P. 1
IZOLATII TERMICE

IZOLATII TERMICE

|Views: 2,306|Likes:
Published by Monkeytz

More info:

Published by: Monkeytz on Oct 05, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/09/2013

pdf

text

original

IZOLATII TERMICE

Diferenta de temperatura dintre doua medii diferite sau identice din punct de vedere structural,implica autoamt manifestarile fenomenului de transfer termic. Cele doua medii pot fi separate prin pereti omogeni sau neomogeni sau se pot afla in contact direct.In calculele necesare dimensionarii structurilor termoizolatoare pentru cladiri,peretii ce sapara interiorul cladirii de exterior sunt de cele mai multe ori,pereti plani neomogeni formati din diferite materiale. Tot de regula,acesti pereti sunt strabatuti de fluxul termic dupa o directie perpendiculara pe planul pe care il formeaza.Valoarea acestui flux termic se masoara in wati si caracterizeaza nivelul pierderilor de caldura din locuinte pe anotimpul friguros.Daca,la un moment dat,temperatura interiora ajunge sub valoarea temperaturii exteriore,din cauza cresterii acesteia,fluxul termic isi schimba sensul urmarind insa aceeasi directie.Atunci cand temperatura exterioara este mai scazuta decat temperatura interiora,temperatura peretelui la interior este mai scazuta decat temperatura camerei.Chiar si temperatura la exteriorul peretelui difera de temperatura mediului exterior fiind ceva mai ridicata.De marimea fluxului termic ce strabate peretii depinde cantitatea de caldura ce se pierde pe timpul iernii dar si nivelul temperaturii in incaperi pe timpul verii.Fluxul termic este direct influentat de rezistentele termice ale straturilor materiale pe care le parcurge.

Materilele cu o rezistenta termica foarte ridicata sunt numite materiale termoizolatoare. Rezistenta termica este inversul conductivitatii termice a materialului respectiv. Dupa cum se vede,densitatea fluxului termic ce strabate perete neomogen influenteaza direct pierderea de caldura de la interior catre exterior. Se pune intrebarea fireasca daca pierderile acestea de caldura pot fii oricat de mari si care sunt posibilitatile de a le limita cat mai drastic.Raspunsul este unul singur:natura materialelor din care sunt obtinute elementele unei constructii ce separa interiorul acesteia de mediul inconjurator este factorul principal care determina marimea fluxului termic.Atunci cand discutam de transferul termic,dintre multitudinea de caracteristici fizice si chimice ale materialelor de constructie ne intereseaza doar caracteristica denumita conductivitate termica si care se masoarain w/mk.Materialele cu o conductivitate termica ridicata sunt considerate termoconductoare ,iar cele cu o conductivitate termica redusa sunt cunoscute sub denumirea generica de izolatoare termice sau termoizolatoare. Desi metodologia de aplicare a termoizoatieieste aceeasi pentru fiecare material in parte,la constructiile existente numarul solutiilor disponibile este mai redus in comparatie cu cladirile in curs de proiectare.Daca,la acestea din urma,solutia plasarii stratului termoizolant in interiorul zidului care poate fi din caramida,beton.BCA,este frecvent adaptata,ea nu se poate aplica si cladirilor deja construite.La acestea solutia aplicarii izolatiei pe exterior este cea mai aplicata.Placarea peretilor prin interior cu materiale termoizolante are dezavantajul ca reduce suprafetele incaperilor si nu acopera grosimile planseelor si plafoanelor care sunt niste punti termice importante.

In aceasta categorie intra placile PFL.in a caror structura intra anumite materii organice inglobate in masa unui liant.pot construi pe ansamblu un termoizolator important.spume organice) Din punct de vedere ai caracteristicilor fizice.fibroase sau nefibroase. Materialele anorganice pot fi materiale celulare coerente formate dintr-o matrice solida in interiorul careia se afla o intreaga retea de capilare cu aer.MATERIALE TERMOIZOLANTE Sunt cunoscute sub aceasta denumire toate materialele care au un coeficient de conductivitate termica sub 0.cunoscute fiind vata de sticla si vata minerala.Deosebirea este aceea ca materiile de la care se porneste difera:roca si sticla nu au compozitii chimice identice.placile si cochiile din pluta -materiale celulare poroase(polistiren.rigiditatea materialelor termoizolante este un factor important deoarace in .Sticla celulara este unul din exemple.multe dintre ele complet inchise. Dupa natura componenetelor. Aici este cazul sa lamutim confuzia care se face adesea intre vata mineral si vata de sticla in sensul ca si una si cealalta sunt nominalizate drept vata de sticla.Insfarsit.O alta categorie de materiale anorganice este reprezentata de materialele granulare cum ar fi de exemplu perlitul. Materialele termoizolante organice se clasifica dupa structura astfel: -materiale coerente .materialele termoizolante se clasifica in materialeanorganice si materiale organice.din randul materialelor termoizolatoare anorganice fac parte si materialele fibroase.25Kcal/mh grad.Granulele de perlit inglobate in masa unui liant chiar fara proprietati termoizolatoare deosebite.

sub aceeasi denumire comerciala . Asa zisul polisteren de iinterior are o densitate mai mica rezultata din gradul mairidicat de expandare.In comert acesta se gaseste sub forma a trei sortimente diferite:de interior.in special. dupa sarcina pe care aceasta va trebuii sa o suporte in timp. Totusi separarea atat de neta intre mediile de folosinta recomandate esteb usor fortata.Izolarea planseelor si a teraselor circulabile unde peste statul izolator se aplica o sapa si eventual un placaj ceramic.cu coeficient de tasare intre 1si 5% la sarcini de 200daN/mp -materiale semi-rigide(clasa T3).de 1% -materiale rigide(clasaT2).un grad e tasare mai mare.exista mai multe sortimente diferentiate intre ele de valoarea acestui parametru.functie de acestea este ganditsi realizat sistemul de fixare si de sustinere a acestora.Pe acest criteriu materialele se clasifica astfel: -materiale foarte rigide(clasa T1).cu coeficient de tasare intre 5si 10%la sarcini de 200daN/mp -materiale usor tasabile(clasa T4). Pentru exemplificare am ales cazul polisterenului .cu coeficient de tasare.Acest grad mai ridicat de expandare se reflecta intr-o densitate mai scazuta.cu coeficient de tasare intre 10si 29%la sarcini de 200daN/mp -materiale foarte tasabile(clasa T5).Vom alege sortimentul ghidandu-ne .placile de polistiren nu pot ramane neprotejate la .se va realiza cu placi de polistiren cu densitate ridicata.cu coeficient de tasare de peste 20/ la sarcini identice cu cel precedent.la o sarcina de 200daN/mp. Legat de prezentarea acestei caracteristici este locul sa precizam ca nu sunt rare situatiile cand.si de sigur.in orice sit6uatie .Avand in vedere faptul ca .de exterior si polisteren extrudat .

5 kg / m³ -clasa B3 12.5 kg / m³ -clasa B2 9.Mult mai importanta este forta de coeziune intre granule care constata ca difera de la fabricant la fabricant.un neajuns destul de costisitor dar.O verificare primara se poate face insa :daca . nu se ofera inca indicii de calitate legati de acest aspect. totodata .5 < d < 12.exterior.rezulta ca influenta factorilor de mediu asupra placilor nu este directa si nu poate fi prea mare in timp.O faramitare prematura a placilor de polistiren poate constitui. Densitatea este un alt criteriu de clasificare a materialelor termoizolante : -placi si saltele din vata minerala (vata de roca ) -clasa A1 18 < d < 25 kg / m³ -clasa A2 25 < d < 35 kg / m³ -clasa A3 35 < d < 60kg / m³ -clasa A4 60 < d < 100 kg / m³ -clasa A5 100 < d < 160 kg / m³ -clasa A6 160 < d < 200 kg -saltele din vata de sticla -clasa B1 7 < d < 9. desigur .o placa din polistiren avand o grosime de 2-3 cm se rupe cu usurinta este necesara testarea produselor oferite si de alti fabricanti.prinsa cu o mana de una dintre laturi .5 < d < 18 kg / m³ -clasa B4 18 < d <25 kg / m³ -clasa B5 25 < d <50 kg / m³ -clasa B6 50 < d <80 kg / m³ -clasa B7 80 < d < 120 kg / m³ -placi din polisteren expandat -clasa P 1 9 < d < 13 kg / m³ -clasa P 2 13 < d < 16 kg / m³ .

-clasa P 3 16 < d < 20 kg / m³ -clasa P 4 20 < d < 50 kg / m³ -clasa P 5 35 < d < 50 kg / m³ Toate tipurile de materiale termoizolatoare poarta un cod de produs conform metodologiei europene. Pe langa partea literara codul poate fi completat cu simboluri care sa detalieze si alte caracteristici ale produsului.dublata uneori de placi din polisteren expandat fixate la partea inferioara. Clasificare conform normelor C.termoizolatia sub acoperis.termoizolatie din polisteren extrudat pentru placarea exterioara a peretilor subsolurilor si demisolurilor.din saltele de vata minerala sau vata de sticla.cea mai des intalnita situatie este placarea pe exterior cu placi termoizolante(din materiale minerale sau din polistiren expandat).E.Planseele peste subsoluri si demisoluri neincalzite se izoleaza termic cu placi termoizolante rigide care pot fi incluse in grosimea placii sau protejate pot fi aplicate peste acestea urmand a fi pentru a rezista sarcinilor specifice corespunzator .Alegerea materialelor se va face in raport cu situatia concreta . • • • • • • • • • • termoizolatie din vata minerala-codMW termoizolatie din sticla celulara-cod CS termoizolatie din perlit expandat -cod EPB termoizolatie din polisteren extrudat-cod XPS termoizolatie din polisteren expandat-cod EPS termoizolatie din spuma rigida de poliuretan-cod PUR termoizolatie din spuma fenolica-cod PF termoizolatie din pluta-cod ICB termoizolatie pe baza de fibre de lemn-cod WF termoizolatie din vata de lemn-cod WW In practica curenta a lucrarilor de izolare termica aplicate cladirilor pentru locuit.

Printr-o crestere remarcabila a volumului .In conditiile obisnuite de temperatura aceste materiale pot avea valori de conductibilitati termice mai reduse chiar decat ale polistirenului.Tehnologia clase cat si in de aplicare a acestor placi termoizolatoare este identica dar unele proprietati fizice difera atat cadrul fiecarei clase.foarte pe scurt.poate fi dferita si va tine seama de cateva principii esentiale: -Vata minerala si vata de sticla sunt materiale izolatoare cu calitati deosebite.vada minerala si placile din polistiren sunt cele mai des intrebiuntate materiale termoizolatoare.La umiditate crescuta conductivitatea acestor materiale creste si astfel.in functie de aceasta se pot obtine materiale cu diferite densitati. Atat vata minerala minerala cat si vata de sticla au insa propietatea de a retine umiditatea.placile din polistiren expandat sunt simbolizate EPS iar placile din polistiren extrudat sunt intre simbolizate cele doua XPS. Polistirenul expandat si polistirenul extrudat Conform normelor europene in vigoare .Expandarea intrun spatiu strict delimitat si in anumite conditii specifice este. Acesta are o densitate sensibil mai mare decat cea a polistirenului expandat.propietatile lor termoizolatoare scad.care.in masa polimerului este inclus aer. Vata de sticla.Pot fi utilizate la temperaturi cu mult peste cele intalnite in mod curent intr-o locuinta.tehnologia de obtinere a polistirenului extrudat.de la caz la caz.Aceste .trecand chiar de la 1000 C.Nivelul de expandare este controlabil si. -Polistirenul este un polimer organic care are propietatea de a putea fi expandat in anumite conditii.

Nu se aplica pe suporturi inghetate. se verifica daca suprafata este portanta (prin ciocanire). se pot trata cu un grund de aderenta si . daca zugravelile sunt poroase si nu prezinta exfolieri. curat.rezistenta tractiune si densitatea . . iar zonele in care tencuiala prezinta dezagregare. BCA. CONDITII DE APLICARE Termoizolatia nu poate fi pusa in opera pe timp de ploaie si nici atunci cand temperatura nu se incadreaza intre 5 . MODUL DE APLICARE AL SISTEMULUI DE TERMOIZOLARE A FATADELOR A.stratul suport trebuie sa fie uscat. in cazul suporturilor din beton.25 ºC.pentru suporturile de zidarie tencuita fara vopsitorii sau zugraveli.in cazul suprafetelor zugravite. se recomanda aplicarea suplimentara a unei tencuieli de uniformizare. fara pete de grasime. acestea trebuie reparate in prealabil. si sa nu aiba denivelari mai mari de 10mm.daca stratul suport prezinta fisuri. cu sau fara tencuiala. B.rezistenta la la (tasarea).diferentieri compresiune vizeaza conductivitatea la termica inconvoiere . . . Pentru neregularitati mai mari de 10mm. se indeparteaza si se repara.rezistenta . PREGATIREA STRATULUI SUPORT Lucrarile de izolatie termica exterioara se executa la pereti din beton. desprafuit. Nu se aplica pe suprafete orizontale sau inclinate si suprafete expuse ploilor. . pe vant puternic sau pe ceata. acestea trebuie sa aiba o varsta mai mare de 45 zile si sa nu prezinte urme de materiale de decofrare. cu o rezistenta mecanica corespunzatoare. zidarie de caramida. suprafete expuse radiatiilor puternice.

fixare –Vopsea. 2. se verifica planeitatea profilului .Inainte de fixarea profilului de soclu in dibluri.1. .Materialul se lasa in jur de 5 minute dupa care se omogenizeaza din nou si poate fi gata pentru aplicare.Pentru amestecare se foloseste mixerul pentru tencuieli la viteza redusa pana la omogenizarea produsului.Fixarea se face cu dibluri rapide (6*40 sau 6*42 mm cu guler). evitand a se forma cocoloase. Montarea profilului de soclu . 6. METODA DE APLICARE Punerea in opera a sistemului nu prezinta dificultati deosebite daca se face de catre personal calificat si se respecta conditiile si procedurile de aplicare. . Aplicarea adezivului masa de spaclu pe placile de polistiren .Se fixeaza profilul de soclu incepand cu partea inferioara a fatadei (profilul de soclu avand latimea adaptata grosimii termoizolatiei).toate tipurile de strat suport amintite se curata si se amorseaza corespunzator inainte de aplicarea sistemului de izolatie termica. Atentie! Pentru amestecare nu se utilizeaza scule din aluminiu.Se aduga pulberea in apa – proportia de amestecare (aprox. cu un spaclu cu dinti din otel inoxidabil. . Aplicarea placilor din polistiren 2. .Pe suport plan: se intinde adezivul pe placa de polistiren in camp continuu.Pe suport neuniform: se aplica adezivul in benzi perimetrale pe marginea placii si in puncte in campul placii.5 parti material uscat/1 parte apa). Succesiunea operatiilor: 1. Prepararea adezivului masa de spaclu . .2. . 2. C.

adezivul iese pe margini. cu lungime de min. . Ancorarea suplimentara cu suruburi si dibluri.Se aseaza primul rand de placi in profilul de soclu. . 24h de la lipirea placilor de polistiren pentru ca adezivul sa se intareasca (se evita astfel dezlipirea placilor). acesta trebuie eliminat pentru a preveni aparitia rosturilor deschise intre placi. . cu dimensiunile 500X1000mm. polistirenul trebuie decupat si montat in asa fel incat rosturile sa nu fie in prelungirea spaletilor sau a glafurilor.este necesara in cazul in care suprafata este tencuita sau din beton si in cazul in care din calculul termotehnic rezulta o grosime a placii de polistiren mai mare de 6 cm. . 3.3. ca la o zidarie. cu latura lunga pe orizontala. Aplicarea placilor din polistiren .Se preseaza placile cu ajutorul unui dreptar pentru a nu deforma placa de polistiren si se verifica permanent planeitatea cu ajutorul nivelei cu bula (boloboc). . 2m. cu densitatea de 15 Kg/m3. 2.este necesara in cazul in care suprafata pe care se aplica termoizolatia are o inaltime mai mare de 6 m.in jurul usilor si a ferestrelor. una langa alta. . .Se foloseste polistiren expandat EPS. .numarul de dibluri recomandat este de 5 buc.Taierea si ajustarea placilor de polistiren se poate realiza cu ajutorul unui fierastrau sau cutter.Trebuie avut in vedere ca adezivul sa nu umple rosturile dintre placile de polistiren alaturate pentru preveni aparitia puntilor termice. iar montarea lor se face la min. detensionat./mp. si apoi se continua aplicarea intercalat si intertesut.Daca prin presarea placii. .

Operatiunea de armare incepe cu aplicarea profilelor de colt din aluminu cu plasa de fibra de sticla pe colturile exterioare si a profilelor de colt din PVC cu plasa de fibra de sticla la golurile de usi si ferestre si chituirea diblurilor pentru polistiren. . placile de polistiren se slefuiesc cu hartie abraziva si se curata.Dupa realizarea armarii suprafetei. . stratul de adeziv se . 2.Se aplica masa de armare intr-un strat de aprox. pe o suprafata cu o latime cu 10 cm mai mica decat latimea plasei de fibra de sticla. urmarind aceleasi indicatii ca la prepararea masei de lipire (pct. Armarea . 4 mm. astfel incat aceasta sa se inglobeze in masa de armare. placile se slefuiesc si se curata din nou. .Plasa de fibra de sticla se suprapune pe o latime de 10 cm. se prepara masa de armare.4.Armarea si inglobarea plasei de fibra de sticla se executa de sus in jos.Masa de armare se aplica cu spaclu cu dinti.). la partea inferioara a ferestrelor se monteza glafurile din material plastic sau tabla. .Dupa lipirea si ancorarea placilor din polistiren expandat. care are rolul de a impiedica scurgerea apei peste elementele de inchidere. .La partea superioara a ferestrelor si a usilor se monteaza profilul de colt cu picurator. In cazul in care armarea intarzie cu 7 zile.Inainte de inceperea armarii. pe lungimea desfasurata a sulului. . .Se urmareste inglobarea completa a plasei de fibra de sticla in masa de armare . peste care se aseaza plasa de fibra de sticla si se preseaza cu gletiera. .2.

5. 24h. eliminandu-se eventualele urme de decofrare. pe toata suprafata soclului.2. in functie de conditiile climaterice. Perioada de uscare este de min.1. Termoizolarea soclului Metoda de aplicare: Se pregateste stratul suport (idem mai sus). Se verifica portanta ciocanire.Dupa 24 h sau mai mult. se Se vor elimina eventualele urme de grasimi sau alte impuritati. Se aplica un strat de hidroizolatie pe baza de bitum. 5. desprafuieste verifica planeitatea. 5. se trece la armarea cu plasa de fibra de sticla si masa de spaclu. cu ajutorul fierului din otel inoxidabil. Hidroizolarea soclului Materiale: Hidroizolatie pe baza de bitum Polistiren Extrudat XPS-placi Plasa de armare din fibra de sticla masa de spaclu Metoda de aplicare: Stratul prin suport trebuie se sa fie curat si si uscat. 5 zile de la aplicare in functie de conditiile de mediu. Tratarea zonei de soclu Deoarece zona de soclu este expusa suplimentar la factori externi (infiltratii de apa. Se lipesc placile de polistiren extrudat XPS cu masa de spaclu. socuri mecanice si termice) se recomanda a se trata specific.dupa care pe proaspat se lipesc placile de polistiren extrudat XPS. . in grosime de 2mm.lasa min.

Aplicarea placilor de polistiren extrudat se va intinde cel putin 30 cm sub nivelul solului si va urca pana in dreptul planseului de beton al parterului .Termoizolarea soclului se recomanda a fi realizata cu polistiren extrudat XPS-R (rugos)aplicat peste folia de hidroizolatie.In cazul cladirilor din zidarie .Este pe recomandat pentru lipirea placilor extrudat hidroizolatii bituminoase .Suprafata membranei de hidroizolare va trebui sa fie uscata .va trebui ca acestea sa fie sprijinite provizoriu.fara solventi de .Principalii pasi ai executiei sunt urmatorii: -se identifica .Portiunea exterioara a cladirii cuprinsa intre nivelul terenului sistematizat si nivelul pardoselii parterului este cunoscuta sub denumirea de soclu .Termoizolarea soclurilor In conceptia moderna de proiectare a cladirilor .Aplicarea prin lipire a placilor din polistiren extrudat se poate face pornind de la limita inferioara (sub nivelul terenului)sau de la partea superioara .axul planseului de beton al parterului .pe peretele exterior al cladirii .De obicei soclul este marginit de un trotuar din beton sau asfalt de diferite latimi .Trotuarul este construit cu o usoara panta care sa permita scurgerea apei inspre exterior .Pentru lipirea placilor de polistiren la folia hidroizolanta vor fi folositi aditivi care au aceasta recomandare .intarit polistiren cu fibre.cota ±0.se afla mai sus decat cota terenului sistematizat din zona constructiei .Din mai multe motive de detaliu optam pentru inceperea lipirii placilor de la limita superioara chiar daca .Adezivul bitumos 2K(Bitumen Kleber 2k )din gama adezivilor Baumit este un aditiv bicomponent .uneori .00 care cota superioara a pardoselii parterului .Aceasta se intampla si la cladirile fara subsol sau demisol dar si la cele prevazute cu spatii partial sau total subterane.fara praf si sa fie suficient de bine lipita de zid pentru a asigura capacitatea portanta .aceasta operatie .

nu va depasi 1 cm .Grosimea adezivului .Se preseaza bine placa pe suprafata insistand in dreptul punctelor cu adeziv .adezivul se va aplica pe tot conturul placii. In situatia unor suprafete cu denivelari mari .Pentru evitarea unui numar prea mare de taieri se recomanda ca de la un colt sa se porneasca simultan pe cele doua laturi .In situatia cladiriilor din beton se va recurge la masuratori ajutatoare.cu ajutorul furtunului de nivel .Bucatile mai mici se vor acoperi in intregime cu un strat de adeziv .(anexa 2) -se prepara adezivul bituminos conform instructiunilor din prospectul insotitor . Cantitatea de adeziv pentru fiecare punct echivaleaza aproximativ cu cantitatea medie ce se poate lua cu mistria . -pe un banc de lucru se aseaza placa de polistiren .intreaga.sub forma de banda continua lata de aproximativ 10 cm si inca in trei puncte aflate la interior .O data ce a fost punctat axul planseului .se aplica cu latura superioara pe linia de nivel trasata anterior si depasind coltul cladirii cu lungime egala cu grosimea placilor folosite. Numarul de puncte in care se va aplica adezivul difera in functie de starea suprafetei pe care urmeaza a fi aplicata placa.va fi trasat perimetrul intregii cladiri la acest nivel .este simpla deoarece betonul placii si al grinzii este evident in exterior. -prima placa.dupa intindere . Dupa intinderea adezivului (tot cu mistria )trebuie sa se obtina pete de adeziv cu forme aproximativ circulare avand diametre de aproximativ 15 cm si grosimi de aproximativ 1 cm .In orice caz .pentru prima placa intreaga (1000 x 500 mm )adezivul se va aplica in minimum cinci puncte :cate unul in fiecare din cele patru colturi si unul la mijlocul placii. .

Talerul .randul urmator va incepe cu o jumatate de placa si va continua cu placi intregi pana la coltul alaturat.Dupa ce toate laturile placate operatiunea dibluire a placilor.-conform anexei 3 . Pentru stabilirea adancimii de gaurire se va tine seama de aceste dimensiuni la care se va adauga grosimea placii .Pentru blocurile ceramice tip Porotherm chiar nu se recomanda folosirea percutiei deoarece acestea sunt foarte casante .schema minima de amlasare a gaurilor pentru dibluri este anexa 3 .Este important de retinut ca diblurile trebuie sa patrunda in beton minimum 35 mm iar BCA sau caramida 45 mm.Atat pentru placile termoizolante din polistiren (expandat sau extrudat )ale soclului cat si pentru cele ale fatadelor . -cele doua laturi ale cladirii se vor incepe simultan din coltul aflat pe acelasi diagonala cu primul .Pentru executia gaurilor in suprafetele portante se vor folosi burghie cu diametrul de 8 mm .Pentru gaurire este necesar un ciocan rotopercutor(in special pentru beton). Dupa ce gaurile au fost executate la adancimea necesara.In comert exista dibluri cu o gama larga de lungimi ale tijei de metal sau plastic.Ultimul rand de placi va trece sub cota terenului nivelat cu cel putin 30 cm.6 sau 8 dibluri pe fiecare placa.diblurile (fara cui )for fi introduse in gauri prin apasare cu mana .La intalnirea acestora cu primele doua.Aceasta nu poate avea loc mai devreme de 24 ore de la operatia de lipire a placilor In functie de gradul de aderenta obtinut se vor monta 5. Dimensiunea rezultata va fi suplimentata corespunzator pana la lungimea de diblu imediata superioara valorii calculate .placile soclului au vor fost fi taiate corespunzator cu polistiren pentru urmeaza realizarea unor de tesaturi convenabile la cele doua colturi.grosimea stratului de adeziv precum si grosimea tencuielii peretilor daca aceasta exista.In zidarie de BCA sau caramida se pot practica gauri cu o bormasina obisnuita dar echipata cu un burghiu cu cap vidia .Locurile pentru gauri vor fi marcate conform dimensiunilor alese.

In ambele cazuri se va folosi mistria si gletiera .imediat .O metoda mult mai convenabila este ca. -la minimum 12 ore de la spacluirea talerelor diblurilor ar trebui facuta o spacluire a suprafetelor placate folosind un fel de rindea speciala . -se executa spacluirea suprafetelor folosind unul din adezivii de spaclu prezentati in suprafata anexa 3.granit.se aseaza plasa de fibra de sticla .Aditivul se intinde pe termoizolanta .Trebuie retinut ca inadirile de plasa .Se potriveste cuiul in orificiul central al talerului dupa care se bate cu ciocanul pana la refuz.Mai ales in cazul soclurilor unde suprafetele sunt de obicei reduse.mai intai .etc.beneficiarul poate opta pentru o tencuiala decorativa sau pentru placarea soclului cu marmura .atat pe orizontala cat si pe verticala se fac cu petrecerea capetelor pe o lungime de minimum 10 cm.In caz de nevoie gaura se mai adanceste putin pentru a permite patrunderea completa a diblului .reusindu-se astfel si presarea talerului in placa pana la nivelul suprafetei acesteia .fixandu-se din loc in loc cu cuie sau agrafe provizorii.sa se intinda plasa de fibra pe toata lungimea peretelui.Pentru aceasta se va prepara masa de intr-un strat de 2-3 mm peste care spaclu conform instructiunilor din prospect. .Portiunile spacluite vor avea dimensiuni rezonabile astfel ca pana la intinderea si fixarea plasei adezivul sa nu inceapa sa se usuce.In continuare .gresie.se poate renunta la aceasta operatie si cu atat mai mult cand urmeaza aplicarea unui placaj ceramic .acestea vor fi indepartate.diblului va trebui sa vina in contact cu suprafata placii .Cu mistria sau cu o gletiera se vor netezi adanciturile talerului din plastic folosind adeziv.

Cu drisca din inox se intinde materialul intr-un strat gros de 2-3 mm. Aceasta se aplica intr-un strat foarte subtire (2-3 mm ) . Exista mai multe tipuri de grunduri indicate pentru executia sistemului termoizolant EPS. tencuiala obisnuita. este tencuiala decorativa . Uniformitatea se poate constata printr-un colorit cat mai egal pe intreaga suprafata. Aplicarea tencuielii se va face dupa ce continutul galetii a fost bine omogenizat ( manual sau cu mixerul electric ). apasand puternic . Urmeaza netezirea suprafetei cu o drisca din PVC sau polisteren . absorbtie si aderenta a tencuielilor . Grundul Universal (Baumit Universal Grup ) este un grunt gata preparat care pe langa rolul de amorsa serveste pentru egalizare . neventilate. Cu o galeata se poate acoperii o suprafata de 100 m² de masa de spaclu sau 80 m² . eventual umezind suprafetele . continutul galetii se amesteca lent. Grosimea stratului de grund nu trebuie sa fie mare dar suficient de uniforma. Inainte de intrebuintare .FINISAREA SUPRAFETELOR TERMOIZOLANTE 1) Grunduirea suprafetelor Grunduirea este o operatie pregatitoare in vederea aplicarii tencuielii avand rol de amorsa pentru aceasta. Este comercializat in galeti de 25 kg. Dupa aplicarea grundului urmeaza un interval de 24 ore pentru uscare. Aplicarea grundului peste masa de spaclu uscata se face cu ajutorul trafaletului cu blanita sau cu bidineaua. 2) Tencuirea suprafetelor Solutia la moda pentru finisarea fatadelor termoizolante . Fiind ultimul strat de finisare se va . manual sau cu mixerul.

difera de fatadele neventilate. se va face fixarea in pereti a clipsurilor metalice de sustinere a panourilor de fatada . prin faptul ca la o anumita distanta (cativa cm. a aerului in spatiul de ventilare este nevoie sa fie asigurate accesul si evacuarea acestuia . In vederea asigurarii unei circulatii corespunzatoare . in paralel cu lipirea placilor sau inainte de aceasta operatie .zgariate .incepand de sus . Accesul aerului din exterior se face deasupra soclului iar evacuarea acestuia se face sub streasina sau in lateral fata de atic (de la caz la caz).termoizolante.de care s-a vorbit mai inainte . Supravegherea lucrarii trebuie sa se faca aproape tot timpul .Pentru fatadele ventilate rolul unei bariere de vapori intre interior si exterior se anuleaza . Singura diferenta este ca. Distantele intre randurile de clipsuri specifice tipului de panouri ales . prin tiraj natural . si intre clipsuri pe rand sunt 24 ore de la aplicare . Nu trebuie sa se aplice mortarul pe fasii orizontale . Nu se va incepe tencuitul cu fatada cea mai vizibila a imobilului . Rolul acestuia este sa permita circulatia vaporilor de apa fara ca acestia sa condense pe suprafete si sa elimine actiunea directa a razelor de soare asupra termoizolatiei . In acest interval suprafetele tencuite nu vor fi lovite . protectia termoizolatiei si existenta unui spatiu de circulatie a aerului numit spatiu de ventilare . in scara . 3) Termoizolarea fatadelor ventilate Fatadele ventilate. Timpul de uscare eate de aproximativ sau udate .) de suprafata placilor izolatoare se prevede un paravan din diferite materiale care sa asigure estetica fatadei .acorda o atentie deosebita aplicarii acestuia . Aplicarea placilor termoizolante pe peretii portanti se face la fel ca la fatadele neventilate .

Desi valoarea coeficientului de conductivitate termica al vatei minerale si de sticla le recomanda cu prisosinta . conducte . Umezirea stratului izolator poate proveni din vaporii de apa antrenati de microcurentii de aer ce strabat peretii de la cald inspre rece precum si din precipitatii .metal . in anumite variante fiind chiar mai scazuta . .TERMIZOLAREA MINERALA FATADELOR CU PLACI DIN VATA Conductivitatea termica a vatei minerale si a vatei de sticla este comparabila cu cea a polisterenului expandat . nu trebuie neglijat aspectul conform caruia o umezire pronuntata a acestor materiale le slabeste considerabil proprietatile izolatoare .aparate termice etc. polimeri sau materiale bituminoase sau chiar prin aplicarea de membrane impermeabile sau se realizeaza la exterior cu folii impermeabile din materiale plastice . terase . O bariera de vapori se poate realiza prin interior si adesea este reprezentata de vopsirea suprafetelor interioare ale peretilor exteriori cu vopsele pe baza de ulei . Principalele conditii pe care trebuie sa le respecte o bariera de vapori acceptabila sunt : -sa reziste in timp atat sub influenta vaporilor de apa cat si in conditiile impuse in general peretilor exteriori ai unei cladiri. Vata minerala si vata de sticla sunt livrate catre desfacere sub forma de saltele roluite sau sub forma de placi . Daca impiedicarea patrunderii apei din precipitatii depinde de protectia adoptata in proiect .masticuri etc . Pentru termoizolarea fatadelor se vor folosi placi termoizolante in timp ce saltelele sunt folosite pentru termoizolatii la acoperisuri. bitum. patrunderea vaporilor de apa prin microcurentii de aer se poate impiedica cu asa zisele bariere de vapori amplasate intre termizolatie si zonele mai calde .

Pentru verificarea planeitatii suprafatelor va fi folosit un dreptar de 3 m . 40 kg / m³ Grosimile anorganica se situeaza in gama 2÷ 20 cm. Densitatea acestor placi este de 32 kg/ m³. Conditile generale de pregatire a suprafetelor sunt cele expuse . Suprafetele pe care se pot aplica placile din vata minerala pot fi realizate din beton .caramizi pline sau cu goluri . Totusi mai ales in partea subterana a acestuia pe o portiune de minim 30 cm cat se recomanda pentru izolare ar trebui sa fie izolata cu polistiren extrudat a carui hidroscopicitate este mult mai redusa .Pentru lipirea placilor termoizolante va fi folosit un adeziv recomandat pentru placile din vata de sticla sau vata minerala . curatarea de praf si vagetatie . La cladirile vechi . La linia de separatie intre termoizolatia de soclu si cea a fatadei se va monta profilul de soclu din aluminiu .indepartarea tencuielii burdusite etc.ales conform grosimii placilor ce vor fi folosite . toate accesorile cum ar fi pervaze de ferestre . hidrofobante. deja anterior : indreptarea prin indepartarea proeminentelor proeminentelor si umplerea cu adeziv a golurilor . . fetele netratate .-sa nu reprezinte un mediu agresiv pentru materialele de constructie cu care vine in contact.stucaturi si alte profile de fatada vor fi indepartate.lemn etc . Aceste placi pot avea sau 48 kg /m³. Abaterile constante (proeminente si depresiuni ) nu trebuie sa depaseasca limita de ± 10mm. BCA . Pentru izolarea termica a fatadelor sunt indicate placile rigide . in curs de reabilitare . Placile din vata minerala si vata de sticla nu sunt contraindicate categoric pentru lucrarile de termoizolare a soclurilor . o fata tratata sau ambele de fabricatie al placilor din vata fete tratate . trasata pe perete in urma masuratorilor cu furtunul de nivel . din vata minerala sau vata de sticla. Profilul de soclu va fi montat pe o linie perfect orizontala .

Producatorii de termoizolatie pe baza de vata minerala sau de sticla au propria lor gama de adezivi . Aplicarea adezivului pe placa se face minim in puncte la interior. Adancimea gaurilor in zidul portant va fi de min. Inperimetrale ale golurilor de ferestre si usi bucatile de placa vor depasi cu cativa cm muchiile golului. aceasta trebuie sa fie minim de 5 ºC.alte materiale . Dupa aproximativ 24 ore de la lipirea placilor termoizolante se vor executa gaurile pentru dibluri conform uneia din schemele propuse. Intr-un interval de timp de 24 ore adezivul poate fi folosit fara alterarea calitatii .planse de armare .Cand amestecarea se considera incheiata . Dibluirea placilor din vata minerala sau de sticla se face dupa una din schemele urmatoare. Atunci cand se alege lungimea tijei diblurilor se va tine seama .Prepararea adezivului . 45 mm pentru caramida . Principiile de tesere la colturi sunt la fel cu cele descrise la polistiren. pe langa dimensiunile minime de patrundere in zid .tencuieli . Placile se aseaza de regula pe orizontala . grunduri . BCA .la pozitie . 35 mm pentru zidurile din beton si de min. dibluri . pasta obtinuta se lasa in repaus timp de 10-15 minute.de cinci puncte (colturile si centrul placii ) sau in banda perimetrala plus trei .Intr-un vas de preparare se pune mai intai apa peste care se toarna incet adezivul sub o amestecare continua .5 l . urmand sa fie taiate cu exactitate .Necesarul de apa pentru un sac de adeziv este de 6.dupa uscarea adezivului. Amestecarea se face manual sau cu un mixer electric .In ceea ce priveste temperatura ambianta . Alegerea se face tinand cont de starea suprafetelor de aplicare si de marimeasuprafetelor pe care a-a aplicat adeziv.

La capetele de innadire .In aceasta grosime va trebui sa fie inclusa si plasa din fibra si anume cam la jumatatea ei . Gaurile pentru dibluri se executa cu burghiu de 8mm cu cap vidia si utilizand un ciocan rotopercutor. de "perete umed "se vor aplica si coltarele (atat la colturile cladirii cat si la muchiile golurilor ). Acestea vor trebui incluse in masa de spaclu pana cand nu se mai observa din afara . peste care se preseaza straifurile de plasa suplimentara.In zonele in care armatura din plasa trebuie dublata (coltul golurilor de ferestre si usi etc .coltare sau plasa din fibra de sticla altele decat cele indicate de producatorul de placi din vata nu se poate intampla nimic neplacut daca se respecta dimensiunile aplicare.Se aplica al doilea strat de masa de spaclu . prin priza optima intre tencuiala de baza si tencuiala de incheiate. Normele producatorilor indica o grosime de 7 mm pentru masa de spaclu ce trebuie sa se aplice pe placi dupa dibluire.10cm.Dupa aplicarea mesei de spaclu se va face o verificare a plaienitatii suprafetelor cu un indreptar de 3 m . Erorile nu pot fi mai mari de 5 mm . cu o grosime de 5 mm. Este demn de notat ca folosind dibluri . Temperatura ambianta nu trebuie sa fie mai mica de 5 ºC si prescriptiile de aplicarea careia lucrarile de termoizolare si finisare se considera . plasele se petrec pe o latime de aprox . Se va folosi o bidinea sau un trafalet cu blanita.)plasa de baza se va aplica peste primul strat ce va avea o grosime de 2 mm. Grundul se va aplica la cel putin 24 ore dupa spacluire. Grunduirea sau tencuiala primara este menita sa asigure o decor.grosimea tencuielii-daca exista-de grosimea stratului de adeziv (maxim 10mm ) si de grosimea izolatiei . Tot in aceasta etapa .

031-0.peste tencuiala de baza (spaclu )o vopsea lavabila . Atat pentru suprafetele termoizolate cu polistiren cat si pentru cele termoizolate cu placi din vata se practica uneori renuntarea la tencuiala decorativa si se practica uneori renuntarea la tencuiala decorativa si se aplica .le pune in evidenta mai mult .uneori .fara intreruperi . Temperatura ambianta trebuie sa fie peste 5 ºC iar razele de soare directe si foarte puternice trebuie sa fie evitate fie prin instalarea unor paravane din prelata fie prin alegerea zilelor si a intervalelor dintr-o zi cand efectul razelor solare nu este asa de puternic . continuu .034 W/mK) . Tencuiala decorativa trebuie sa fie aplicata in benzi .cu acelasi sens de inaintare .Tencuiala de decor se va aplica dupa uscarea grundului. preferabil in ziua urmatoare . Aplicarea tencuielii decorative se face manual . nu corodeaza substantele Capacitate de izolare termica la temp medie de +10 grade C unuforma cu care vine in contact (0. cu drisca metalica . Vopseaua lavabila nu poate indeparta neregularitatile si . fibrele minerale au o distributie Diametrul fibrelor 6-10 microni Neinflamabil Neutru din punct de vedere chimic.preferabil utilizand benzi de hartie adeziva .dupa care urmeaza structurarea tencuielii cu o dtisca de PVC .Jonctiunea dintre benzi se face de asemenea continuu . Materiale din vata minerala termo si fonoizolante Proprietati generale: • • • • • • Substanta anorganica cu fibre de silicat Substanta fibroasa deschisa. In aceasta situatie tencuiala primara trebuie sa fie ceva mai groasa (> 5 mm ) iar suprafata acesteia sa fie foarte neteda .

Usor de croit rezistenta la caldura la placi.• • • • • • • Proprietati fonoabsorbante Amortizarea vibratiilor Rezistenta redusa la difuzia vaporilor Stabilitate dimensionala (dilatare/contractie) rezistent la putrezire. nu este atacabila de ciuperci. preformate si cochilii rozatoare aprox 250 grade C Domenii de utilizare • • • • • perete oblic si planseul mansardei fara sarcini termoizolatii cu aerisire plansee de pivnita plansee intre etaje izolarea acoperisurilor plate din beton armat sau din tabla cutata Prezentare • • • • • • • • • • rulouri placi usoare placi autoportante placi necirculabile placi semirigide. insecte. pisla. fonoabsorbante placi circulabile usoare placi circulabile grele materile de caserare saltele de vata minerala cusuta elemente de izolare a tevii (cochilie) Materiale termoizolante utilizate in tehnica frigului Cateva din conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca materialele termoizolante pentru a fi utilizate in tehnica frigului sunt: .

Rezistenta la compresiune mare .Usor de prelucrat. a plafoanelor si a conductelor. .Este utilizat des pentru izolarea peretilor.Densitate aparenta mica.. . .Rezistenta mecanica buna. . .Sa nu se taseze. dintre care in continuare sunt prezentate cele mai reprezentative. .Higroscopicitate redusa . . In practica izolatiilor frigorifice se intalnesc numeroase materiale.Sa nu aiba valoare nutritiva pentru insecte si rozatoare.Densitate aparenta mica .Conductivitate termica Densitate aparenta mica Polistirenul expandat .Conductivitate termica redusa .Durata mare de exploatare.Inerte din punct de vedere chimic. . Velitul . . .Conductivitate termica redusa.Rezistenta mare la inghet. Pluta .Higroscopicitate redusa. .Este realizat din straturi multiple de carton ondulat lipite intre ele si impregnate cu bitum.Conductivitate termica foarte redusa: .Permeabilate la vapori redusa. .Aprindere grea . .Montare usoara.Sa nu fie receptive la mirosuri.Densitate aparenta mica . .Sa nu aiba miros.

. Cateva tipuri de izolatii din poliuretan utilizabile in conditionarea aerului. Spuma de poliuretan . .Se poate expanda direct la locul de montaj sub actiunea R11. . .Densitate aparenta mica .Se utilizeaza la constructii navale.Vitrine frigorifice. .Conductivitate termica foarte redusa: . .Utilizat aproape in exclusivitate pentru izolarea: . .Are o rigiditate mare.Frigiderelor casnice.Punct de topire relativ scazut (80°C) .dezavantaj. . Spuma de clorura de polivinil .Dulapurilor frigorifice.Recipiente si conducte. livrate sub forma de folii rulate sunt prezentate in imagine.Mijloace de transport frigorifice.Se stinge singur sub actiunea flacarii (nu este inflamabil).- Adecvat pentru realizarea de elemente prefabricate pana la dimensiuni de 2x6m.Se constata o restrangere a utilizarii acestui material. . . .In timp R11 se evapora si este inlocuit de aer .Dulapurilor frigorifice.dezavantaj. Ampora .Material impermeabil la umiditate.Rezistenta redusa la compresiune . .dezavantaj.Autodube frigorifice.Coeficient de dilatare termica ridicat .Utilizat aproape in exclusivitate pentru izolarea: . ceea ce interzice utilizarea acestui material dupa intrarea in vigoare a protocoalelor internationale privind agentii frigorifici poluanti pentru stratul de ozon. . . .dezavantaj.

Armarea se face in acelasi mod ca mai sus si se lasa pentru uscare minim 5 zile. .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->