Portul Constanta

Descriere
Portul Constanta este situat in extremitatea estica a orasului Constanta, dar
pe coasta vestica a Marii Negre, la distanta de 179 mile nautice de
stramtoarea Bosfor si 85 de mile nautice de bratul Sulina, prin care Dunarea
se varsa in mare;
Principalul port romanesc, Constanta este cel mai mare port din bazinul
Marii Negre acoperind o suprafata de 3929 de hectare si avand 147 de
dane(117 operationale si 30 tehnice), lunginemea totala a cheiurilor fiind de
28,8 km. Complexul portuar consta din portul vechi, situat in partea de nord
si portul nou, situat in partea de sud, oferind o capacitate de operare totala
de 105 milioane tone annual;
Cele 2 porturi satelit Midia si Mangalia sunt situate in apropierea portului
Constanta si indeplinesc o funcite importanta in cadrul portuar general.
Portul Constanta beneficiaza de o pozitie geo-strategica fiind situat pe ruta a
doua dintre Coridoarele de Transport Pan-Europene, si anume Coridorul IVrutier si cale ferata si Coridorul de transport fluvial VII -care leaga Marea
Nordului de Marea Neagra prin Rhin-Main-Dunare.
Portul Constanta se afla in vecinatatea ceontrului nou al orasului Constanta,
cat si al peninsulei, totodata se afla si in apropierea garii, facilitand
transportul de marfuri.

Prezentare

Portul

Constanta

Portul
Constanta beneficiaza
de
o
pozitionare geografica avantajoasa, fiind
situat pe rutele a 3 coridoare de
transport pan-european:
Coridorul
IV,
Coridorul IX si Coridorul VII (Dunarea) - care
leaga Marea Nordului de Marea Neagra
prin culoarul
Rhin-Main-Dunare.
Portul
Constanta are un rol major in cadrul retelei
europene de transport intermodal, fiind
favorabil localizat la intersectia rutelor
comerciale care leaga pietele tarilor fara
iesire la mare din Europa Centrala si de Est cu
regiunea Transcaucaz, Asia Centrala si
Extremul Orient.
In apropierea Portului Constanta sunt situate
cele doua porturi satelit Midia si Mangalia,
care fac parte din complexul portuar maritim
romanesc
aflat
sub
coordonarea
Administratiei Porturilor Maritime SA
Constanta.
Portul Constanta este unul dintre
principalele centre de distributie care
deservesc regiunea Europei Centrale si
de Est, oferind o serie de avantaje,
printre care cele mai importante sunt :
- Port multifunctional cu facilitati
moderne si adancimi ale apei in bazinul
portuar suficiente pentru acostarea
celor mai mari nave care trec prin
Canalul Suez;

- Acces direct la tarile Europei Centrale si

de Est prin Coridorul Pan European VII Dunarea;
- Centru de distributie a containerelor
catre porturile din Marea Neagra;
- Conexiuni bune cu toate modalitatile de transport: cale ferata, rutier,
fluvial, aerian si conducte;
- Terminale Ro-Ro si Ferry Boat care asigura o legatura rapida cu porturile
Marii Negre si Marii Mediterane;
- Facilitati moderne pentru navele de pasageri;
- Disponibilitatea suprafetelor pentru dezvoltari viitoare;
- Portul Constanta are statutul de Zona Libera, fapt care permite stabilirea
cadrului general necesar pentru facilitarea comertului exterior si a tranzitului
de marfuri catre/dinspre Europa Centrala si de Est.

Portul Maritim

Portul Constanta este situat pe coasta

vestica a Marii Negre, la 179 nM de
Stramtoarea Bosfor si la 85 nM de Bratul
Sulina, prin care Dunarea se varsa in
mare. Acopera o suprafata totala de
3.926 ha, din care 1.313 ha uscat si 2.613
ha apa. Cele doua diguri situate in partea

de nord si in partea de sud adapostesc

portul, creand conditiile de siguranta
optima pentru activitatiile portuare. In
prezent, lungimea totala a Digului de
Nord este de 8,34 km, iar cea a Digului
de Sud de 5,56 km. Portul Constanta are
o capacitate de operare anuala
de aproximativ 120 milioane tone, fiind
deservit de 156 de dane, din care 140
sunt operationale. Lungimea totala a
cheurilor este de 29,83 km, iar
adancimile variaza intre 7 si 19 m.
Aceste caracteristici sunt comparabile cu cele oferite de catre cele mai
importante porturi europene si internationale, permitand accesul tancurilor
cu capacitatea de 165.000 dwt. si a vrachierelor cu capacitatea de 220.000
dwt.
In prezent, se afla in derulare mai multe proiecte care au in vedere atat
construirea de noi facilitati pentru operarea marfurilor, cat si imbunatatirea
legaturilor de transport dintre Portul Constanta si hinterland. Aceste
proiecte sunt localizate in principal in partea de sud a portului.
Portul Fluvial
Portul Constanta este atat port maritim,
cat si port fluvial. Facilitatile oferite de
Portul Constanta permit acostarea
oricarui
tip
de
nava
fluviala.
Legatura Portului Constanta cu Dunarea
se realizeaza prin Canalul Dunare Marea Neagra si reprezinta unul dintre
principalele avantaje ale Portului
Constanta. Datorita costurilor reduse si

volumelor importante de marfuri care

pot fi transportate, Dunarea este unul
dintre cele mai avantajoase moduri de
transport, reprezentand o alternativa
eficienta la transportul rutier si feroviar
congestionat din Europa.
Cantitati semnificative de marfuri sunt transportate intre Portul Constanta si
tarile Europei Centrale si de Est: Moldova, Bulgaria, Serbia, Austria, Slovacia
si Germania.
Pentru a face fata cresterii viitoare a traficului fluvial, Administratia
Porturilor Maritime SA Constanta a finalizat realizarea unui Terminal de
Barje, aceasta investitie avand in vedere imbunatatirea conditiilor de
navigatie si extinderea facilitatilor pentru acostarea navelor fluviale in partea
de sud a portului.

Cercetare istorica
Istoria portului Constanta este strans legata de cea a orasului Constanta.
Desi prima atestare documentara a Constantei este tarzie (sec.II d.Hr.) anticul Tomis se descopera, prin marturii arheologice, inca din sec. VI i.d. Hr.
Orasul-port a fost organizat initial ca un emporion - centru de schimb intre
comerciantii greci si populatiile bastinase. Tomisul va adopta, cu timpul,
toate caracteristicile evolutive ale unui polis grecesc. Influenta greaca se
mentine pana in secolul I i.d.Hr., cand teritoriul situat intre Dunare si Marea
Neagra intra sub stapanire romana. Primii ani ai guvernarii romane au fost
consemnati de poetul Ovidius, exilat la Tomis "inter getesque", din motive
ramase inca necunoscute.
Portul cunoaste o viata economica prospera in secolele urmatoare, iar orasul
preia numele imparatului Constantin. Schimburile comerciale se desfasoara

cu precadere in "Edificiul roman cu mozaic", admirabila constructie situata

intre
faleza
orasului
si
instalatiile
portuare.
In perioada bizantina, evolutia portului Tomis va fi marcata de numeroasele
invazii ale popoarelor migratoare. Comertul este in scadere, negustorii cauta
alte piete, dar portul nu este dat uitarii, el fiind inregistrat, in continuare, in
portulanele si hartile ragusane, venetiene sau genoveze. De altfel, portul si
alte constructii aferente vor pastra multa vreme denumirea de "genovez", in
amintirea negustorilor si navigatorilor proveniti din acest oras italian.
Dupa o scurta perioada de stapanire romaneasca, "pana la Marea cea Mare",
teritoriul dobrogean este ocupat de armatele Imperiului Otoman. Cronicarii
turci, calatorii europeni sau din Imperiu vor mentiona activitatea portului
Kustendge (denumirea turceasca a orasului), care, desi modesta, va contribui
la
cresterea
comertului
zonal.
In 1857 autoritatile turce concesioneaza construirea portului Constanta si a
caii ferate Cernavoda-Constanta companiei engleze "Danube and Black Sea
Railway and Kustendge Harbour Company Ltd." Portul Constanta
beneficiaza, pentru prima data, de amenajari si dotari relativ moderne.
Dupa Razboiul de Independenta, in anul 1878, Dobrogea revine Romaniei si,
odata cu aceasta, apar primele preocupari pentru construirea unui port care
urma sa fructifice pozitia strategica a Constantei si avantul economic
inregistrat de tanarul stat. In opinia Regelui Carol I, portul Constanta "va
deveni unul din cele mai insemnate ale Orientului si un izvor de bogatie
pentru tara intreaga". Nu fara greutate, Regele a convins politicienii de
valoarea inestimabila a proiectului. In aceste conditii, statul roman a
rascumparat instalatiile portuare de la compania engleza, a contactat
specialisti straini pentru intocmirea unor proiecte de largire a portului si a
investit in construirea monumentalului pod de la Cernavoda.
La 16 octombrie 1896 a avut loc inaugurarea oficiala a lucrarilor de
constructie si modernizare a portului Constanta. In piatra de temelie a fost
depus, de catre Regele Carol I, documentul care consfintea "intemeierea

unui port la tarmurile vechiului Pont Euxin, unde din veacurile cele mai
indepartate comertul a gasit un loc de adapost, unde atatea monumente
istorice ne aduc aminte vechea dominatie a stramosilor nostri romani si
unde s-a sfarsit poetul Ovidiu."
Lucrarile de constructie au inceput dupa proiectul inginerului I.B.
Cantacuzino si au fost continuate cu modificarile propuse de alti doi ingineri
romani de exceptie: Gheorghe Duca si Anghel Saligny. In anul 1899,
conducerea lucrarilor portuare a fost preluata de Saligny, constructorul
podului de la Cernavoda. Pana in 1909, cand a fost inaugurat oficial portul
Constanta, s-au efectuat lucrari de dragaj, au fost ridicate digul de larg, cel
de intrare, cel de sud si cheurile, au fost construite 6 bazine, rezervoarele de
petrol si, nu in ultimul rand, silozurile. Pornind de la aceste dotari, portul
Constanta a operat in 1911 peste 1,4 milioane tone marfuri.
In perioada interbelica se adauga platformei portuare noi elemente de
infastructura, precum uscatoria de porumb, cladirea administratiei portuare,
bursa, docul plutitor s.a, iar traficul atinge 6,2 milioane tone in 1937, cifra
care situa Constanta intre primele porturi europene.
In actul comemorativ din 1909 se exprima "nadejdea ca Dumnezeu va
harazi Romaniei liniste si imbelsugare, ca sa putem ispravi cat mai curand
portul intreg, menit sa slujeasca la propasirea economica a scumpei noastre
patrii." Din nefericire, Constanta si tara intreaga aveau sa sufere
distrugerile provocate de doua razboaie mondiale, de ocupatia sovietica si
de regimul dictatorial comunist.
Incepand cu 1967 s-au demarat lucrarile de extindere a portului catre sud.
Un rol important pentru dezvoltarea portului l-a avut construirea Canalului
Dunare - Marea Neagra, care a fost inaugurat in anul 1984. Pe parcursul a
doua decenii, portul Constanta a atins dimensiuni impresionante, insumand
o suprafata de peste 3900 ha. Varful de trafic a fost inregistrat in anul 1988,
cand au fost operate 62,3 milioane tone marfuri.
Elemente valoroase
Lista cu muzeele si momunentele cele mai importante din aceasta zona:

Muzeul National de Istorie Nationala si Arheologie

Edificiul Roman cu Mozaic

Muzeul Marinei Romane
Muzeul de Arta
Muzeul de Arta Populara
Moscheea Carol
Farul Genovez
Acvariul Constanta
Cazinoul Constanta

Proiect gigant n Portul Constana, unde a nceput construirea celui mai

aplu proiect post-decembrist. Este vorba de prelungirea digului de larg cu
puin peste un kilometru, lucrare care cost 100 de milioane de euro.
Numai pentru construirea unui metru liniar este nevoie de 96 de mii de
euro, iar pentru realizarea proiectului constructorul folosete o armat de
oameni, peste 100 de utilaje i autocamioane, dar i una dintre navele care
a participat la ridicarea insulei artificiale din Dubai.

Trei milioane de tone de piatr i aproape 20 de mii de metri cubi de

prefabricate din beton sunt necesare pentru realizarea proiectului derulat
n Portul Constana.
Numai piatra i cost pe constructori n jur de 50 de milioane de euro, iar
pentru transportul acesteia n larg este nevoie de 3.300 de drumuri.

Barja Midia i nava Frans lucreaz la prelungirea digului de larg, iar ultima
dintre ele poate aeza materialele de construcie cu o precizie incredibil.
Arie Wzart, cpitan: "Noi putem plasa piatra cu o eroare de 25 de
centimetri oriunde ne dorim noi".
n istoria sa de 40 de ani, nava Frans a participat la proiecte importante,
ns de departe cel mai grandios este construirea insulei artificiale Palm
Jumeirah din Dubai.
Pentru ncrcarea celor dou nave cei peste 200 de muncitori ai
dezvoltatorului nu opresc lucrul nici mcar o clip.
Pentru finalizarea digului constructorul a decis s foloseasc acropodul, cea
mai eficient structur care s reziste i celor mai puternice valuri. n total,
70 de mii de acropozi vor trebui turnai pn n primvara anului viitor.

"Acetia de aici sunt acropozi de 3 cubi i cntresc 7 tone, avem de 12

cubi care cntresc cam 29 de tone i mai sunt de 9 cubi care cntresc
cam 28 de tone. Sunt fcuti din beton care este de trei ori mai rezistent
dect betonul normal. Lucreaz ca un puzzle: este un cub 3D pe care l
putem mica n orice direcie. Ele trebuie puse n pant i din cauza
greutii mari se blocheaz singure ", a spus Jurgen Sombroek, manager
lucrri;

Concluzii