PORTUL AMSTERDAM SI PORTUL CONSTANTA

MANAGEMENTUL NAVAL SI PORTUAR

INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELEOR DE

PRODUCTIE 2023-2024

STUDENT: MOISII COSTEL

1
Cuprins:

 Introducere
 Prezentare portul Constanta
 Prezentare portul Amsterdam
 Comparatii statistici portul Constanta si portul Amsterdam
 Terminale port Constanta
 Terminale port Amsterdam
 Autoritatea portuara Constanta
 Autoritatea portuara Amsterdam
 Bibliografie

2
Introducere

Un port este, în general, un loc adăpostit în care navele se pot refugia pe furtună și pot staționa
în siguranță. Cu timpul însă termenul a căpătat un sens mai larg, identificându-se cu sfera mai
cuprinzătoare a noțiunii „port", datorită faptului că pe lângă adăpostire, navele au trecut și la
operațiuni de încărcare/ descărcare.
In sens strict, termenul definește o suprafață de apă adăpostită de diguri și spargevaluri în care
navele pot staționa și opera, dar care poate să nu fie împărțită în bazine specializate
cu cheuri, dane, docuri utilate pentru manipularea mărfurilor.
Un port amenajat la distanță apreciabilă de mare, în vârful estuarelor adânci, pe porțiunile
maritime ale fluviilor navigabile sau pe canaluri maritime poartă denumirea de port interior. Un
astfel de port permite accesul navelor maritime până la centrele industriale și comerciale din
interiorul țării.

Porturile se clasifică după cum urmează:

a) din punct de vedere al formei de proprietate asupra infrastructurii portuare:

 porturi publice, a căror infrastructură aparține domeniului public;

 porturi private, a căror infrastructură este proprietate privată;

b) din punct de vedere al așezării geografice:

 porturi maritime;
 porturi situate pe căi navigabile interioare;

c) din punct de vedere al obiectului de activitate:

 porturi comerciale;
 porturi de agrement;
 porturi militare sau zone speciale din porturi.

3
 Prezentare Portul Constanta

Portul Constanta beneficiaza de o pozitionare geografica avantajoasa, fiind situat pe rutele a 3

coridoare de transport pan-european: Coridorul IV, Coridorul IX si Coridorul VII (Dunarea) - care
leaga Marea Nordului de Marea Neagra prin culoarul Rhin-Main-Dunare. Portul Constanta are
un rol major in cadrul retelei europene de transport intermodal, fiind favorabil localizat la
intersectia rutelor comerciale care leaga pietele tarilor fara iesire la mare din Europa Centrala si
de Est cu regiunea Transcaucaz, Asia Centrala si Extremul Orient.In apropierea Portului
Constanta sunt situate cele doua porturi satelit Midia si Mangalia, care fac parte din complexul
portuar maritim romanesc aflat sub coordonarea Administratiei Porturilor Maritime SA
Constanta.
Portul Constanta este unul dintre principalele centre de distributie care deservesc regiunea
Europei Centrale si de Est, oferind o serie de avantaje, printre care cele mai importante sunt :

 Port multifunctional cu facilitati moderne si adancimi ale apei in bazinul portuar

suficiente pentru acostarea celor mai mari nave care trec prin Canalul Suez;
 Acces direct la tarile Europei Centrale si de Est prin Coridorul Pan European VII –
Dunarea.
 Centru de distributie a containerelor catre porturile din Marea Neagra;
 Conexiuni bune cu toate modalitatile de transport: cale ferata, rutier, fluvial, aerian si
conducte;
 Terminale Ro-Ro si Ferry Boat care asigura o legatura rapida cu porturile Marii Negre si
Marii Mediterane
 Facilitati moderne pentru navele de pasageri;
 Disponibilitatea suprafetelor pentru dezvoltari viitoare

4
Port Maritim

Portul Constanta este situat pe coasta vestica a Marii Negre, la 179 nM de Stramtoarea
Bosfor si la 85 nM de Bratul Sulina, prin care Dunarea se varsa in mare. Acopera o
suprafata totala de 3.926 ha, din care 1.313 ha uscat si 2.613 ha apa. Cele doua diguri
situate in partea de nord si in partea de sud adapostesc portul, creand conditiile de
siguranta optima pentru activitatiile portuare. In prezent, lungimea totala a Digului de
Nord este de 8,34 km, iar cea a Digului de Sud de 5,56 km. Portul Constanta are o
capacitate de operare anuala de aproximativ 120 milioane tone, fiind deservit de 156 de
dane, din care 140 sunt operationale. Lungimea totala a cheurilor este de 29,83 km, iar
adancimile variaza intre 7 si 19 m.

Port Fluvial

Legatura Portului Constanta cu Dunarea se realizeaza prin Canalul Dunare - Marea

Neagra si reprezinta unul dintre principalele avantaje ale Portului Constanta. Datorita
costurilor reduse si volumelor importante de marfuri care pot fi transportate, Dunarea
este unul dintre cele mai avantajoase moduri de transport, reprezentand o alternativa
eficienta la transportul rutier si feroviar congestionat din Europa.Cantitati semnificative
de marfuri sunt transportate intre Portul Constanta si tarile Europei Centrale si de Est:
Moldova, Bulgaria, Serbia, Austria, Slovacia si Germania.

Pentru a face fata cresterii viitoare a traficului fluvial, Administratia Porturilor Maritime
SA Constanta a finalizat realizarea unui Terminal de Barje, aceasta investitie avand in
vedere imbunatatirea conditiilor de navigatie si extinderea facilitatilor pentru acostarea
navelor fluviale in partea de sud a portului.

5
 Prezentare Portul Amsterdam

Portul Amsterdam ( olandez : Haven van Amsterdam ) este portul

maritim din Amsterdam , Olanda . Este al patrulea port din Europa în ceea ce
privește tonajul mărfurilor. Portul este situat între malul unui fost golf numit IJ și Canalul Mării
Nordului , prin care este conectat la Marea Nordului . Portul a fost folosit pentru prima dată în
secolul al XIII-lea și a fost unul dintre principalele porturi ale Companiei Olandeze a Indiilor de
Est în secolul al XVII-lea . Astăzi, portul Amsterdam este al doilea port ca mărime din Olanda ,
după portul Rotterdam . În 2014, Portul Amsterdam avea o capacitate de încărcare de 97,4
milioane de tone, cea mai mare parte fiind marfă vrac sau neambalată, cum ar fi petrolul sau
cărbunele.

Portul Amsterdam este situat pe malul Canalului Mării Nordului și al IJ . Portul este conectat
la Marea Nordului prin Canalul Mării Nordului , la Den Helder prin Canalul Olandei de Nord,
la Markermeer prin IJ și IJmeer și la Rin prin canalul Amsterdam-Rin .

6
Amsterdam are al patrulea port ca mărime din Europa. Tabelul de mai jos prezintă dezvoltarea
mărfurilor în cele cinci mari porturi europene. Sumele sunt exprimate în milioane de tone și
mărfurile sunt înțelese a fi transportate către și din porturi. Amsterdamul pare să fi avut cea mai
puternică creștere din 2005. În special, transportul produselor petroliere a contribuit la aceasta.
Amsterdam se dezvoltă ca un port cheie în acest sector și această poziție a fost consolidată și
mai mult odată cu deschiderea în 2012 a unui mare terminal petrolier Vopak în Afrikahaven .

In 2012, capacitatea de încărcare a portului Amsterdam a crescut la aproximativ 77,1 milioane

de tone, cu 3% mai mult decât anul anterior. Acesta este un nou record din 2008, când
Amsterdam a stabilit o piatră de hotar cu 76 de milioane de tone. În 2012, încărcătura
produselor petroliere a crescut cu 11%, la 41 de milioane de tone. Sarcina de cărbune a rămas
stabilă la 15,6 milioane de tone. Biomasa a scăzut cu 15%, până la 6,8 milioane de tone.
Transbordarea containerelor a crescut cu 35%, până la 800.000 de tone. Transbordarea
autoturismelor și a altor vehicule a scăzut cu 36%, până la 600.000 de tone. Încărcarea altor
bunuri diverse a crescut cu 53%, până la 2,2 milioane de tone.
Amsterdamul a fost calculat a fi al patrulea port ca mărime din Europa pentru transbordări
după Rotterdam, Anvers și Hamburg. În 2011, un total de 123 de nave de croazieră maritimă și
1329 de nave de croazieră pe râu au poposit în Amsterdam.

7
Port de marfa:

In ceea ce privește volumul mărfurilor, portul Amsterdam este al doilea port ca mărime din
Olanda după portul Rotterdam .
În 2008, 6.029 de nave de mare adâncime au oprit în portul Amsterdam, cu o capacitate de
transport de 75,8 milioane de tone, dintre care majoritatea erau mărfuri în vrac. În același an,
volumul total de containere a fost de 435.129 TEU .
Atât numărul de nave, cât și tonajul capacității mărfurilor și containerelor au crescut
comparativ cu 2007.
În 2008, cifra de afaceri totală a fost de 125,3 milioane EUR și profitul net de 45,0 milioane EUR.
Aceasta este o scădere minimă în comparație cu volumul de afaceri și profitabilitatea din 2007.
În 2008, portul însuși avea 361 de angajați, dar numărul angajaților indirecți este de
aproximativ 55.000. La 7 iulie 2009, doamna Dertje Meijer a fost numită director de porturi de
către guvernul din Amsterdam.

8
Port de croaziera:

Portul Amsterdam este al treilea cel mai mare port de croazieră din Europa, cu 140 de nave de
croazieră pe mare și 1.500 de nave de croazieră fluviale; aproape 700.000 de pasageri de
croazieră vin să viziteze Amsterdamul într-o croazieră.
În septembrie 2015, MSC Splendida a vizitat Amsterdamul. La 333,33 metri lungime și 38 metri
lățime, a fost cea mai mare navă de croazieră care a ajuns vreodată la Amsterdam.
În 2015, Portul Amsterdam a câștigat, de asemenea, premiul Internațional pentru portul de
croazieră al anului. Amsterdam are 2 terminale de croazieră: Terminalul de pasageri
Amsterdam din centrul orașului și unul după ecluzele din IJmuiden. Amsterdam este, de
asemenea, portul de origine al MS Koningsdam, noua navă a Americaline Holland.

9
 Comparatii statistici portul Constanta si Amsterdam

Statistici Portul Constanta:

În 2022 Portul Constanța a înregistrat un trafic de 75,5 milioane tone depășind recordul absolut
din 2008 de 61,9 milioane de tone.

Portul Constanța are legături rutiere și feroviare cu toate rutele majore de transport
ale României și de asemenea este cel mai mare port situat la Marea Neagră acoperind o
suprafață totală de 3.926 ha.
În anul 2007, pe platforma portuară din Portul Constanța lucrau 20.000 de oameni, dintre care
5.000 ilegal, 16 ore pe zi.
În anul 2008, Portul Constanța a înregistrat un trafic de 61,9 milioane tone, din care 50,5
milioane tone transport maritim și 11,4 milioane tone transport fluvial .
Data de 4 ianuarie 1995 rămâne înscrisă în istoria Portului Constanța ca fiind ziua cea mai
neagră.,in acea zi, o furtună foarte puternică s-a dezlănțuit asupra portului, și 54 de marinari și
docheri au murit deoarece navele pe care se aflau sau la care lucrau au fost scufundate la mică
distanță de țărm sau chiar la cheiuri.

10
Statistici Portul Amsterdam:

În 2008, 6.029 de transportatori maritimi au navigat în portul Amsterdam cu o încărcătură de

75,8 milioane de tone, majoritatea mărfuri în vrac. În același an, volumul total al containerelor a
fost de 435.129 TEU . Numărul de nave, mărfuri și containere în vrac au crescut față de 2007.
În 2008, 117 nave de croazieră au pornit cu un total de 226.000 de pasageri. În plus, 998 de
nave de croazieră fluvială cu 170.000 de pasageri au vizitat portul Amsterdam. Numărul
croazierelor maritime și al pasagerilor acestora a crescut semnificativ cu 50% față de 2007, în
timp ce traficul de croazieră fluvială a scăzut ușor. În 2008, cifra de afaceri a fost de 125,3
milioane de euro și pentru un rezultat net de 45 de milioane de euro. Aceasta este o ușoară
scădere față de vânzări și venituri în 2007.
În 2008, portul însuși avea 361 de angajați, dar numărul angajaților indirecți se ridică la
aproximativ 55.000.

În timpul celui de-al doilea război mondial , accesul la Canalul Mării Nordului a rămas blocat de
navele scufundate la Ijmuiden. Portul, care în 1939 avea o capacitate brută de 22.000.000 m 3 ,
practic nu mai avea nicio activitate din 1941.
Portul a fost bombardat în mod regulat de către aliați . Industria armamentului este în principal
vizată, ar fi putut fi folosită de Wehrmacht , acesta este cazul fabricii Fokker din Papaverweg, la
nord de Amsterdam. Între septembrie șiOctombrie 1944, armata germană bombardează
sistematic echipamentul portului, macaralele, depozitele, zidurile cheiului și alte instalații.
Estimările daunelor variază, dar în 1946 acestea erau estimate la 60.000.000 florini.
Reconstrucția durează până în 1950.

11
Portul Constanța: locul 26 în Europa după tonaj în 2012, locul 12 în 2021, locul 6 în 2022 cu 75
mil. tone (date provizorii). Portul Amsterdam (locul 4) a procesat 88 mil. tone mărfuri în 2021

12
Terminale Portul Constanta

Portul Constanța are mai multe terminale:

 vrac lichid: petrol brut, produse petroliere rafinate și nerafinate;

 vrac solid: minereu, cărbune, cocs, cereale, ciment vrac și materiale de construcții;
 mărfuri generale: produse chimice, produse alimentare, cherestea și produse
metalice;
 containere: este cel mai mare terminal de containere de la Marea Neagră cu o
capacitate anuală de peste 1.000.000 TEU;
 ro-ro/ferry: nave ce pot acomoda până la 4.800 de vehicule/legături prin feribot cu
alte țări riverane Mării Negre, funcție până astăzi (2018) ne-exploatată;
 pasageri: teoretic există o capacitate anuală de 100.000 de pasageri, până astăzi
(2018) ne-exploatată.
Portul Constanța are legături rutiere și feroviare cu toate rutele majore de transport
ale României și de asemenea este cel mai mare port situat la Marea Neagră acoperind o
suprafață totală de 3.926 ha.

13
Terminale Portul Amsterdam:

Portul Amsterdam este situat pe Canalul Mării Nordului și pe malul IJ . Prin Canalul Mării
Nordului este conectat la Marea Nordului , dar este conectat și la Den Helder prin Canalul
Olandei de Nord ; prin IJ este conectat la Markermeer și la IJmeer și la Renania prin Canalul
Rin din Amsterdam .
În total, portul acoperă 600 de hectare de căi navigabile și 1.900 de hectare de teren, inclusiv
moșii portuare, docuri, drumuri, căi ferate, șanțuri și spații verzi. Portul include mai multe zone
portuare, care fac parte din districtele
( olandeză : stadsdelen ) Westpoort , Westerpark , Centrum și Zeeburg .

14
 Autoritatea Portuara Constanta

Autoritatea Navală Română este autoritatea centrală de specialitate din subordinea

Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în domeniul siguranței navigației și al securității
navelor. ANR este organizată și funcționează potrivit prevederilor Hotărârii de Guvern nr.
1133/2002 și a Ordonanței de Guvern nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile
navigabile interioare, cu modificările și completările ulterioare.

Autoritatea Navală Română este o instituție publică cu finanțare extrabugetară, cu

personalitate juridică, înființată prin fuziunea Inspectoratului Navigației Civile cu Regia
Autonomă "Registrul Naval Român". În urma fuziunii, ANR a preluat toate drepturile și
obligațiile celor două persoane juridice care s-au desființat.

Structura organizatorică a Autorității Navale cuprinde aparatul propriu central (constituit din
direcții, servicii, birouri, compartimente) și organele teritoriale operative, care își desfășoară
activitatea în teritoriu.

Aparatul central al ANR are în componența sa serviciile funcționale, Direcția Siguranța

Navigației, Securitatea Navelor și Personal Navigant, Direcția Tehnică, Direcția Juridica,
Reglementări și Resurse Umane, Direcția Economică, Centrul Maritim de Coordonare și Serviciul
PSC/FSC.

15
Organele teritoriale operative sunt unități fără personalitate juridică, aflate în subordinea
aparatului central, constituite din căpitănii de port și inspectorate tehnice. În subordinea
Autorității Navale se află 5 căpitănii zonale la Constanța, Tulcea, Galați, Giurgiu și Drobeta
Turnu Severin, cărora li se subordonează căpităniile de port și oficiile de căpitănie din zonele de
jurisdicție specifice. Zonele de jurisdicție ale organelor teritoriale operative se stabilesc de către
directorul general și se aprobă de către Consiliul de Conducere al ANR.

ANR urmărește îndeplinirea următoarelor obiective strategice:

 asigurarea și dezvoltarea standardelor de siguranță a navigației în porturile românești;

 perfecţionarea sistemului de examinare și certificare a personalului navigant român;
 asigurarea activității de căutare și salvare, conform prevederilor convenției SAR 79;
 efectuarea de controale pentru prevenirea poluărilor de la nave;
 monitorizarea debalastărilor, a bunkerărilor și a predării deșeurilor;
 investigarea incidentelor de poluare de la nave, în urma sesizărilor (exclusiv cele cu
caracter penal);
 transpunerea în legislația română a acquis-ului comunitar;
 monitorizarea în timp real a acquis-ului comunitar și adoptarea în mod corespunzător a
măsurilor operative ce se impun, coordonarea activității de transpunere a acestuia în
legislația română;
 coordonarea activității de transpunere în legislația românească a convențiilor și a altor
reglementări de interes pentru țara noastră, a amendamentelor la convențiile
internaționale la care România este parte;
 identificarea obligațiilor ce revin statului din acordurile și convențiile internaționale la
care România este parte, în domeniul transporturilor navale;
 întărirea disciplinei economico-financiare, creșterea constantă a veniturilor prin
atragerea de noi surse de venituri, precum și prin controlul judicios al costurilor, inclusiv
prin reducerea continuă a creanțelor;
 consolidarea bazei tehnico-materiale prin continuarea politicii de dezvoltare și
modernizare a patrimoniului instituției;
 dezvoltarea sistemului informatic și de comunicații al instituției, integrarea în proiectele
internaționale privind schimbul de informații în domeniul maritim;
 motivarea și implicarea întregului personal ANR în vederea îndeplinirii obiectivelor
strategice ale instituției;
 ridicarea nivelului de cunoștințe de specialitate a personalului ANR și creșterea
performanțelor profesionale ale angajaților prin efectuarea de cursuri de instruire;
 îmbunătățirea continuă a calității serviciilor prestate către clienți, reducerea birocrației
și eficientizarea activității.

16
Principalele Atributii ale Autoritatii Navale Romane:

 inspecţia, controlul şi supravegherea navigaţiei;

 controlul statului pavilionului şi controlul statului portului;
 coordonarea activităţilor de asistenţă, căutare şi salvare în apele naţionale navigabile şi a
acţiunilor în caz de calamităţi naturale şi sinistru naval;
 protecţia apelor navigabile împotriva poluării de către nave;
 sancţionarea contravenţiilor, cercetarea evenimentelor şi accidentelor de navigaţie;
 înmatricularea şi evidenţa navelor sub pavilion român;
 evidenţa, atestarea şi brevetarea personalului navigant;
 supravegherea tehnică, clasificarea şi certificarea navelor;
 aducerea la îndeplinire a obligaţiilor ce revin statului din acordurile şi convenţiile
internaţionale la care România este parte privind domeniul său de activitate;
 reprezentarea statului român în organisme internaţionale din domeniul transporturilor
navale, pe bază de mandat;
 implementarea normelor, regulilor şi convenţiilor internaţionale în legislaţia română;
 elaborarea, avizarea şi supunerea spre aprobarea Ministerului Transporturilor a
proiectelor de acte normative şi norme obligatorii;
 auditarea pentru certificare ISM (Certificatul de Siguranţă al Navei) şi ISPS (Codul
Internațional pentru Siguranţa Navelor şi Securitatea Facilităţilor Portuare) a navelor şi a
companiilor de navigaţie.

17
 Autoritatea Portuara Amsterdam

Autoritatea portuara Amsterdam administrează, operează și dezvoltă portul. Scopul principal

este stimularea activității economice și a ocupării forței de muncă în întreaga regiune portuară

din Amsterdam. Portul Amsterdam asigură o gestionare sigură, rapidă și responsabilă cu mediul

înconjurător al traficului de transport maritim în zona sa de lucru. Exploatarea se adresează

zonelor portuare (închiriere și leasing), chei și apă. În întreaga regiune portuară din Amsterdam

este transbordată o cantitate anuală de peste 94 de milioane de tone de mărfuri.

Statul trebuie sa se implice in planificarea mijloacelor portuare necesare si trebuie sa se asigure

ca, pe termen lung, sistemul portuar nu va actiona doar satisfacator pentru economie, ci si ca se

va adapta si va putea evolua odata cu aceasta. Deciziile statului nu trebuie sa se rezume doar in

a defini toate echipamentele care trebuie amplasate intr-un anumit loc si a detalia modul de

exploatare, ci acesta trebuie sa aprofundeze aceasta problema pana chiar la a preciza modul cel

mai eficient de organizare a operatorilor portuari si cum acestia trebuie sa se implice in relatiile

lor zilnice cu utilizatorii serviciilor portuare.

18
BIBLIOGRAFIE:

https://www.scrigroup.com
https://www.amsterdam.nl
https://www.wikipedia.org
https://www.portofamsterdam.com/en
https://portal.rna.ro/
https://www.amsterdamcruiseport.com

19