IZOLATII TERMICE

Diferenta de temperatura dintre doua medii diferite sau identice din punct de vedere structural,implica autoamt manifestarile fenomenului de transfer termic. Cele doua medii pot fi separate prin pereti omogeni sau neomogeni sau se pot afla in contact direct.In calculele necesare dimensionarii structurilor termoizolatoare pentru cladiri,peretii ce sapara interiorul cladirii de exterior sunt de cele mai multe ori,pereti plani neomogeni formati din diferite materiale. Tot de regula,acesti pereti sunt strabatuti de fluxul termic dupa o directie perpendiculara pe planul pe care il formeaza.Valoarea acestui flux termic se masoara in wati si caracterizeaza nivelul pierderilor de caldura din locuinte pe anotimpul friguros.Daca,la un moment dat,temperatura interiora ajunge sub valoarea temperaturii exteriore,din cauza cresterii acesteia,fluxul termic isi schimba sensul urmarind insa aceeasi directie.Atunci cand temperatura exterioara este mai scazuta decat temperatura interiora,temperatura peretelui la interior este mai scazuta decat temperatura camerei.Chiar si temperatura la exteriorul peretelui difera de temperatura mediului exterior fiind ceva mai ridicata.De marimea fluxului termic ce strabate peretii depinde cantitatea de caldura ce se pierde pe timpul iernii dar si nivelul temperaturii in incaperi pe timpul verii.Fluxul termic este direct influentat de rezistentele termice ale straturilor materiale pe care le parcurge.

Materilele cu o rezistenta termica foarte ridicata sunt numite materiale termoizolatoare. Rezistenta termica este inversul conductivitatii termice a materialului respectiv. Dupa cum se vede,densitatea fluxului termic ce strabate perete neomogen influenteaza direct pierderea de caldura de la interior catre exterior. Se pune intrebarea fireasca daca pierderile acestea de caldura pot fii oricat de mari si care sunt posibilitatile de a le limita cat mai drastic.Raspunsul este unul singur:natura materialelor din care sunt obtinute elementele unei constructii ce separa interiorul acesteia de mediul inconjurator este factorul principal care determina marimea fluxului termic.Atunci cand discutam de transferul termic,dintre multitudinea de caracteristici fizice si chimice ale materialelor de constructie ne intereseaza doar caracteristica denumita conductivitate termica si care se masoarain w/mk.Materialele cu o conductivitate termica ridicata sunt considerate termoconductoare ,iar cele cu o conductivitate termica redusa sunt cunoscute sub denumirea generica de izolatoare termice sau termoizolatoare. Desi metodologia de aplicare a termoizoatieieste aceeasi pentru fiecare material in parte,la constructiile existente numarul solutiilor disponibile este mai redus in comparatie cu cladirile in curs de proiectare.Daca,la acestea din urma,solutia plasarii stratului termoizolant in interiorul zidului care poate fi din caramida,beton.BCA,este frecvent adaptata,ea nu se poate aplica si cladirilor deja construite.La acestea solutia aplicarii izolatiei pe exterior este cea mai aplicata.Placarea peretilor prin interior cu materiale termoizolante are dezavantajul ca reduce suprafetele incaperilor si nu acopera grosimile planseelor si plafoanelor care sunt niste punti termice importante.

MATERIALE TERMOIZOLANTE Sunt cunoscute sub aceasta denumire toate materialele care au un coeficient de conductivitate termica sub 0.Sticla celulara este unul din exemple.multe dintre ele complet inchise.In aceasta categorie intra placile PFL.placile si cochiile din pluta -materiale celulare poroase(polistiren. Dupa natura componenetelor.in a caror structura intra anumite materii organice inglobate in masa unui liant.O alta categorie de materiale anorganice este reprezentata de materialele granulare cum ar fi de exemplu perlitul.rigiditatea materialelor termoizolante este un factor important deoarace in .25Kcal/mh grad.spume organice) Din punct de vedere ai caracteristicilor fizice. Aici este cazul sa lamutim confuzia care se face adesea intre vata mineral si vata de sticla in sensul ca si una si cealalta sunt nominalizate drept vata de sticla.Insfarsit. Materialele termoizolante organice se clasifica dupa structura astfel: -materiale coerente .din randul materialelor termoizolatoare anorganice fac parte si materialele fibroase.fibroase sau nefibroase.cunoscute fiind vata de sticla si vata minerala.materialele termoizolante se clasifica in materialeanorganice si materiale organice.pot construi pe ansamblu un termoizolator important.Granulele de perlit inglobate in masa unui liant chiar fara proprietati termoizolatoare deosebite. Materialele anorganice pot fi materiale celulare coerente formate dintr-o matrice solida in interiorul careia se afla o intreaga retea de capilare cu aer.Deosebirea este aceea ca materiile de la care se porneste difera:roca si sticla nu au compozitii chimice identice.

de exterior si polisteren extrudat .In comert acesta se gaseste sub forma a trei sortimente diferite:de interior.si de sigur. Asa zisul polisteren de iinterior are o densitate mai mica rezultata din gradul mairidicat de expandare.cu coeficient de tasare intre 1si 5% la sarcini de 200daN/mp -materiale semi-rigide(clasa T3).in orice sit6uatie .Pe acest criteriu materialele se clasifica astfel: -materiale foarte rigide(clasa T1).un grad e tasare mai mare.Acest grad mai ridicat de expandare se reflecta intr-o densitate mai scazuta.cu coeficient de tasare intre 10si 29%la sarcini de 200daN/mp -materiale foarte tasabile(clasa T5).cu coeficient de tasare intre 5si 10%la sarcini de 200daN/mp -materiale usor tasabile(clasa T4). sub aceeasi denumire comerciala . dupa sarcina pe care aceasta va trebuii sa o suporte in timp.la o sarcina de 200daN/mp.Izolarea planseelor si a teraselor circulabile unde peste statul izolator se aplica o sapa si eventual un placaj ceramic.se va realiza cu placi de polistiren cu densitate ridicata.in special. Legat de prezentarea acestei caracteristici este locul sa precizam ca nu sunt rare situatiile cand.cu coeficient de tasare.exista mai multe sortimente diferentiate intre ele de valoarea acestui parametru.Avand in vedere faptul ca .cu coeficient de tasare de peste 20/ la sarcini identice cu cel precedent. Totusi separarea atat de neta intre mediile de folosinta recomandate esteb usor fortata.Vom alege sortimentul ghidandu-ne .de 1% -materiale rigide(clasaT2).functie de acestea este ganditsi realizat sistemul de fixare si de sustinere a acestora. Pentru exemplificare am ales cazul polisterenului .placile de polistiren nu pot ramane neprotejate la .

desigur .rezulta ca influenta factorilor de mediu asupra placilor nu este directa si nu poate fi prea mare in timp. Densitatea este un alt criteriu de clasificare a materialelor termoizolante : -placi si saltele din vata minerala (vata de roca ) -clasa A1 18 < d < 25 kg / m³ -clasa A2 25 < d < 35 kg / m³ -clasa A3 35 < d < 60kg / m³ -clasa A4 60 < d < 100 kg / m³ -clasa A5 100 < d < 160 kg / m³ -clasa A6 160 < d < 200 kg -saltele din vata de sticla -clasa B1 7 < d < 9.prinsa cu o mana de una dintre laturi .O faramitare prematura a placilor de polistiren poate constitui.O verificare primara se poate face insa :daca .un neajuns destul de costisitor dar.5 kg / m³ -clasa B3 12.exterior. nu se ofera inca indicii de calitate legati de acest aspect.o placa din polistiren avand o grosime de 2-3 cm se rupe cu usurinta este necesara testarea produselor oferite si de alti fabricanti.5 < d < 18 kg / m³ -clasa B4 18 < d <25 kg / m³ -clasa B5 25 < d <50 kg / m³ -clasa B6 50 < d <80 kg / m³ -clasa B7 80 < d < 120 kg / m³ -placi din polisteren expandat -clasa P 1 9 < d < 13 kg / m³ -clasa P 2 13 < d < 16 kg / m³ .5 kg / m³ -clasa B2 9.Mult mai importanta este forta de coeziune intre granule care constata ca difera de la fabricant la fabricant. totodata .5 < d < 12.

termoizolatie din polisteren extrudat pentru placarea exterioara a peretilor subsolurilor si demisolurilor.E.din saltele de vata minerala sau vata de sticla. • • • • • • • • • • termoizolatie din vata minerala-codMW termoizolatie din sticla celulara-cod CS termoizolatie din perlit expandat -cod EPB termoizolatie din polisteren extrudat-cod XPS termoizolatie din polisteren expandat-cod EPS termoizolatie din spuma rigida de poliuretan-cod PUR termoizolatie din spuma fenolica-cod PF termoizolatie din pluta-cod ICB termoizolatie pe baza de fibre de lemn-cod WF termoizolatie din vata de lemn-cod WW In practica curenta a lucrarilor de izolare termica aplicate cladirilor pentru locuit.termoizolatia sub acoperis. Clasificare conform normelor C. Pe langa partea literara codul poate fi completat cu simboluri care sa detalieze si alte caracteristici ale produsului.Alegerea materialelor se va face in raport cu situatia concreta .dublata uneori de placi din polisteren expandat fixate la partea inferioara.-clasa P 3 16 < d < 20 kg / m³ -clasa P 4 20 < d < 50 kg / m³ -clasa P 5 35 < d < 50 kg / m³ Toate tipurile de materiale termoizolatoare poarta un cod de produs conform metodologiei europene.Planseele peste subsoluri si demisoluri neincalzite se izoleaza termic cu placi termoizolante rigide care pot fi incluse in grosimea placii sau protejate pot fi aplicate peste acestea urmand a fi pentru a rezista sarcinilor specifice corespunzator .cea mai des intalnita situatie este placarea pe exterior cu placi termoizolante(din materiale minerale sau din polistiren expandat).

Nivelul de expandare este controlabil si. Polistirenul expandat si polistirenul extrudat Conform normelor europene in vigoare .de la caz la caz. -Polistirenul este un polimer organic care are propietatea de a putea fi expandat in anumite conditii. Atat vata minerala minerala cat si vata de sticla au insa propietatea de a retine umiditatea.trecand chiar de la 1000 C.Tehnologia clase cat si in de aplicare a acestor placi termoizolatoare este identica dar unele proprietati fizice difera atat cadrul fiecarei clase.In conditiile obisnuite de temperatura aceste materiale pot avea valori de conductibilitati termice mai reduse chiar decat ale polistirenului.La umiditate crescuta conductivitatea acestor materiale creste si astfel.poate fi dferita si va tine seama de cateva principii esentiale: -Vata minerala si vata de sticla sunt materiale izolatoare cu calitati deosebite.in functie de aceasta se pot obtine materiale cu diferite densitati.tehnologia de obtinere a polistirenului extrudat.propietatile lor termoizolatoare scad. Vata de sticla.vada minerala si placile din polistiren sunt cele mai des intrebiuntate materiale termoizolatoare.placile din polistiren expandat sunt simbolizate EPS iar placile din polistiren extrudat sunt intre simbolizate cele doua XPS.Expandarea intrun spatiu strict delimitat si in anumite conditii specifice este.foarte pe scurt. Printr-o crestere remarcabila a volumului .care.Aceste . Acesta are o densitate sensibil mai mare decat cea a polistirenului expandat.Pot fi utilizate la temperaturi cu mult peste cele intalnite in mod curent intr-o locuinta.in masa polimerului este inclus aer.

. acestea trebuie sa aiba o varsta mai mare de 45 zile si sa nu prezinte urme de materiale de decofrare. MODUL DE APLICARE AL SISTEMULUI DE TERMOIZOLARE A FATADELOR A. daca zugravelile sunt poroase si nu prezinta exfolieri. Nu se aplica pe suporturi inghetate.rezistenta . curat. BCA. se pot trata cu un grund de aderenta si . . in cazul suporturilor din beton.rezistenta tractiune si densitatea . suprafete expuse radiatiilor puternice. CONDITII DE APLICARE Termoizolatia nu poate fi pusa in opera pe timp de ploaie si nici atunci cand temperatura nu se incadreaza intre 5 . zidarie de caramida. se indeparteaza si se repara. se verifica daca suprafata este portanta (prin ciocanire). B. PREGATIREA STRATULUI SUPORT Lucrarile de izolatie termica exterioara se executa la pereti din beton. . desprafuit. pe vant puternic sau pe ceata. Pentru neregularitati mai mari de 10mm.diferentieri compresiune vizeaza conductivitatea la termica inconvoiere .stratul suport trebuie sa fie uscat.daca stratul suport prezinta fisuri.pentru suporturile de zidarie tencuita fara vopsitorii sau zugraveli. iar zonele in care tencuiala prezinta dezagregare. cu sau fara tencuiala. si sa nu aiba denivelari mai mari de 10mm. fara pete de grasime. se recomanda aplicarea suplimentara a unei tencuieli de uniformizare.in cazul suprafetelor zugravite. acestea trebuie reparate in prealabil. . Nu se aplica pe suprafete orizontale sau inclinate si suprafete expuse ploilor.25 ºC. cu o rezistenta mecanica corespunzatoare.rezistenta la la (tasarea).

se verifica planeitatea profilului .2. METODA DE APLICARE Punerea in opera a sistemului nu prezinta dificultati deosebite daca se face de catre personal calificat si se respecta conditiile si procedurile de aplicare. 2. 6.Inainte de fixarea profilului de soclu in dibluri.fixare –Vopsea. .Pentru amestecare se foloseste mixerul pentru tencuieli la viteza redusa pana la omogenizarea produsului.1. Montarea profilului de soclu . . evitand a se forma cocoloase. Atentie! Pentru amestecare nu se utilizeaza scule din aluminiu. Prepararea adezivului masa de spaclu . . 2.Pe suport plan: se intinde adezivul pe placa de polistiren in camp continuu. Aplicarea adezivului masa de spaclu pe placile de polistiren .Fixarea se face cu dibluri rapide (6*40 sau 6*42 mm cu guler).Pe suport neuniform: se aplica adezivul in benzi perimetrale pe marginea placii si in puncte in campul placii.toate tipurile de strat suport amintite se curata si se amorseaza corespunzator inainte de aplicarea sistemului de izolatie termica. Aplicarea placilor din polistiren 2.5 parti material uscat/1 parte apa). cu un spaclu cu dinti din otel inoxidabil. . Succesiunea operatiilor: 1.Materialul se lasa in jur de 5 minute dupa care se omogenizeaza din nou si poate fi gata pentru aplicare. . . C.Se fixeaza profilul de soclu incepand cu partea inferioara a fatadei (profilul de soclu avand latimea adaptata grosimii termoizolatiei).Se aduga pulberea in apa – proportia de amestecare (aprox.

si apoi se continua aplicarea intercalat si intertesut.Taierea si ajustarea placilor de polistiren se poate realiza cu ajutorul unui fierastrau sau cutter. . . detensionat. . cu latura lunga pe orizontala.Se foloseste polistiren expandat EPS. ca la o zidarie.este necesara in cazul in care suprafata este tencuita sau din beton si in cazul in care din calculul termotehnic rezulta o grosime a placii de polistiren mai mare de 6 cm.Se preseaza placile cu ajutorul unui dreptar pentru a nu deforma placa de polistiren si se verifica permanent planeitatea cu ajutorul nivelei cu bula (boloboc). Aplicarea placilor din polistiren . 2. . una langa alta. .este necesara in cazul in care suprafata pe care se aplica termoizolatia are o inaltime mai mare de 6 m.numarul de dibluri recomandat este de 5 buc. . 2m. Ancorarea suplimentara cu suruburi si dibluri.in jurul usilor si a ferestrelor. cu lungime de min. 24h de la lipirea placilor de polistiren pentru ca adezivul sa se intareasca (se evita astfel dezlipirea placilor). polistirenul trebuie decupat si montat in asa fel incat rosturile sa nu fie in prelungirea spaletilor sau a glafurilor.3.Daca prin presarea placii. 3. acesta trebuie eliminat pentru a preveni aparitia rosturilor deschise intre placi. cu dimensiunile 500X1000mm. cu densitatea de 15 Kg/m3. .Se aseaza primul rand de placi in profilul de soclu. ./mp. . iar montarea lor se face la min. adezivul iese pe margini.Trebuie avut in vedere ca adezivul sa nu umple rosturile dintre placile de polistiren alaturate pentru preveni aparitia puntilor termice.

Armarea . In cazul in care armarea intarzie cu 7 zile. placile de polistiren se slefuiesc cu hartie abraziva si se curata.Se aplica masa de armare intr-un strat de aprox.La partea superioara a ferestrelor si a usilor se monteaza profilul de colt cu picurator. . care are rolul de a impiedica scurgerea apei peste elementele de inchidere. peste care se aseaza plasa de fibra de sticla si se preseaza cu gletiera.Dupa realizarea armarii suprafetei. pe o suprafata cu o latime cu 10 cm mai mica decat latimea plasei de fibra de sticla. . .Armarea si inglobarea plasei de fibra de sticla se executa de sus in jos. astfel incat aceasta sa se inglobeze in masa de armare.).Plasa de fibra de sticla se suprapune pe o latime de 10 cm. 2. . se prepara masa de armare. pe lungimea desfasurata a sulului.Operatiunea de armare incepe cu aplicarea profilelor de colt din aluminu cu plasa de fibra de sticla pe colturile exterioare si a profilelor de colt din PVC cu plasa de fibra de sticla la golurile de usi si ferestre si chituirea diblurilor pentru polistiren.Se urmareste inglobarea completa a plasei de fibra de sticla in masa de armare .Masa de armare se aplica cu spaclu cu dinti.Inainte de inceperea armarii.2. . .4. 4 mm. placile se slefuiesc si se curata din nou. stratul de adeziv se . . .Dupa lipirea si ancorarea placilor din polistiren expandat. urmarind aceleasi indicatii ca la prepararea masei de lipire (pct. la partea inferioara a ferestrelor se monteza glafurile din material plastic sau tabla.

5 zile de la aplicare in functie de conditiile de mediu. se trece la armarea cu plasa de fibra de sticla si masa de spaclu. 5. Termoizolarea soclului Metoda de aplicare: Se pregateste stratul suport (idem mai sus). Hidroizolarea soclului Materiale: Hidroizolatie pe baza de bitum Polistiren Extrudat XPS-placi Plasa de armare din fibra de sticla masa de spaclu Metoda de aplicare: Stratul prin suport trebuie se sa fie curat si si uscat. . Tratarea zonei de soclu Deoarece zona de soclu este expusa suplimentar la factori externi (infiltratii de apa. 24h. cu ajutorul fierului din otel inoxidabil. 5. pe toata suprafata soclului.dupa care pe proaspat se lipesc placile de polistiren extrudat XPS.lasa min. se Se vor elimina eventualele urme de grasimi sau alte impuritati. Se verifica portanta ciocanire.Dupa 24 h sau mai mult. eliminandu-se eventualele urme de decofrare. Se lipesc placile de polistiren extrudat XPS cu masa de spaclu. in grosime de 2mm. socuri mecanice si termice) se recomanda a se trata specific. 5.1. Se aplica un strat de hidroizolatie pe baza de bitum. desprafuieste verifica planeitatea.2. in functie de conditiile climaterice. Perioada de uscare este de min.

Pentru lipirea placilor de polistiren la folia hidroizolanta vor fi folositi aditivi care au aceasta recomandare .Portiunea exterioara a cladirii cuprinsa intre nivelul terenului sistematizat si nivelul pardoselii parterului este cunoscuta sub denumirea de soclu .fara praf si sa fie suficient de bine lipita de zid pentru a asigura capacitatea portanta .fara solventi de .intarit polistiren cu fibre.Aplicarea placilor de polistiren extrudat se va intinde cel putin 30 cm sub nivelul solului si va urca pana in dreptul planseului de beton al parterului .Din mai multe motive de detaliu optam pentru inceperea lipirii placilor de la limita superioara chiar daca .va trebui ca acestea sa fie sprijinite provizoriu.se afla mai sus decat cota terenului sistematizat din zona constructiei .Aceasta se intampla si la cladirile fara subsol sau demisol dar si la cele prevazute cu spatii partial sau total subterane.00 care cota superioara a pardoselii parterului .De obicei soclul este marginit de un trotuar din beton sau asfalt de diferite latimi .Este pe recomandat pentru lipirea placilor extrudat hidroizolatii bituminoase .Aplicarea prin lipire a placilor din polistiren extrudat se poate face pornind de la limita inferioara (sub nivelul terenului)sau de la partea superioara .pe peretele exterior al cladirii .Termoizolarea soclului se recomanda a fi realizata cu polistiren extrudat XPS-R (rugos)aplicat peste folia de hidroizolatie.axul planseului de beton al parterului .Adezivul bitumos 2K(Bitumen Kleber 2k )din gama adezivilor Baumit este un aditiv bicomponent .Termoizolarea soclurilor In conceptia moderna de proiectare a cladirilor .Suprafata membranei de hidroizolare va trebui sa fie uscata .aceasta operatie .cota ±0.Principalii pasi ai executiei sunt urmatorii: -se identifica .uneori .In cazul cladirilor din zidarie .Trotuarul este construit cu o usoara panta care sa permita scurgerea apei inspre exterior .

Numarul de puncte in care se va aplica adezivul difera in functie de starea suprafetei pe care urmeaza a fi aplicata placa.dupa intindere .adezivul se va aplica pe tot conturul placii.intreaga.nu va depasi 1 cm .O data ce a fost punctat axul planseului .In situatia cladiriilor din beton se va recurge la masuratori ajutatoare. -pe un banc de lucru se aseaza placa de polistiren .Pentru evitarea unui numar prea mare de taieri se recomanda ca de la un colt sa se porneasca simultan pe cele doua laturi . .sub forma de banda continua lata de aproximativ 10 cm si inca in trei puncte aflate la interior .se aplica cu latura superioara pe linia de nivel trasata anterior si depasind coltul cladirii cu lungime egala cu grosimea placilor folosite. Dupa intinderea adezivului (tot cu mistria )trebuie sa se obtina pete de adeziv cu forme aproximativ circulare avand diametre de aproximativ 15 cm si grosimi de aproximativ 1 cm .este simpla deoarece betonul placii si al grinzii este evident in exterior.va fi trasat perimetrul intregii cladiri la acest nivel .Se preseaza bine placa pe suprafata insistand in dreptul punctelor cu adeziv .(anexa 2) -se prepara adezivul bituminos conform instructiunilor din prospectul insotitor .cu ajutorul furtunului de nivel .Bucatile mai mici se vor acoperi in intregime cu un strat de adeziv . Cantitatea de adeziv pentru fiecare punct echivaleaza aproximativ cu cantitatea medie ce se poate lua cu mistria . In situatia unor suprafete cu denivelari mari .pentru prima placa intreaga (1000 x 500 mm )adezivul se va aplica in minimum cinci puncte :cate unul in fiecare din cele patru colturi si unul la mijlocul placii. -prima placa.In orice caz .Grosimea adezivului .

Talerul .Pentru blocurile ceramice tip Porotherm chiar nu se recomanda folosirea percutiei deoarece acestea sunt foarte casante .Pentru gaurire este necesar un ciocan rotopercutor(in special pentru beton).Pentru executia gaurilor in suprafetele portante se vor folosi burghie cu diametrul de 8 mm .randul urmator va incepe cu o jumatate de placa si va continua cu placi intregi pana la coltul alaturat.Locurile pentru gauri vor fi marcate conform dimensiunilor alese.diblurile (fara cui )for fi introduse in gauri prin apasare cu mana .6 sau 8 dibluri pe fiecare placa.Este important de retinut ca diblurile trebuie sa patrunda in beton minimum 35 mm iar BCA sau caramida 45 mm. Pentru stabilirea adancimii de gaurire se va tine seama de aceste dimensiuni la care se va adauga grosimea placii .-conform anexei 3 .La intalnirea acestora cu primele doua.In comert exista dibluri cu o gama larga de lungimi ale tijei de metal sau plastic.grosimea stratului de adeziv precum si grosimea tencuielii peretilor daca aceasta exista.Ultimul rand de placi va trece sub cota terenului nivelat cu cel putin 30 cm.Atat pentru placile termoizolante din polistiren (expandat sau extrudat )ale soclului cat si pentru cele ale fatadelor .schema minima de amlasare a gaurilor pentru dibluri este anexa 3 .In zidarie de BCA sau caramida se pot practica gauri cu o bormasina obisnuita dar echipata cu un burghiu cu cap vidia .Dupa ce toate laturile placate operatiunea dibluire a placilor. -cele doua laturi ale cladirii se vor incepe simultan din coltul aflat pe acelasi diagonala cu primul .placile soclului au vor fost fi taiate corespunzator cu polistiren pentru urmeaza realizarea unor de tesaturi convenabile la cele doua colturi. Dimensiunea rezultata va fi suplimentata corespunzator pana la lungimea de diblu imediata superioara valorii calculate .Aceasta nu poate avea loc mai devreme de 24 ore de la operatia de lipire a placilor In functie de gradul de aderenta obtinut se vor monta 5. Dupa ce gaurile au fost executate la adancimea necesara.

imediat .beneficiarul poate opta pentru o tencuiala decorativa sau pentru placarea soclului cu marmura . -se executa spacluirea suprafetelor folosind unul din adezivii de spaclu prezentati in suprafata anexa 3.reusindu-se astfel si presarea talerului in placa pana la nivelul suprafetei acesteia .Mai ales in cazul soclurilor unde suprafetele sunt de obicei reduse.In continuare .diblului va trebui sa vina in contact cu suprafata placii . In ambele cazuri se va folosi mistria si gletiera .se poate renunta la aceasta operatie si cu atat mai mult cand urmeaza aplicarea unui placaj ceramic .Se potriveste cuiul in orificiul central al talerului dupa care se bate cu ciocanul pana la refuz. .Cu mistria sau cu o gletiera se vor netezi adanciturile talerului din plastic folosind adeziv.granit.Aditivul se intinde pe termoizolanta .O metoda mult mai convenabila este ca.Portiunile spacluite vor avea dimensiuni rezonabile astfel ca pana la intinderea si fixarea plasei adezivul sa nu inceapa sa se usuce.se aseaza plasa de fibra de sticla .acestea vor fi indepartate.Pentru aceasta se va prepara masa de intr-un strat de 2-3 mm peste care spaclu conform instructiunilor din prospect.etc.gresie.fixandu-se din loc in loc cu cuie sau agrafe provizorii. -la minimum 12 ore de la spacluirea talerelor diblurilor ar trebui facuta o spacluire a suprafetelor placate folosind un fel de rindea speciala .In caz de nevoie gaura se mai adanceste putin pentru a permite patrunderea completa a diblului .Trebuie retinut ca inadirile de plasa .atat pe orizontala cat si pe verticala se fac cu petrecerea capetelor pe o lungime de minimum 10 cm.sa se intinda plasa de fibra pe toata lungimea peretelui.mai intai .

continutul galetii se amesteca lent. apasand puternic . Uniformitatea se poate constata printr-un colorit cat mai egal pe intreaga suprafata.FINISAREA SUPRAFETELOR TERMOIZOLANTE 1) Grunduirea suprafetelor Grunduirea este o operatie pregatitoare in vederea aplicarii tencuielii avand rol de amorsa pentru aceasta. Exista mai multe tipuri de grunduri indicate pentru executia sistemului termoizolant EPS. Este comercializat in galeti de 25 kg. Aceasta se aplica intr-un strat foarte subtire (2-3 mm ) . manual sau cu mixerul. Dupa aplicarea grundului urmeaza un interval de 24 ore pentru uscare. tencuiala obisnuita. neventilate. absorbtie si aderenta a tencuielilor . Aplicarea grundului peste masa de spaclu uscata se face cu ajutorul trafaletului cu blanita sau cu bidineaua. Grosimea stratului de grund nu trebuie sa fie mare dar suficient de uniforma. Cu o galeata se poate acoperii o suprafata de 100 m² de masa de spaclu sau 80 m² . este tencuiala decorativa . Urmeaza netezirea suprafetei cu o drisca din PVC sau polisteren . Cu drisca din inox se intinde materialul intr-un strat gros de 2-3 mm. Grundul Universal (Baumit Universal Grup ) este un grunt gata preparat care pe langa rolul de amorsa serveste pentru egalizare . Inainte de intrebuintare . 2) Tencuirea suprafetelor Solutia la moda pentru finisarea fatadelor termoizolante . Aplicarea tencuielii se va face dupa ce continutul galetii a fost bine omogenizat ( manual sau cu mixerul electric ). eventual umezind suprafetele . Fiind ultimul strat de finisare se va .

Timpul de uscare eate de aproximativ sau udate . se va face fixarea in pereti a clipsurilor metalice de sustinere a panourilor de fatada . protectia termoizolatiei si existenta unui spatiu de circulatie a aerului numit spatiu de ventilare . in scara . prin faptul ca la o anumita distanta (cativa cm. In acest interval suprafetele tencuite nu vor fi lovite . Nu se va incepe tencuitul cu fatada cea mai vizibila a imobilului .incepand de sus . difera de fatadele neventilate. in paralel cu lipirea placilor sau inainte de aceasta operatie . Accesul aerului din exterior se face deasupra soclului iar evacuarea acestuia se face sub streasina sau in lateral fata de atic (de la caz la caz). 3) Termoizolarea fatadelor ventilate Fatadele ventilate. In vederea asigurarii unei circulatii corespunzatoare . Distantele intre randurile de clipsuri specifice tipului de panouri ales .) de suprafata placilor izolatoare se prevede un paravan din diferite materiale care sa asigure estetica fatadei .zgariate .de care s-a vorbit mai inainte .Pentru fatadele ventilate rolul unei bariere de vapori intre interior si exterior se anuleaza . Nu trebuie sa se aplice mortarul pe fasii orizontale .termoizolante. Singura diferenta este ca. a aerului in spatiul de ventilare este nevoie sa fie asigurate accesul si evacuarea acestuia . Rolul acestuia este sa permita circulatia vaporilor de apa fara ca acestia sa condense pe suprafete si sa elimine actiunea directa a razelor de soare asupra termoizolatiei . prin tiraj natural . si intre clipsuri pe rand sunt 24 ore de la aplicare . Supravegherea lucrarii trebuie sa se faca aproape tot timpul . Aplicarea placilor termoizolante pe peretii portanti se face la fel ca la fatadele neventilate .acorda o atentie deosebita aplicarii acestuia .

aparate termice etc. bitum. terase . patrunderea vaporilor de apa prin microcurentii de aer se poate impiedica cu asa zisele bariere de vapori amplasate intre termizolatie si zonele mai calde . in anumite variante fiind chiar mai scazuta .TERMIZOLAREA MINERALA FATADELOR CU PLACI DIN VATA Conductivitatea termica a vatei minerale si a vatei de sticla este comparabila cu cea a polisterenului expandat . polimeri sau materiale bituminoase sau chiar prin aplicarea de membrane impermeabile sau se realizeaza la exterior cu folii impermeabile din materiale plastice .masticuri etc . Daca impiedicarea patrunderii apei din precipitatii depinde de protectia adoptata in proiect . Vata minerala si vata de sticla sunt livrate catre desfacere sub forma de saltele roluite sau sub forma de placi . O bariera de vapori se poate realiza prin interior si adesea este reprezentata de vopsirea suprafetelor interioare ale peretilor exteriori cu vopsele pe baza de ulei . .metal . Principalele conditii pe care trebuie sa le respecte o bariera de vapori acceptabila sunt : -sa reziste in timp atat sub influenta vaporilor de apa cat si in conditiile impuse in general peretilor exteriori ai unei cladiri. Desi valoarea coeficientului de conductivitate termica al vatei minerale si de sticla le recomanda cu prisosinta . Pentru termoizolarea fatadelor se vor folosi placi termoizolante in timp ce saltelele sunt folosite pentru termoizolatii la acoperisuri. conducte . Umezirea stratului izolator poate proveni din vaporii de apa antrenati de microcurentii de aer ce strabat peretii de la cald inspre rece precum si din precipitatii . nu trebuie neglijat aspectul conform caruia o umezire pronuntata a acestor materiale le slabeste considerabil proprietatile izolatoare .

Densitatea acestor placi este de 32 kg/ m³. trasata pe perete in urma masuratorilor cu furtunul de nivel . in curs de reabilitare . Totusi mai ales in partea subterana a acestuia pe o portiune de minim 30 cm cat se recomanda pentru izolare ar trebui sa fie izolata cu polistiren extrudat a carui hidroscopicitate este mult mai redusa . hidrofobante. . Placile din vata minerala si vata de sticla nu sunt contraindicate categoric pentru lucrarile de termoizolare a soclurilor . Conditile generale de pregatire a suprafetelor sunt cele expuse . curatarea de praf si vagetatie . toate accesorile cum ar fi pervaze de ferestre .stucaturi si alte profile de fatada vor fi indepartate. deja anterior : indreptarea prin indepartarea proeminentelor proeminentelor si umplerea cu adeziv a golurilor . Aceste placi pot avea sau 48 kg /m³. fetele netratate .Pentru lipirea placilor termoizolante va fi folosit un adeziv recomandat pentru placile din vata de sticla sau vata minerala .ales conform grosimii placilor ce vor fi folosite . Pentru verificarea planeitatii suprafatelor va fi folosit un dreptar de 3 m . Abaterile constante (proeminente si depresiuni ) nu trebuie sa depaseasca limita de ± 10mm. din vata minerala sau vata de sticla. La linia de separatie intre termoizolatia de soclu si cea a fatadei se va monta profilul de soclu din aluminiu . La cladirile vechi . Profilul de soclu va fi montat pe o linie perfect orizontala . o fata tratata sau ambele de fabricatie al placilor din vata fete tratate . BCA .caramizi pline sau cu goluri .lemn etc . Pentru izolarea termica a fatadelor sunt indicate placile rigide . 40 kg / m³ Grosimile anorganica se situeaza in gama 2÷ 20 cm.indepartarea tencuielii burdusite etc.-sa nu reprezinte un mediu agresiv pentru materialele de constructie cu care vine in contact. Suprafetele pe care se pot aplica placile din vata minerala pot fi realizate din beton .

de cinci puncte (colturile si centrul placii ) sau in banda perimetrala plus trei . pasta obtinuta se lasa in repaus timp de 10-15 minute.dupa uscarea adezivului. Dibluirea placilor din vata minerala sau de sticla se face dupa una din schemele urmatoare. Alegerea se face tinand cont de starea suprafetelor de aplicare si de marimeasuprafetelor pe care a-a aplicat adeziv. pe langa dimensiunile minime de patrundere in zid . BCA . Atunci cand se alege lungimea tijei diblurilor se va tine seama . 35 mm pentru zidurile din beton si de min.alte materiale . Aplicarea adezivului pe placa se face minim in puncte la interior. dibluri . Placile se aseaza de regula pe orizontala .In ceea ce priveste temperatura ambianta .5 l . Adancimea gaurilor in zidul portant va fi de min.Intr-un vas de preparare se pune mai intai apa peste care se toarna incet adezivul sub o amestecare continua .tencuieli . urmand sa fie taiate cu exactitate .Cand amestecarea se considera incheiata .planse de armare . Intr-un interval de timp de 24 ore adezivul poate fi folosit fara alterarea calitatii .Prepararea adezivului .la pozitie . Amestecarea se face manual sau cu un mixer electric . aceasta trebuie sa fie minim de 5 ºC. Producatorii de termoizolatie pe baza de vata minerala sau de sticla au propria lor gama de adezivi . 45 mm pentru caramida . Principiile de tesere la colturi sunt la fel cu cele descrise la polistiren. grunduri .Necesarul de apa pentru un sac de adeziv este de 6. Inperimetrale ale golurilor de ferestre si usi bucatile de placa vor depasi cu cativa cm muchiile golului. Dupa aproximativ 24 ore de la lipirea placilor termoizolante se vor executa gaurile pentru dibluri conform uneia din schemele propuse.

Grundul se va aplica la cel putin 24 ore dupa spacluire. Se va folosi o bidinea sau un trafalet cu blanita.In zonele in care armatura din plasa trebuie dublata (coltul golurilor de ferestre si usi etc . La capetele de innadire .grosimea tencuielii-daca exista-de grosimea stratului de adeziv (maxim 10mm ) si de grosimea izolatiei .Dupa aplicarea mesei de spaclu se va face o verificare a plaienitatii suprafetelor cu un indreptar de 3 m . Normele producatorilor indica o grosime de 7 mm pentru masa de spaclu ce trebuie sa se aplice pe placi dupa dibluire. Este demn de notat ca folosind dibluri . prin priza optima intre tencuiala de baza si tencuiala de incheiate. cu o grosime de 5 mm.Se aplica al doilea strat de masa de spaclu . peste care se preseaza straifurile de plasa suplimentara. Acestea vor trebui incluse in masa de spaclu pana cand nu se mai observa din afara . Gaurile pentru dibluri se executa cu burghiu de 8mm cu cap vidia si utilizand un ciocan rotopercutor. plasele se petrec pe o latime de aprox .coltare sau plasa din fibra de sticla altele decat cele indicate de producatorul de placi din vata nu se poate intampla nimic neplacut daca se respecta dimensiunile aplicare. Erorile nu pot fi mai mari de 5 mm .In aceasta grosime va trebui sa fie inclusa si plasa din fibra si anume cam la jumatatea ei .)plasa de baza se va aplica peste primul strat ce va avea o grosime de 2 mm. Temperatura ambianta nu trebuie sa fie mai mica de 5 ºC si prescriptiile de aplicarea careia lucrarile de termoizolare si finisare se considera . Grunduirea sau tencuiala primara este menita sa asigure o decor. de "perete umed "se vor aplica si coltarele (atat la colturile cladirii cat si la muchiile golurilor ).10cm. Tot in aceasta etapa .

Tencuiala de decor se va aplica dupa uscarea grundului.Jonctiunea dintre benzi se face de asemenea continuu . Atat pentru suprafetele termoizolate cu polistiren cat si pentru cele termoizolate cu placi din vata se practica uneori renuntarea la tencuiala decorativa si se practica uneori renuntarea la tencuiala decorativa si se aplica . Vopseaua lavabila nu poate indeparta neregularitatile si .cu acelasi sens de inaintare . preferabil in ziua urmatoare .fara intreruperi .dupa care urmeaza structurarea tencuielii cu o dtisca de PVC .034 W/mK) .uneori . continuu . Temperatura ambianta trebuie sa fie peste 5 ºC iar razele de soare directe si foarte puternice trebuie sa fie evitate fie prin instalarea unor paravane din prelata fie prin alegerea zilelor si a intervalelor dintr-o zi cand efectul razelor solare nu este asa de puternic . Materiale din vata minerala termo si fonoizolante Proprietati generale: • • • • • • Substanta anorganica cu fibre de silicat Substanta fibroasa deschisa.peste tencuiala de baza (spaclu )o vopsea lavabila . cu drisca metalica .031-0.preferabil utilizand benzi de hartie adeziva . In aceasta situatie tencuiala primara trebuie sa fie ceva mai groasa (> 5 mm ) iar suprafata acesteia sa fie foarte neteda . Aplicarea tencuielii decorative se face manual . fibrele minerale au o distributie Diametrul fibrelor 6-10 microni Neinflamabil Neutru din punct de vedere chimic. nu corodeaza substantele Capacitate de izolare termica la temp medie de +10 grade C unuforma cu care vine in contact (0.le pune in evidenta mai mult . Tencuiala decorativa trebuie sa fie aplicata in benzi .

pisla. nu este atacabila de ciuperci. fonoabsorbante placi circulabile usoare placi circulabile grele materile de caserare saltele de vata minerala cusuta elemente de izolare a tevii (cochilie) Materiale termoizolante utilizate in tehnica frigului Cateva din conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca materialele termoizolante pentru a fi utilizate in tehnica frigului sunt: .• • • • • • • Proprietati fonoabsorbante Amortizarea vibratiilor Rezistenta redusa la difuzia vaporilor Stabilitate dimensionala (dilatare/contractie) rezistent la putrezire. insecte. Usor de croit rezistenta la caldura la placi. preformate si cochilii rozatoare aprox 250 grade C Domenii de utilizare • • • • • perete oblic si planseul mansardei fara sarcini termoizolatii cu aerisire plansee de pivnita plansee intre etaje izolarea acoperisurilor plate din beton armat sau din tabla cutata Prezentare • • • • • • • • • • rulouri placi usoare placi autoportante placi necirculabile placi semirigide.

Este utilizat des pentru izolarea peretilor. .Rezistenta la compresiune mare . Velitul .Conductivitate termica redusa. .Inerte din punct de vedere chimic.Permeabilate la vapori redusa. a plafoanelor si a conductelor.Conductivitate termica redusa . .Sa nu fie receptive la mirosuri. . .Usor de prelucrat..Este realizat din straturi multiple de carton ondulat lipite intre ele si impregnate cu bitum.Densitate aparenta mica. Pluta .Sa nu se taseze. In practica izolatiilor frigorifice se intalnesc numeroase materiale.Aprindere grea . dintre care in continuare sunt prezentate cele mai reprezentative. .Conductivitate termica Densitate aparenta mica Polistirenul expandat .Sa nu aiba valoare nutritiva pentru insecte si rozatoare. . .Sa nu aiba miros. .Densitate aparenta mica . .Densitate aparenta mica . .Higroscopicitate redusa . . .Rezistenta mare la inghet.Higroscopicitate redusa.Conductivitate termica foarte redusa: .Durata mare de exploatare.Rezistenta mecanica buna. .Montare usoara.

Autodube frigorifice. .dezavantaj.Mijloace de transport frigorifice.Se stinge singur sub actiunea flacarii (nu este inflamabil). .Coeficient de dilatare termica ridicat . Ampora . .- Adecvat pentru realizarea de elemente prefabricate pana la dimensiuni de 2x6m. . . . .Dulapurilor frigorifice. . Spuma de clorura de polivinil .Punct de topire relativ scazut (80°C) .Dulapurilor frigorifice. .dezavantaj.Are o rigiditate mare.Conductivitate termica foarte redusa: . livrate sub forma de folii rulate sunt prezentate in imagine.Vitrine frigorifice.Se constata o restrangere a utilizarii acestui material.Recipiente si conducte.Se poate expanda direct la locul de montaj sub actiunea R11.Frigiderelor casnice. . Cateva tipuri de izolatii din poliuretan utilizabile in conditionarea aerului.Material impermeabil la umiditate.Densitate aparenta mica .Se utilizeaza la constructii navale.Utilizat aproape in exclusivitate pentru izolarea: .dezavantaj. .dezavantaj.Utilizat aproape in exclusivitate pentru izolarea: . . . . Spuma de poliuretan . .In timp R11 se evapora si este inlocuit de aer . ceea ce interzice utilizarea acestui material dupa intrarea in vigoare a protocoalelor internationale privind agentii frigorifici poluanti pentru stratul de ozon.Rezistenta redusa la compresiune .

.Armarea se face in acelasi mod ca mai sus si se lasa pentru uscare minim 5 zile.