IZOLATII TERMICE

Diferenta de temperatura dintre doua medii diferite sau identice din punct de vedere structural,implica autoamt manifestarile fenomenului de transfer termic. Cele doua medii pot fi separate prin pereti omogeni sau neomogeni sau se pot afla in contact direct.In calculele necesare dimensionarii structurilor termoizolatoare pentru cladiri,peretii ce sapara interiorul cladirii de exterior sunt de cele mai multe ori,pereti plani neomogeni formati din diferite materiale. Tot de regula,acesti pereti sunt strabatuti de fluxul termic dupa o directie perpendiculara pe planul pe care il formeaza.Valoarea acestui flux termic se masoara in wati si caracterizeaza nivelul pierderilor de caldura din locuinte pe anotimpul friguros.Daca,la un moment dat,temperatura interiora ajunge sub valoarea temperaturii exteriore,din cauza cresterii acesteia,fluxul termic isi schimba sensul urmarind insa aceeasi directie.Atunci cand temperatura exterioara este mai scazuta decat temperatura interiora,temperatura peretelui la interior este mai scazuta decat temperatura camerei.Chiar si temperatura la exteriorul peretelui difera de temperatura mediului exterior fiind ceva mai ridicata.De marimea fluxului termic ce strabate peretii depinde cantitatea de caldura ce se pierde pe timpul iernii dar si nivelul temperaturii in incaperi pe timpul verii.Fluxul termic este direct influentat de rezistentele termice ale straturilor materiale pe care le parcurge.

Materilele cu o rezistenta termica foarte ridicata sunt numite materiale termoizolatoare. Rezistenta termica este inversul conductivitatii termice a materialului respectiv. Dupa cum se vede,densitatea fluxului termic ce strabate perete neomogen influenteaza direct pierderea de caldura de la interior catre exterior. Se pune intrebarea fireasca daca pierderile acestea de caldura pot fii oricat de mari si care sunt posibilitatile de a le limita cat mai drastic.Raspunsul este unul singur:natura materialelor din care sunt obtinute elementele unei constructii ce separa interiorul acesteia de mediul inconjurator este factorul principal care determina marimea fluxului termic.Atunci cand discutam de transferul termic,dintre multitudinea de caracteristici fizice si chimice ale materialelor de constructie ne intereseaza doar caracteristica denumita conductivitate termica si care se masoarain w/mk.Materialele cu o conductivitate termica ridicata sunt considerate termoconductoare ,iar cele cu o conductivitate termica redusa sunt cunoscute sub denumirea generica de izolatoare termice sau termoizolatoare. Desi metodologia de aplicare a termoizoatieieste aceeasi pentru fiecare material in parte,la constructiile existente numarul solutiilor disponibile este mai redus in comparatie cu cladirile in curs de proiectare.Daca,la acestea din urma,solutia plasarii stratului termoizolant in interiorul zidului care poate fi din caramida,beton.BCA,este frecvent adaptata,ea nu se poate aplica si cladirilor deja construite.La acestea solutia aplicarii izolatiei pe exterior este cea mai aplicata.Placarea peretilor prin interior cu materiale termoizolante are dezavantajul ca reduce suprafetele incaperilor si nu acopera grosimile planseelor si plafoanelor care sunt niste punti termice importante.

Insfarsit.Deosebirea este aceea ca materiile de la care se porneste difera:roca si sticla nu au compozitii chimice identice.cunoscute fiind vata de sticla si vata minerala.rigiditatea materialelor termoizolante este un factor important deoarace in .Sticla celulara este unul din exemple. Materialele anorganice pot fi materiale celulare coerente formate dintr-o matrice solida in interiorul careia se afla o intreaga retea de capilare cu aer.25Kcal/mh grad.O alta categorie de materiale anorganice este reprezentata de materialele granulare cum ar fi de exemplu perlitul.fibroase sau nefibroase. Materialele termoizolante organice se clasifica dupa structura astfel: -materiale coerente .in a caror structura intra anumite materii organice inglobate in masa unui liant.In aceasta categorie intra placile PFL.placile si cochiile din pluta -materiale celulare poroase(polistiren.MATERIALE TERMOIZOLANTE Sunt cunoscute sub aceasta denumire toate materialele care au un coeficient de conductivitate termica sub 0.Granulele de perlit inglobate in masa unui liant chiar fara proprietati termoizolatoare deosebite.pot construi pe ansamblu un termoizolator important.din randul materialelor termoizolatoare anorganice fac parte si materialele fibroase.spume organice) Din punct de vedere ai caracteristicilor fizice.multe dintre ele complet inchise. Aici este cazul sa lamutim confuzia care se face adesea intre vata mineral si vata de sticla in sensul ca si una si cealalta sunt nominalizate drept vata de sticla. Dupa natura componenetelor.materialele termoizolante se clasifica in materialeanorganice si materiale organice.

exista mai multe sortimente diferentiate intre ele de valoarea acestui parametru. dupa sarcina pe care aceasta va trebuii sa o suporte in timp.si de sigur.in special.un grad e tasare mai mare.cu coeficient de tasare intre 5si 10%la sarcini de 200daN/mp -materiale usor tasabile(clasa T4).cu coeficient de tasare.cu coeficient de tasare intre 1si 5% la sarcini de 200daN/mp -materiale semi-rigide(clasa T3).in orice sit6uatie .Acest grad mai ridicat de expandare se reflecta intr-o densitate mai scazuta. sub aceeasi denumire comerciala .cu coeficient de tasare de peste 20/ la sarcini identice cu cel precedent.Pe acest criteriu materialele se clasifica astfel: -materiale foarte rigide(clasa T1).Izolarea planseelor si a teraselor circulabile unde peste statul izolator se aplica o sapa si eventual un placaj ceramic.cu coeficient de tasare intre 10si 29%la sarcini de 200daN/mp -materiale foarte tasabile(clasa T5).In comert acesta se gaseste sub forma a trei sortimente diferite:de interior. Totusi separarea atat de neta intre mediile de folosinta recomandate esteb usor fortata. Legat de prezentarea acestei caracteristici este locul sa precizam ca nu sunt rare situatiile cand.de 1% -materiale rigide(clasaT2).se va realiza cu placi de polistiren cu densitate ridicata.Avand in vedere faptul ca . Pentru exemplificare am ales cazul polisterenului .Vom alege sortimentul ghidandu-ne .la o sarcina de 200daN/mp.de exterior si polisteren extrudat .functie de acestea este ganditsi realizat sistemul de fixare si de sustinere a acestora.placile de polistiren nu pot ramane neprotejate la . Asa zisul polisteren de iinterior are o densitate mai mica rezultata din gradul mairidicat de expandare.

desigur .O faramitare prematura a placilor de polistiren poate constitui.prinsa cu o mana de una dintre laturi . nu se ofera inca indicii de calitate legati de acest aspect.5 kg / m³ -clasa B3 12.exterior.un neajuns destul de costisitor dar.rezulta ca influenta factorilor de mediu asupra placilor nu este directa si nu poate fi prea mare in timp.Mult mai importanta este forta de coeziune intre granule care constata ca difera de la fabricant la fabricant.o placa din polistiren avand o grosime de 2-3 cm se rupe cu usurinta este necesara testarea produselor oferite si de alti fabricanti.5 kg / m³ -clasa B2 9. totodata .5 < d < 18 kg / m³ -clasa B4 18 < d <25 kg / m³ -clasa B5 25 < d <50 kg / m³ -clasa B6 50 < d <80 kg / m³ -clasa B7 80 < d < 120 kg / m³ -placi din polisteren expandat -clasa P 1 9 < d < 13 kg / m³ -clasa P 2 13 < d < 16 kg / m³ . Densitatea este un alt criteriu de clasificare a materialelor termoizolante : -placi si saltele din vata minerala (vata de roca ) -clasa A1 18 < d < 25 kg / m³ -clasa A2 25 < d < 35 kg / m³ -clasa A3 35 < d < 60kg / m³ -clasa A4 60 < d < 100 kg / m³ -clasa A5 100 < d < 160 kg / m³ -clasa A6 160 < d < 200 kg -saltele din vata de sticla -clasa B1 7 < d < 9.5 < d < 12.O verificare primara se poate face insa :daca .

Pe langa partea literara codul poate fi completat cu simboluri care sa detalieze si alte caracteristici ale produsului.-clasa P 3 16 < d < 20 kg / m³ -clasa P 4 20 < d < 50 kg / m³ -clasa P 5 35 < d < 50 kg / m³ Toate tipurile de materiale termoizolatoare poarta un cod de produs conform metodologiei europene.cea mai des intalnita situatie este placarea pe exterior cu placi termoizolante(din materiale minerale sau din polistiren expandat).termoizolatie din polisteren extrudat pentru placarea exterioara a peretilor subsolurilor si demisolurilor.E.Alegerea materialelor se va face in raport cu situatia concreta .termoizolatia sub acoperis. Clasificare conform normelor C. • • • • • • • • • • termoizolatie din vata minerala-codMW termoizolatie din sticla celulara-cod CS termoizolatie din perlit expandat -cod EPB termoizolatie din polisteren extrudat-cod XPS termoizolatie din polisteren expandat-cod EPS termoizolatie din spuma rigida de poliuretan-cod PUR termoizolatie din spuma fenolica-cod PF termoizolatie din pluta-cod ICB termoizolatie pe baza de fibre de lemn-cod WF termoizolatie din vata de lemn-cod WW In practica curenta a lucrarilor de izolare termica aplicate cladirilor pentru locuit.Planseele peste subsoluri si demisoluri neincalzite se izoleaza termic cu placi termoizolante rigide care pot fi incluse in grosimea placii sau protejate pot fi aplicate peste acestea urmand a fi pentru a rezista sarcinilor specifice corespunzator .din saltele de vata minerala sau vata de sticla.dublata uneori de placi din polisteren expandat fixate la partea inferioara.

vada minerala si placile din polistiren sunt cele mai des intrebiuntate materiale termoizolatoare.placile din polistiren expandat sunt simbolizate EPS iar placile din polistiren extrudat sunt intre simbolizate cele doua XPS. -Polistirenul este un polimer organic care are propietatea de a putea fi expandat in anumite conditii.La umiditate crescuta conductivitatea acestor materiale creste si astfel.tehnologia de obtinere a polistirenului extrudat.Nivelul de expandare este controlabil si.Aceste .foarte pe scurt.Tehnologia clase cat si in de aplicare a acestor placi termoizolatoare este identica dar unele proprietati fizice difera atat cadrul fiecarei clase.de la caz la caz.In conditiile obisnuite de temperatura aceste materiale pot avea valori de conductibilitati termice mai reduse chiar decat ale polistirenului.in masa polimerului este inclus aer. Printr-o crestere remarcabila a volumului . Vata de sticla.poate fi dferita si va tine seama de cateva principii esentiale: -Vata minerala si vata de sticla sunt materiale izolatoare cu calitati deosebite.trecand chiar de la 1000 C.in functie de aceasta se pot obtine materiale cu diferite densitati.Pot fi utilizate la temperaturi cu mult peste cele intalnite in mod curent intr-o locuinta. Atat vata minerala minerala cat si vata de sticla au insa propietatea de a retine umiditatea. Polistirenul expandat si polistirenul extrudat Conform normelor europene in vigoare .propietatile lor termoizolatoare scad. Acesta are o densitate sensibil mai mare decat cea a polistirenului expandat.care.Expandarea intrun spatiu strict delimitat si in anumite conditii specifice este.

. . iar zonele in care tencuiala prezinta dezagregare. acestea trebuie sa aiba o varsta mai mare de 45 zile si sa nu prezinte urme de materiale de decofrare. .daca stratul suport prezinta fisuri. se pot trata cu un grund de aderenta si . BCA. . Nu se aplica pe suprafete orizontale sau inclinate si suprafete expuse ploilor. se verifica daca suprafata este portanta (prin ciocanire). pe vant puternic sau pe ceata. Nu se aplica pe suporturi inghetate.stratul suport trebuie sa fie uscat.rezistenta . fara pete de grasime. curat.rezistenta tractiune si densitatea . in cazul suporturilor din beton. acestea trebuie reparate in prealabil.25 ºC. daca zugravelile sunt poroase si nu prezinta exfolieri. cu sau fara tencuiala. MODUL DE APLICARE AL SISTEMULUI DE TERMOIZOLARE A FATADELOR A.rezistenta la la (tasarea).in cazul suprafetelor zugravite. se indeparteaza si se repara. suprafete expuse radiatiilor puternice. desprafuit. cu o rezistenta mecanica corespunzatoare. se recomanda aplicarea suplimentara a unei tencuieli de uniformizare. CONDITII DE APLICARE Termoizolatia nu poate fi pusa in opera pe timp de ploaie si nici atunci cand temperatura nu se incadreaza intre 5 . B. Pentru neregularitati mai mari de 10mm.pentru suporturile de zidarie tencuita fara vopsitorii sau zugraveli. PREGATIREA STRATULUI SUPORT Lucrarile de izolatie termica exterioara se executa la pereti din beton. si sa nu aiba denivelari mai mari de 10mm. zidarie de caramida.diferentieri compresiune vizeaza conductivitatea la termica inconvoiere .

Materialul se lasa in jur de 5 minute dupa care se omogenizeaza din nou si poate fi gata pentru aplicare. se verifica planeitatea profilului . cu un spaclu cu dinti din otel inoxidabil.Fixarea se face cu dibluri rapide (6*40 sau 6*42 mm cu guler). . . Atentie! Pentru amestecare nu se utilizeaza scule din aluminiu.Pe suport neuniform: se aplica adezivul in benzi perimetrale pe marginea placii si in puncte in campul placii.Se aduga pulberea in apa – proportia de amestecare (aprox. Succesiunea operatiilor: 1. Aplicarea placilor din polistiren 2.toate tipurile de strat suport amintite se curata si se amorseaza corespunzator inainte de aplicarea sistemului de izolatie termica. . . .Inainte de fixarea profilului de soclu in dibluri.Pe suport plan: se intinde adezivul pe placa de polistiren in camp continuu. evitand a se forma cocoloase.1. Montarea profilului de soclu .Se fixeaza profilul de soclu incepand cu partea inferioara a fatadei (profilul de soclu avand latimea adaptata grosimii termoizolatiei). . C.5 parti material uscat/1 parte apa). 2.2. 6.Pentru amestecare se foloseste mixerul pentru tencuieli la viteza redusa pana la omogenizarea produsului. Aplicarea adezivului masa de spaclu pe placile de polistiren .fixare –Vopsea. 2. Prepararea adezivului masa de spaclu . METODA DE APLICARE Punerea in opera a sistemului nu prezinta dificultati deosebite daca se face de catre personal calificat si se respecta conditiile si procedurile de aplicare.

cu densitatea de 15 Kg/m3. 3. 24h de la lipirea placilor de polistiren pentru ca adezivul sa se intareasca (se evita astfel dezlipirea placilor).este necesara in cazul in care suprafata pe care se aplica termoizolatia are o inaltime mai mare de 6 m. . . . .Taierea si ajustarea placilor de polistiren se poate realiza cu ajutorul unui fierastrau sau cutter. Ancorarea suplimentara cu suruburi si dibluri. .in jurul usilor si a ferestrelor. una langa alta. detensionat.Trebuie avut in vedere ca adezivul sa nu umple rosturile dintre placile de polistiren alaturate pentru preveni aparitia puntilor termice. polistirenul trebuie decupat si montat in asa fel incat rosturile sa nu fie in prelungirea spaletilor sau a glafurilor. Aplicarea placilor din polistiren . acesta trebuie eliminat pentru a preveni aparitia rosturilor deschise intre placi.numarul de dibluri recomandat este de 5 buc. ca la o zidarie. cu latura lunga pe orizontala.Se foloseste polistiren expandat EPS. .Se preseaza placile cu ajutorul unui dreptar pentru a nu deforma placa de polistiren si se verifica permanent planeitatea cu ajutorul nivelei cu bula (boloboc). iar montarea lor se face la min. 2m. cu lungime de min.3.este necesara in cazul in care suprafata este tencuita sau din beton si in cazul in care din calculul termotehnic rezulta o grosime a placii de polistiren mai mare de 6 cm. si apoi se continua aplicarea intercalat si intertesut. 2. cu dimensiunile 500X1000mm. adezivul iese pe margini. . . ./mp.Daca prin presarea placii.Se aseaza primul rand de placi in profilul de soclu.

.Inainte de inceperea armarii. care are rolul de a impiedica scurgerea apei peste elementele de inchidere. pe o suprafata cu o latime cu 10 cm mai mica decat latimea plasei de fibra de sticla.La partea superioara a ferestrelor si a usilor se monteaza profilul de colt cu picurator. stratul de adeziv se . placile de polistiren se slefuiesc cu hartie abraziva si se curata.Armarea si inglobarea plasei de fibra de sticla se executa de sus in jos. se prepara masa de armare. 2. . Armarea . astfel incat aceasta sa se inglobeze in masa de armare.Plasa de fibra de sticla se suprapune pe o latime de 10 cm. 4 mm.2. .).Dupa realizarea armarii suprafetei. . placile se slefuiesc si se curata din nou. In cazul in care armarea intarzie cu 7 zile. . . peste care se aseaza plasa de fibra de sticla si se preseaza cu gletiera. urmarind aceleasi indicatii ca la prepararea masei de lipire (pct. .Dupa lipirea si ancorarea placilor din polistiren expandat.4. .Se urmareste inglobarea completa a plasei de fibra de sticla in masa de armare .Operatiunea de armare incepe cu aplicarea profilelor de colt din aluminu cu plasa de fibra de sticla pe colturile exterioare si a profilelor de colt din PVC cu plasa de fibra de sticla la golurile de usi si ferestre si chituirea diblurilor pentru polistiren. la partea inferioara a ferestrelor se monteza glafurile din material plastic sau tabla.Masa de armare se aplica cu spaclu cu dinti. pe lungimea desfasurata a sulului.Se aplica masa de armare intr-un strat de aprox.

eliminandu-se eventualele urme de decofrare. se trece la armarea cu plasa de fibra de sticla si masa de spaclu.Dupa 24 h sau mai mult. Termoizolarea soclului Metoda de aplicare: Se pregateste stratul suport (idem mai sus). Perioada de uscare este de min. Tratarea zonei de soclu Deoarece zona de soclu este expusa suplimentar la factori externi (infiltratii de apa. cu ajutorul fierului din otel inoxidabil. 5 zile de la aplicare in functie de conditiile de mediu. Se aplica un strat de hidroizolatie pe baza de bitum. in functie de conditiile climaterice. Se verifica portanta ciocanire. 5. 5. Hidroizolarea soclului Materiale: Hidroizolatie pe baza de bitum Polistiren Extrudat XPS-placi Plasa de armare din fibra de sticla masa de spaclu Metoda de aplicare: Stratul prin suport trebuie se sa fie curat si si uscat.dupa care pe proaspat se lipesc placile de polistiren extrudat XPS. . desprafuieste verifica planeitatea. 5. pe toata suprafata soclului. socuri mecanice si termice) se recomanda a se trata specific. Se lipesc placile de polistiren extrudat XPS cu masa de spaclu.1. in grosime de 2mm.2. se Se vor elimina eventualele urme de grasimi sau alte impuritati. 24h.lasa min.

cota ±0.Este pe recomandat pentru lipirea placilor extrudat hidroizolatii bituminoase .In cazul cladirilor din zidarie .Portiunea exterioara a cladirii cuprinsa intre nivelul terenului sistematizat si nivelul pardoselii parterului este cunoscuta sub denumirea de soclu .Aplicarea prin lipire a placilor din polistiren extrudat se poate face pornind de la limita inferioara (sub nivelul terenului)sau de la partea superioara .Pentru lipirea placilor de polistiren la folia hidroizolanta vor fi folositi aditivi care au aceasta recomandare .axul planseului de beton al parterului .De obicei soclul este marginit de un trotuar din beton sau asfalt de diferite latimi .Termoizolarea soclului se recomanda a fi realizata cu polistiren extrudat XPS-R (rugos)aplicat peste folia de hidroizolatie.Din mai multe motive de detaliu optam pentru inceperea lipirii placilor de la limita superioara chiar daca .intarit polistiren cu fibre.Suprafata membranei de hidroizolare va trebui sa fie uscata .aceasta operatie .Trotuarul este construit cu o usoara panta care sa permita scurgerea apei inspre exterior .uneori .pe peretele exterior al cladirii .Aceasta se intampla si la cladirile fara subsol sau demisol dar si la cele prevazute cu spatii partial sau total subterane.Principalii pasi ai executiei sunt urmatorii: -se identifica .se afla mai sus decat cota terenului sistematizat din zona constructiei .Termoizolarea soclurilor In conceptia moderna de proiectare a cladirilor .fara solventi de .Aplicarea placilor de polistiren extrudat se va intinde cel putin 30 cm sub nivelul solului si va urca pana in dreptul planseului de beton al parterului .00 care cota superioara a pardoselii parterului .Adezivul bitumos 2K(Bitumen Kleber 2k )din gama adezivilor Baumit este un aditiv bicomponent .fara praf si sa fie suficient de bine lipita de zid pentru a asigura capacitatea portanta .va trebui ca acestea sa fie sprijinite provizoriu.

-pe un banc de lucru se aseaza placa de polistiren . Dupa intinderea adezivului (tot cu mistria )trebuie sa se obtina pete de adeziv cu forme aproximativ circulare avand diametre de aproximativ 15 cm si grosimi de aproximativ 1 cm .Se preseaza bine placa pe suprafata insistand in dreptul punctelor cu adeziv .este simpla deoarece betonul placii si al grinzii este evident in exterior.Pentru evitarea unui numar prea mare de taieri se recomanda ca de la un colt sa se porneasca simultan pe cele doua laturi .se aplica cu latura superioara pe linia de nivel trasata anterior si depasind coltul cladirii cu lungime egala cu grosimea placilor folosite.O data ce a fost punctat axul planseului .nu va depasi 1 cm . Cantitatea de adeziv pentru fiecare punct echivaleaza aproximativ cu cantitatea medie ce se poate lua cu mistria . -prima placa.In situatia cladiriilor din beton se va recurge la masuratori ajutatoare. .va fi trasat perimetrul intregii cladiri la acest nivel . Numarul de puncte in care se va aplica adezivul difera in functie de starea suprafetei pe care urmeaza a fi aplicata placa.pentru prima placa intreaga (1000 x 500 mm )adezivul se va aplica in minimum cinci puncte :cate unul in fiecare din cele patru colturi si unul la mijlocul placii.cu ajutorul furtunului de nivel .dupa intindere .In orice caz .adezivul se va aplica pe tot conturul placii.sub forma de banda continua lata de aproximativ 10 cm si inca in trei puncte aflate la interior .Bucatile mai mici se vor acoperi in intregime cu un strat de adeziv .(anexa 2) -se prepara adezivul bituminos conform instructiunilor din prospectul insotitor .Grosimea adezivului . In situatia unor suprafete cu denivelari mari .intreaga.

Dupa ce toate laturile placate operatiunea dibluire a placilor. -cele doua laturi ale cladirii se vor incepe simultan din coltul aflat pe acelasi diagonala cu primul .Este important de retinut ca diblurile trebuie sa patrunda in beton minimum 35 mm iar BCA sau caramida 45 mm.schema minima de amlasare a gaurilor pentru dibluri este anexa 3 .Pentru blocurile ceramice tip Porotherm chiar nu se recomanda folosirea percutiei deoarece acestea sunt foarte casante . Dimensiunea rezultata va fi suplimentata corespunzator pana la lungimea de diblu imediata superioara valorii calculate .Locurile pentru gauri vor fi marcate conform dimensiunilor alese.Pentru executia gaurilor in suprafetele portante se vor folosi burghie cu diametrul de 8 mm .-conform anexei 3 .Talerul .La intalnirea acestora cu primele doua.In zidarie de BCA sau caramida se pot practica gauri cu o bormasina obisnuita dar echipata cu un burghiu cu cap vidia .placile soclului au vor fost fi taiate corespunzator cu polistiren pentru urmeaza realizarea unor de tesaturi convenabile la cele doua colturi.Ultimul rand de placi va trece sub cota terenului nivelat cu cel putin 30 cm. Dupa ce gaurile au fost executate la adancimea necesara.Aceasta nu poate avea loc mai devreme de 24 ore de la operatia de lipire a placilor In functie de gradul de aderenta obtinut se vor monta 5.Atat pentru placile termoizolante din polistiren (expandat sau extrudat )ale soclului cat si pentru cele ale fatadelor .diblurile (fara cui )for fi introduse in gauri prin apasare cu mana . Pentru stabilirea adancimii de gaurire se va tine seama de aceste dimensiuni la care se va adauga grosimea placii .grosimea stratului de adeziv precum si grosimea tencuielii peretilor daca aceasta exista.randul urmator va incepe cu o jumatate de placa si va continua cu placi intregi pana la coltul alaturat.Pentru gaurire este necesar un ciocan rotopercutor(in special pentru beton).6 sau 8 dibluri pe fiecare placa.In comert exista dibluri cu o gama larga de lungimi ale tijei de metal sau plastic.

etc.granit.gresie.Trebuie retinut ca inadirile de plasa .Aditivul se intinde pe termoizolanta .Portiunile spacluite vor avea dimensiuni rezonabile astfel ca pana la intinderea si fixarea plasei adezivul sa nu inceapa sa se usuce. -la minimum 12 ore de la spacluirea talerelor diblurilor ar trebui facuta o spacluire a suprafetelor placate folosind un fel de rindea speciala .acestea vor fi indepartate.imediat .atat pe orizontala cat si pe verticala se fac cu petrecerea capetelor pe o lungime de minimum 10 cm.Pentru aceasta se va prepara masa de intr-un strat de 2-3 mm peste care spaclu conform instructiunilor din prospect.diblului va trebui sa vina in contact cu suprafata placii .Mai ales in cazul soclurilor unde suprafetele sunt de obicei reduse.O metoda mult mai convenabila este ca.Se potriveste cuiul in orificiul central al talerului dupa care se bate cu ciocanul pana la refuz.se poate renunta la aceasta operatie si cu atat mai mult cand urmeaza aplicarea unui placaj ceramic .se aseaza plasa de fibra de sticla . -se executa spacluirea suprafetelor folosind unul din adezivii de spaclu prezentati in suprafata anexa 3.In caz de nevoie gaura se mai adanceste putin pentru a permite patrunderea completa a diblului .mai intai . In ambele cazuri se va folosi mistria si gletiera .beneficiarul poate opta pentru o tencuiala decorativa sau pentru placarea soclului cu marmura .Cu mistria sau cu o gletiera se vor netezi adanciturile talerului din plastic folosind adeziv.reusindu-se astfel si presarea talerului in placa pana la nivelul suprafetei acesteia .In continuare .fixandu-se din loc in loc cu cuie sau agrafe provizorii.sa se intinda plasa de fibra pe toata lungimea peretelui. .

eventual umezind suprafetele . absorbtie si aderenta a tencuielilor .FINISAREA SUPRAFETELOR TERMOIZOLANTE 1) Grunduirea suprafetelor Grunduirea este o operatie pregatitoare in vederea aplicarii tencuielii avand rol de amorsa pentru aceasta. tencuiala obisnuita. Dupa aplicarea grundului urmeaza un interval de 24 ore pentru uscare. Cu o galeata se poate acoperii o suprafata de 100 m² de masa de spaclu sau 80 m² . Grundul Universal (Baumit Universal Grup ) este un grunt gata preparat care pe langa rolul de amorsa serveste pentru egalizare . Grosimea stratului de grund nu trebuie sa fie mare dar suficient de uniforma. Urmeaza netezirea suprafetei cu o drisca din PVC sau polisteren . este tencuiala decorativa . 2) Tencuirea suprafetelor Solutia la moda pentru finisarea fatadelor termoizolante . Aplicarea tencuielii se va face dupa ce continutul galetii a fost bine omogenizat ( manual sau cu mixerul electric ). Uniformitatea se poate constata printr-un colorit cat mai egal pe intreaga suprafata. neventilate. manual sau cu mixerul. Inainte de intrebuintare . Cu drisca din inox se intinde materialul intr-un strat gros de 2-3 mm. Aplicarea grundului peste masa de spaclu uscata se face cu ajutorul trafaletului cu blanita sau cu bidineaua. Fiind ultimul strat de finisare se va . Exista mai multe tipuri de grunduri indicate pentru executia sistemului termoizolant EPS. Aceasta se aplica intr-un strat foarte subtire (2-3 mm ) . Este comercializat in galeti de 25 kg. continutul galetii se amesteca lent. apasand puternic .

Supravegherea lucrarii trebuie sa se faca aproape tot timpul . in scara . prin faptul ca la o anumita distanta (cativa cm. protectia termoizolatiei si existenta unui spatiu de circulatie a aerului numit spatiu de ventilare . Aplicarea placilor termoizolante pe peretii portanti se face la fel ca la fatadele neventilate . Rolul acestuia este sa permita circulatia vaporilor de apa fara ca acestia sa condense pe suprafete si sa elimine actiunea directa a razelor de soare asupra termoizolatiei .zgariate . In vederea asigurarii unei circulatii corespunzatoare . in paralel cu lipirea placilor sau inainte de aceasta operatie . prin tiraj natural . In acest interval suprafetele tencuite nu vor fi lovite . a aerului in spatiul de ventilare este nevoie sa fie asigurate accesul si evacuarea acestuia . se va face fixarea in pereti a clipsurilor metalice de sustinere a panourilor de fatada . si intre clipsuri pe rand sunt 24 ore de la aplicare . Timpul de uscare eate de aproximativ sau udate . Nu se va incepe tencuitul cu fatada cea mai vizibila a imobilului . Distantele intre randurile de clipsuri specifice tipului de panouri ales .incepand de sus . Singura diferenta este ca. Nu trebuie sa se aplice mortarul pe fasii orizontale . difera de fatadele neventilate.de care s-a vorbit mai inainte .Pentru fatadele ventilate rolul unei bariere de vapori intre interior si exterior se anuleaza .termoizolante. Accesul aerului din exterior se face deasupra soclului iar evacuarea acestuia se face sub streasina sau in lateral fata de atic (de la caz la caz). 3) Termoizolarea fatadelor ventilate Fatadele ventilate.acorda o atentie deosebita aplicarii acestuia .) de suprafata placilor izolatoare se prevede un paravan din diferite materiale care sa asigure estetica fatadei .

conducte . Desi valoarea coeficientului de conductivitate termica al vatei minerale si de sticla le recomanda cu prisosinta . patrunderea vaporilor de apa prin microcurentii de aer se poate impiedica cu asa zisele bariere de vapori amplasate intre termizolatie si zonele mai calde . Pentru termoizolarea fatadelor se vor folosi placi termoizolante in timp ce saltelele sunt folosite pentru termoizolatii la acoperisuri. polimeri sau materiale bituminoase sau chiar prin aplicarea de membrane impermeabile sau se realizeaza la exterior cu folii impermeabile din materiale plastice . Vata minerala si vata de sticla sunt livrate catre desfacere sub forma de saltele roluite sau sub forma de placi . . bitum. terase .metal . in anumite variante fiind chiar mai scazuta . nu trebuie neglijat aspectul conform caruia o umezire pronuntata a acestor materiale le slabeste considerabil proprietatile izolatoare . O bariera de vapori se poate realiza prin interior si adesea este reprezentata de vopsirea suprafetelor interioare ale peretilor exteriori cu vopsele pe baza de ulei . Daca impiedicarea patrunderii apei din precipitatii depinde de protectia adoptata in proiect . Umezirea stratului izolator poate proveni din vaporii de apa antrenati de microcurentii de aer ce strabat peretii de la cald inspre rece precum si din precipitatii .aparate termice etc.masticuri etc . Principalele conditii pe care trebuie sa le respecte o bariera de vapori acceptabila sunt : -sa reziste in timp atat sub influenta vaporilor de apa cat si in conditiile impuse in general peretilor exteriori ai unei cladiri.TERMIZOLAREA MINERALA FATADELOR CU PLACI DIN VATA Conductivitatea termica a vatei minerale si a vatei de sticla este comparabila cu cea a polisterenului expandat .

Totusi mai ales in partea subterana a acestuia pe o portiune de minim 30 cm cat se recomanda pentru izolare ar trebui sa fie izolata cu polistiren extrudat a carui hidroscopicitate este mult mai redusa . Conditile generale de pregatire a suprafetelor sunt cele expuse .stucaturi si alte profile de fatada vor fi indepartate.ales conform grosimii placilor ce vor fi folosite . in curs de reabilitare . curatarea de praf si vagetatie . . La linia de separatie intre termoizolatia de soclu si cea a fatadei se va monta profilul de soclu din aluminiu . trasata pe perete in urma masuratorilor cu furtunul de nivel . Densitatea acestor placi este de 32 kg/ m³.lemn etc . hidrofobante.Pentru lipirea placilor termoizolante va fi folosit un adeziv recomandat pentru placile din vata de sticla sau vata minerala . din vata minerala sau vata de sticla. Profilul de soclu va fi montat pe o linie perfect orizontala . fetele netratate . deja anterior : indreptarea prin indepartarea proeminentelor proeminentelor si umplerea cu adeziv a golurilor . Abaterile constante (proeminente si depresiuni ) nu trebuie sa depaseasca limita de ± 10mm. La cladirile vechi . Placile din vata minerala si vata de sticla nu sunt contraindicate categoric pentru lucrarile de termoizolare a soclurilor . Aceste placi pot avea sau 48 kg /m³.caramizi pline sau cu goluri . toate accesorile cum ar fi pervaze de ferestre . BCA . 40 kg / m³ Grosimile anorganica se situeaza in gama 2÷ 20 cm.-sa nu reprezinte un mediu agresiv pentru materialele de constructie cu care vine in contact. Pentru izolarea termica a fatadelor sunt indicate placile rigide . Pentru verificarea planeitatii suprafatelor va fi folosit un dreptar de 3 m . o fata tratata sau ambele de fabricatie al placilor din vata fete tratate .indepartarea tencuielii burdusite etc. Suprafetele pe care se pot aplica placile din vata minerala pot fi realizate din beton .

Dupa aproximativ 24 ore de la lipirea placilor termoizolante se vor executa gaurile pentru dibluri conform uneia din schemele propuse.la pozitie . dibluri .tencuieli . BCA . urmand sa fie taiate cu exactitate . pe langa dimensiunile minime de patrundere in zid . Inperimetrale ale golurilor de ferestre si usi bucatile de placa vor depasi cu cativa cm muchiile golului.Cand amestecarea se considera incheiata .5 l . Aplicarea adezivului pe placa se face minim in puncte la interior. Dibluirea placilor din vata minerala sau de sticla se face dupa una din schemele urmatoare. 35 mm pentru zidurile din beton si de min. Adancimea gaurilor in zidul portant va fi de min.planse de armare . Alegerea se face tinand cont de starea suprafetelor de aplicare si de marimeasuprafetelor pe care a-a aplicat adeziv.alte materiale .dupa uscarea adezivului.Necesarul de apa pentru un sac de adeziv este de 6.de cinci puncte (colturile si centrul placii ) sau in banda perimetrala plus trei . Amestecarea se face manual sau cu un mixer electric . pasta obtinuta se lasa in repaus timp de 10-15 minute. Principiile de tesere la colturi sunt la fel cu cele descrise la polistiren. 45 mm pentru caramida .Prepararea adezivului .In ceea ce priveste temperatura ambianta . Producatorii de termoizolatie pe baza de vata minerala sau de sticla au propria lor gama de adezivi . Atunci cand se alege lungimea tijei diblurilor se va tine seama .Intr-un vas de preparare se pune mai intai apa peste care se toarna incet adezivul sub o amestecare continua . Intr-un interval de timp de 24 ore adezivul poate fi folosit fara alterarea calitatii . Placile se aseaza de regula pe orizontala . grunduri . aceasta trebuie sa fie minim de 5 ºC.

Temperatura ambianta nu trebuie sa fie mai mica de 5 ºC si prescriptiile de aplicarea careia lucrarile de termoizolare si finisare se considera . Erorile nu pot fi mai mari de 5 mm .Dupa aplicarea mesei de spaclu se va face o verificare a plaienitatii suprafetelor cu un indreptar de 3 m . prin priza optima intre tencuiala de baza si tencuiala de incheiate. Grunduirea sau tencuiala primara este menita sa asigure o decor. Gaurile pentru dibluri se executa cu burghiu de 8mm cu cap vidia si utilizand un ciocan rotopercutor.)plasa de baza se va aplica peste primul strat ce va avea o grosime de 2 mm.Se aplica al doilea strat de masa de spaclu .In aceasta grosime va trebui sa fie inclusa si plasa din fibra si anume cam la jumatatea ei .10cm.In zonele in care armatura din plasa trebuie dublata (coltul golurilor de ferestre si usi etc . cu o grosime de 5 mm. peste care se preseaza straifurile de plasa suplimentara. Se va folosi o bidinea sau un trafalet cu blanita. Normele producatorilor indica o grosime de 7 mm pentru masa de spaclu ce trebuie sa se aplice pe placi dupa dibluire. Tot in aceasta etapa . Acestea vor trebui incluse in masa de spaclu pana cand nu se mai observa din afara . Este demn de notat ca folosind dibluri . plasele se petrec pe o latime de aprox . Grundul se va aplica la cel putin 24 ore dupa spacluire.grosimea tencuielii-daca exista-de grosimea stratului de adeziv (maxim 10mm ) si de grosimea izolatiei . La capetele de innadire .coltare sau plasa din fibra de sticla altele decat cele indicate de producatorul de placi din vata nu se poate intampla nimic neplacut daca se respecta dimensiunile aplicare. de "perete umed "se vor aplica si coltarele (atat la colturile cladirii cat si la muchiile golurilor ).

cu drisca metalica .le pune in evidenta mai mult . preferabil in ziua urmatoare . nu corodeaza substantele Capacitate de izolare termica la temp medie de +10 grade C unuforma cu care vine in contact (0.034 W/mK) .preferabil utilizand benzi de hartie adeziva . In aceasta situatie tencuiala primara trebuie sa fie ceva mai groasa (> 5 mm ) iar suprafata acesteia sa fie foarte neteda . Aplicarea tencuielii decorative se face manual .Tencuiala de decor se va aplica dupa uscarea grundului. Materiale din vata minerala termo si fonoizolante Proprietati generale: • • • • • • Substanta anorganica cu fibre de silicat Substanta fibroasa deschisa.031-0. Temperatura ambianta trebuie sa fie peste 5 ºC iar razele de soare directe si foarte puternice trebuie sa fie evitate fie prin instalarea unor paravane din prelata fie prin alegerea zilelor si a intervalelor dintr-o zi cand efectul razelor solare nu este asa de puternic . Atat pentru suprafetele termoizolate cu polistiren cat si pentru cele termoizolate cu placi din vata se practica uneori renuntarea la tencuiala decorativa si se practica uneori renuntarea la tencuiala decorativa si se aplica . Vopseaua lavabila nu poate indeparta neregularitatile si .dupa care urmeaza structurarea tencuielii cu o dtisca de PVC . fibrele minerale au o distributie Diametrul fibrelor 6-10 microni Neinflamabil Neutru din punct de vedere chimic.uneori .Jonctiunea dintre benzi se face de asemenea continuu .fara intreruperi . continuu . Tencuiala decorativa trebuie sa fie aplicata in benzi .cu acelasi sens de inaintare .peste tencuiala de baza (spaclu )o vopsea lavabila .

fonoabsorbante placi circulabile usoare placi circulabile grele materile de caserare saltele de vata minerala cusuta elemente de izolare a tevii (cochilie) Materiale termoizolante utilizate in tehnica frigului Cateva din conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca materialele termoizolante pentru a fi utilizate in tehnica frigului sunt: . Usor de croit rezistenta la caldura la placi. preformate si cochilii rozatoare aprox 250 grade C Domenii de utilizare • • • • • perete oblic si planseul mansardei fara sarcini termoizolatii cu aerisire plansee de pivnita plansee intre etaje izolarea acoperisurilor plate din beton armat sau din tabla cutata Prezentare • • • • • • • • • • rulouri placi usoare placi autoportante placi necirculabile placi semirigide.• • • • • • • Proprietati fonoabsorbante Amortizarea vibratiilor Rezistenta redusa la difuzia vaporilor Stabilitate dimensionala (dilatare/contractie) rezistent la putrezire. pisla. insecte. nu este atacabila de ciuperci.

Rezistenta mare la inghet. . . .Conductivitate termica Densitate aparenta mica Polistirenul expandat .Sa nu aiba valoare nutritiva pentru insecte si rozatoare.Sa nu se taseze. .Sa nu fie receptive la mirosuri.Inerte din punct de vedere chimic. .Rezistenta la compresiune mare . In practica izolatiilor frigorifice se intalnesc numeroase materiale. a plafoanelor si a conductelor. .Conductivitate termica foarte redusa: . . .Este utilizat des pentru izolarea peretilor. dintre care in continuare sunt prezentate cele mai reprezentative.Higroscopicitate redusa .Densitate aparenta mica .Conductivitate termica redusa.Higroscopicitate redusa.Permeabilate la vapori redusa. Velitul .. .Densitate aparenta mica .Sa nu aiba miros. . .Aprindere grea . .Densitate aparenta mica.Rezistenta mecanica buna. . .Usor de prelucrat. Pluta .Durata mare de exploatare.Este realizat din straturi multiple de carton ondulat lipite intre ele si impregnate cu bitum.Montare usoara.Conductivitate termica redusa .

.dezavantaj. . . Spuma de clorura de polivinil .- Adecvat pentru realizarea de elemente prefabricate pana la dimensiuni de 2x6m. . Cateva tipuri de izolatii din poliuretan utilizabile in conditionarea aerului.Densitate aparenta mica .Punct de topire relativ scazut (80°C) . . . .Autodube frigorifice. .Mijloace de transport frigorifice.Dulapurilor frigorifice.Se constata o restrangere a utilizarii acestui material.dezavantaj. livrate sub forma de folii rulate sunt prezentate in imagine. . Ampora . .In timp R11 se evapora si este inlocuit de aer .Se poate expanda direct la locul de montaj sub actiunea R11.dezavantaj.Are o rigiditate mare.Se stinge singur sub actiunea flacarii (nu este inflamabil).Coeficient de dilatare termica ridicat .dezavantaj. Spuma de poliuretan . .Conductivitate termica foarte redusa: . .Recipiente si conducte. .Utilizat aproape in exclusivitate pentru izolarea: .Vitrine frigorifice.Frigiderelor casnice.Material impermeabil la umiditate.Dulapurilor frigorifice.Rezistenta redusa la compresiune . . ceea ce interzice utilizarea acestui material dupa intrarea in vigoare a protocoalelor internationale privind agentii frigorifici poluanti pentru stratul de ozon. .Utilizat aproape in exclusivitate pentru izolarea: .Se utilizeaza la constructii navale.

.Armarea se face in acelasi mod ca mai sus si se lasa pentru uscare minim 5 zile.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful