata nu se poate intampla nimic neplacut daca se respecta dimensiunile aplicare.)plasa de baza se va aplica peste primul strat ce va avea o grosime de 2 mm. de "perete umed "se vor aplica si coltarele (atat la colturile cladirii cat si la muchiile golurilor ). Gaurile pentru dibluri se executa cu burghiu de 8mm cu cap vidia si utilizand un ciocan rotopercutor. peste care se preseaza straifurile de plasa suplimentara.Dupa aplicarea mesei de spaclu se va face o verificare a plaienitatii suprafetelor cu un indreptar de 3 m . plasele se petrec pe o latime de aprox . Se va folosi o bidinea sau un trafalet cu blanita.Se aplica al doilea strat de masa de spaclu .10cm. La capetele de innadire . Grundul se va aplica la cel putin 24 ore dupa spacluire. Tot in aceasta etapa .In aceasta grosime va trebui sa fie inclusa si plasa din fibra si anume cam la jumatatea ei . Grunduirea sau tencuiala primara este menita sa asigure o decor. Temperatura ambianta nu trebuie sa fie mai mica de 5 ºC si prescriptiile de aplicarea careia lucrarile de termoizolare si finisare se considera . Acestea vor trebui incluse in masa de spaclu pana cand nu se mai observa din afara . Normele producatorilor indica o grosime de 7 mm pentru masa de spaclu ce trebuie sa se aplice pe placi dupa dibluire. Este demn de notat ca folosind dibluri . Erorile nu pot fi mai mari de 5 mm .grosimea tencuielii-daca exista-de grosimea stratului de adeziv (maxim 10mm ) si de grosimea izolatiei .In zonele in care armatura din plasa trebuie dublata (coltul golurilor de ferestre si usi etc . cu o grosime de 5 mm. prin priza optima intre tencuiala de baza si tencuiala de incheiate.

peste tencuiala de baza (spaclu )o vopsea lavabila . Vopseaua lavabila nu poate indeparta neregularitatile si . In aceasta situatie tencuiala primara trebuie sa fie ceva mai groasa (> 5 mm ) iar suprafata acesteia sa fie foarte neteda . Atat pentru suprafetele termoizolate cu polistiren cat si pentru cele termoizolate cu placi din vata se practica uneori renuntarea la tencuiala decorativa si se practica uneori renuntarea la tencuiala decorativa si se aplica .preferabil utilizand benzi de hartie adeziva .034 W/mK) .Tencuiala de decor se va aplica dupa uscarea grundului. Aplicarea tencuielii decorative se face manual .fara intreruperi . Tencuiala decorativa trebuie sa fie aplicata in benzi .Jonctiunea dintre benzi se face de asemenea continuu .cu acelasi sens de inaintare . preferabil in ziua urmatoare . nu corodeaza substantele Capacitate de izolare termica la temp medie de +10 grade C unuforma cu care vine in contact (0.le pune in evidenta mai mult .031-0. Temperatura ambianta trebuie sa fie peste 5 ºC iar razele de soare directe si foarte puternice trebuie sa fie evitate fie prin instalarea unor paravane din prelata fie prin alegerea zilelor si a intervalelor dintr-o zi cand efectul razelor solare nu este asa de puternic .dupa care urmeaza structurarea tencuielii cu o dtisca de PVC . cu drisca metalica .uneori . continuu . fibrele minerale au o distributie Diametrul fibrelor 6-10 microni Neinflamabil Neutru din punct de vedere chimic. Materiale din vata minerala termo si fonoizolante Proprietati generale: • • • • • • Substanta anorganica cu fibre de silicat Substanta fibroasa deschisa.

nu este atacabila de ciuperci. pisla. preformate si cochilii rozatoare aprox 250 grade C Domenii de utilizare • • • • • perete oblic si planseul mansardei fara sarcini termoizolatii cu aerisire plansee de pivnita plansee intre etaje izolarea acoperisurilor plate din beton armat sau din tabla cutata Prezentare • • • • • • • • • • rulouri placi usoare placi autoportante placi necirculabile placi semirigide. Usor de croit rezistenta la caldura la placi.• • • • • • • Proprietati fonoabsorbante Amortizarea vibratiilor Rezistenta redusa la difuzia vaporilor Stabilitate dimensionala (dilatare/contractie) rezistent la putrezire. insecte. fonoabsorbante placi circulabile usoare placi circulabile grele materile de caserare saltele de vata minerala cusuta elemente de izolare a tevii (cochilie) Materiale termoizolante utilizate in tehnica frigului Cateva din conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca materialele termoizolante pentru a fi utilizate in tehnica frigului sunt: .

Sa nu fie receptive la mirosuri.Densitate aparenta mica . In practica izolatiilor frigorifice se intalnesc numeroase materiale.Sa nu se taseze.Sa nu aiba valoare nutritiva pentru insecte si rozatoare. .Durata mare de exploatare. . Pluta .Usor de prelucrat.Conductivitate termica redusa .Densitate aparenta mica . .. a plafoanelor si a conductelor.Higroscopicitate redusa .Higroscopicitate redusa. Velitul . . .Rezistenta mare la inghet. .Conductivitate termica redusa.Sa nu aiba miros.Aprindere grea .Rezistenta la compresiune mare . .Densitate aparenta mica. . .Conductivitate termica Densitate aparenta mica Polistirenul expandat .Rezistenta mecanica buna. . .Conductivitate termica foarte redusa: . .Este realizat din straturi multiple de carton ondulat lipite intre ele si impregnate cu bitum.Montare usoara.Permeabilate la vapori redusa. dintre care in continuare sunt prezentate cele mai reprezentative. .Inerte din punct de vedere chimic.Este utilizat des pentru izolarea peretilor. .

.Frigiderelor casnice. . . . . livrate sub forma de folii rulate sunt prezentate in imagine.Se constata o restrangere a utilizarii acestui material. .dezavantaj.Vitrine frigorifice.Se utilizeaza la constructii navale.Punct de topire relativ scazut (80°C) .- Adecvat pentru realizarea de elemente prefabricate pana la dimensiuni de 2x6m. Ampora .Se stinge singur sub actiunea flacarii (nu este inflamabil). . Cateva tipuri de izolatii din poliuretan utilizabile in conditionarea aerului.Dulapurilor frigorifice.Se poate expanda direct la locul de montaj sub actiunea R11. .Densitate aparenta mica . Spuma de poliuretan .Utilizat aproape in exclusivitate pentru izolarea: .Coeficient de dilatare termica ridicat . .dezavantaj. ceea ce interzice utilizarea acestui material dupa intrarea in vigoare a protocoalelor internationale privind agentii frigorifici poluanti pentru stratul de ozon.Are o rigiditate mare. . . .Conductivitate termica foarte redusa: .In timp R11 se evapora si este inlocuit de aer . .Material impermeabil la umiditate. Spuma de clorura de polivinil .Dulapurilor frigorifice. .Recipiente si conducte.dezavantaj.Mijloace de transport frigorifice.dezavantaj. .Utilizat aproape in exclusivitate pentru izolarea: .Autodube frigorifice.Rezistenta redusa la compresiune .

.Armarea se face in acelasi mod ca mai sus si se lasa pentru uscare minim 5 zile.