Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Asezata intre Europa, Africa si Asia, Marea Mediterana este a treia ca suprafata dintre marile
Oceanului Atlantic (dupa Marea Weddell si Marea Caraibilor), avand suprafata de 2 505 000
Km2, adancimea medie de 1 498 m, adancimea maxima de 5 121 m (in apropierea Capului
Matapan, la SW de Pelopones) si volumul apelor de 3 754 000 Km3. Salinitatea sa este de 36-39
‰, fiind mai ridicata decat cea a Oceanului Planetar, care este de 35 ‰. Axa longitudinala, intre
Gibraltar si Beirut masoara 3 300 km, iar in latime nu depaseste 1 700 km intre Golful Venetia si
Golful Sirta.
Tarile riverane Marii Mediterane sunt: Turcia, Siria, Liban, Israel, Egipt, Libia, Tunisia,
Algeria, Maroc, Spania, Franta, Principatul Monaco, Italia, Slovenia, Croatia, Bosnia-
Hertegovina, Iugoslavia, Albania si Grecia, iar tarile insulare din Mediterana sunt Malta si Cipru.
Marea Mediterana este impartita de Peninsula Italica si Insula Sicilia in doua bazine
mari: estic si vestic. Din Bazinul de Vest fac parte: Marea Iberica (Marea Alboran)
dintre litoralul sudic al Spaniei si cel de nord al Marocului; Marea Balearelor intre
Insulele Baleare si tarmurile estice ale Spaniei; Marea Galicasituata la sud de
tarmurile Frantei; Marea Ligurica dintre litoralul nord-vestic al Italiei si Insula
Corsica; Marea Tireniana intre tarmurile vestice ale Italiei si insulele Corsica,
Sardinia si Sicilia si Marea Sardinieidintre tarmurile Algeriei si insulele sicilia si
Baleare.
Porturile Turciei
La Marea Egee, Turcia are urmatoarele porturi (de la N la S): Aliaga, Nemrut, Izmir si Golluk.
a) Portul Izmir este cel mai important port al Turciei din Marea Egee fiind vizitat anual de
circa 3 600 de nave.
Localizare: 38025′ N; 27009′ E. Este situat in Golful Izmir. In port pot fi operate nave cu
un pescaj maxim de 38 ft, iar in portul vechi operarea navelor este restrictionata de
pescajul maxim admis (8 m) si lungimea maxima a navei (165 m). De asemenea, in
Golful Izmir pot opera tancuri petroliere, la terminalul de petrol, cu un pescaj maxim de
33 ft.
Danele portului, in numar de 22, ofera facilitati pentru operarea marfurilor generale
(danele 4-12 si 20-22) a vracului uscat si navelor RO-RO (dana 3), a containerelor si navelor
RO-RO (danele 13-19) si a navelor de pasageri (danele 1 si 2). Adancimile la dane sunt cuprinse
intre 7-13 m.
Pilotajul este obligatoriu, iar comandantul navei va transmite ETA cu 12 ore inaintea
sosirii navei.
b) Portul Mersin este unul din cele mai importante porturi ale Turciei la Marea
Mediterana.
Localizare: 36047′ N; 34038′ E. Este situat in Golful Mersin, pe coastele sudice ale
Turciei.
In port au prioritate navele militare, navele ce descarca alimente si pasagerele, iar in al doilea
rand navele RO-RO si portcontainerele.
La danele portului pot opera nave vrachiere (vrac uscat), portcontainere, nave RO-RO, iar la
terminalul rafinariei ATAS pot opera tancuri petroliere cu un pescaj maxim de 14 m si LOA de
299 m. Danele portului au adancimi cuprinse intre 6-12 m si lungimi de 40 - 480 m. Portul are si
3 zone libere unde exista posibilitati de acostare a navelor (danele 22-24).
Facilitatile de operare a marfurilor sunt asigurate de echipamente moderne, printre care se
numara: o macara plutitoare de 60 tf, 5 macarale pentru manevrarea containerelor de 40 tf, 17
macarale de cheu de 3-35 tf, 18 macarale mobile de 5-25 tf, 13 transtainere de 40 tf, 43 trailere
de 40 tf. Operarea containerelor este asigurata la 3 dane, la terminalul de containere putand
acosta nave cu pescajul de pana la 9,5-11,5 m. Marfurile in vrac pot fi operate cu o rata de 2 400
t/h la incarcare si 1 200 t/h la descarcare.
Pilotajul este obligatoriu pentru toate navele, iar comandantul va transmite ETA cu 48 ore si 24
ore inainte de sosirea navei.
In ceea ce priveste ancorajul navelor in rada, sunt stabilite zonele in care se interzice ancorarea,
pe care navele trebuie sa le evite (vezi „Guide to Port Entry”).
Intre porturile turcesti mai importante, situate la Marea Levantului se numara Portul Botas (cu
importante terminale de petrol) si Portul Iskenderun (unde pot fi operate marfuri diverse).
Porturile Siriei
Dispune de 8 dane unde pot fi operate nave RO-RO, portcontainere, nave de marfuri generale
(cargouri) si nave de pasageri. Ofera facilitati bune de operare a marfurilor. Cerealele pot fi
operate cu o rata de 150 t/h la incarcare si 200 t/h la descarcare.
b) Portul Banias este specializat pe traficul de petrol, fiind vizitat de circa170 nave pe an.
Dispune de 7 dane din care 6 sunt terminale petroliere unde pot opera nave (inclusiv LPG) cu
pescaje cuprinse intre 24 si 53 ft.
c) Portul Tartous este cel mai mare port sirian in care pot opera atat tancuri petroliere, cat si
nave pentru transportul altor categorii de marfuri (in special fosfati, sulfati etc). Inregistreaza un
trafic anual de circa 8 milioane t.
a) Portul Beirut este cel mai important port libanez, care a inregistrat un trafic anual de circa
3 milioane t.
Portul are 3 bazine portuare in care pot opera nave de marfuri generale, marfuri in vrac (uscat
si lichid), portcontainere, nave RO-RO, tancuri petroliere si nave de pasageri.
Pescajul maxim al navelor care pot opera in Portul Beirut este de 13 m, nefiind limite privind
lungimea si latimea navelor.
Macarale pentu operarea marfurilor: 44x20/100 tf, 4x127 tf si 4x150 tf. Facilitatile de
operare a cerealelor: un siloz de 120 000 t, 2 instalatii de respiratie de 6x100 t/h capacitate.
Navele RO-RO pot fi primite la oricare cheu din bazinele 2 si 3.
Porturile Chekaa, Ras Selaata si Sidon sunt specializate in traficul petrolier, fiind dotate cu
terminale moderne, iar Portul Tripoli dispune atat de terminale de petrol (inclusiv de stocaj) cat
si de dane pentru marfuri uscate (Dry Cargo Port).
a) Portul Haifa
este cel mai mare port israelian, dotat cu terminale specializate dintre cele mai moderne,
avand un trafic anual de circa 15 milioane t marfuri si 700 000 pasageri.
Portul Haifa cuprinde: portul principal si portul auxiliar Kishon. Portul principal este
amplasat in partea de sud a Baii Haifa, avand 18 dane la care pot opera cargouri, mineraliere,
cerealiere, nave RO-RO, portcontainere s.a, unde sunt adancimi de la 8 m pana la 13,8 m. Portul
auxiliar Kishon este situat in aceeasi baie, la est de portul principal, unde pot fi operate nave RO-
RO, tancuri chimice (existand 2 terminale chimice), cargouri si nave de pescuit, cu adancimi
cuprinse intre 4 si 10 m. In acest port exista si o zona libera.
Navele care pot opera in port nu vor depasi pescajul de 35 ft in portul principal si de 9,5 m in
portul auxiliar.
La terminalul petrolier pot opera tancuri avand pescaje cuprinse intre 9,7-10,4 m.
In parte de N-E a portului se executa lucrari hidrotehnice pentru exinderea Portului Haifa
unde vor avea acces si nave cu pescaje mai mari.
Pilotajul este obligatoriu. ETA se transmite cu 72 ore si 48 ore inainte de sosirea navei.
Porturile Egiptului
a) Portul Alexandria (El Iskandariya) este port al Egiptului prin care se efectueaza ¾ din
imporuri si 50% din exporturi la principalele produse. Traficul anual este de circa 22 milioane t.
Localizare: 31◦09′ N; 29◦53′ E. Este situat aproape de varsarea fluviului Nil in mare, in parte
de N-V a acestui fluviu.
Fondat in anul 331 i.Hr. din ordinul lui Alexandru cel Mare, Alexandria a devenit cel mai
mare port al lumii antice, ocupand aceasta pozitie si in Evul mediu pana la sfarsitul secolului al
XV-lea.
De acest port apartine si Portul El Dekheila, situat imediat spre vest fata de bazinul petrolier
si intrarea in portul principal. In Portul El Dekheila sunt, de asemenea o serie de terminale
specializate si facilitati moderne de operare a navelor RO-RO, portcontainere, minereuri,
cherestea, marfuri in vrac, marfuri generale, portul avand 2 sectiuni: port industrial si port
comercial.
b) Portul Sidi Kerir este portul cu cel mai intens trafic de titei, inregistrand 63 milioane t/an.
Practic este un terminal petrolier la 4 Mm de coasta.
Localizare: 31◦06′ N; 29◦37′ E. Este situat la circa 15 M S-V de Capul Ras El Tin, aflat in
vecinatatea Portului Alexandria. Zona de operare este marcata cu geamanduri (A1-A5), fiind
declarata zona libera, ceea ce simplifica numarul documentelor cerute pentru tancurile petroliere
care incarca la acest terminal.
Pot opera nave de pana la 400 000 tdw ± 5% si sa incarce cel putin 40.000 t metrice de titei.
Pescajul maxim al navelor este urmatorul:
la A1 si A2 : 75 ft
la A3, A4 si A5 : 56 ft
Pilotajul si remorcajul navelor in zona de operare sunt obligatorii. ETA se transmite cu 72 ore,
48 ore si 24 ore inainte de sosirea navei, cu specificarea pescajului. Se cer masuri severe de
antipoluare, navele trebuind sa dispuna de echipament adecvat.
a) Portul Tripoli este unul din cele mai importante porturi ale Libiei, fiind vizitat anual de
circa 600 nave.
Localizare: 32◦54′ N; 13◦13′ E. Este situat pe coastele sudice ale Gofului Sirta Mica.
Marile porturi ale Libiei sunt: Zueitina, vizitat anual de peste 270 nave, Marsa El Brega si
Ras Lanuf, care sunt terminale petroliere de mare capacitate, unde opereaza anual peste 300 de
nave si Es Sider, vizitat anual de peste 330 nave, unde pot fi operate petroliere de pana la 300
000 tdw si cu un pescaj maxim de 73 ft.
Dintre acestea, o parte importanta asigura exportul de petrol si produse petroliere ale
Tunisiei, cum sunt porturile: La Skirra (cu un trafic anual de peste 5 000 000 t) si Tazerka -
terminal petrolier situat in largul marii, spre S-E de Capul Bon, unde pot opera nave fara restrictii
in privinta pescajului.
Portul La Goulette inregistreaza una din cele mai ridicate cifre de trafic anual (5 milioane t).
In port se opereaza marfuri diferite, insa predomina minereurile, cerealele, ingrasamintele
chimice (fosfati) si marfurile generale. Are si dane pentru operarea petrolierelor.
La Goulette include si Portul Tunis. In portul La Goulette pot opera nave cu un pescaj maxim
de 32 ft si cu LOA de 185 m, iar in Portul Tunis nave cu un pescaj maxim de 20 ft.
Porturile Algeriei
Annaba, Skikda, Jijel, Bejaia, Dellys, Alger, Mostaganem, Arzew, Oran si Ghazaouet.
a) Portul Alger (El Djazair) este cel mai mare port al Algeriei, in care se opereaza toate
categoriile de marfuri, avand un trafic anual de circa 6 milioane t.
Portul Alger dispune de 54 dane pentru operarea marfurilor generale, vrac uscat si lichid, a
navelor RO-RO, ferry-boat si portcontainerelor, precum si de 2 dane pentru tancuri petroliere si
LPG (LNG). In mod curent opereaza nave de 25 000 t si cu un pescaj maxim de 38 ft. La danele
petroliere au acces nave cu pescaj de maximum 11 m.
Portul Alger are doua intrari in acvatoriul portuar: una de nord, prin care se intra in bazinul
vechiului port si una de sud, prin care se intra in bazinul Mustapha. Intre cele doua bazine se afla
un bazin median, intre care este asigurata trecerea interioara.
Pilotajul este obligatoriu. Ancorajul in rada portului ofera conditii bune, cu adancimi de 25-
30 m intre Capul Caxine (la V) si Capul Matifon (la E).
Dintre celelalte porturi algeriene care inregistreaza un trafic mai ridicat se numara:
La Marea Mediterana, Marocul are un singur port important si anume Port Nador (Beni
Enzar).
Portul dispune de 14 dane, din care o parte sunt in constructie. La dane pot fi operate marfuri
generale, vrac uscat si petrol. Nu exista facilitati pentru operarea navelor RO-RO, ferry-boat sau
portcontainere.
In port au acces nave cu un pescaj maxim de 8,5 m, iar dupa darea in folosinta a danei pentru
petroliere si mineraliere, vor avea posibilitatea sa opereze si nave cu un pescaj de pana la 12 m.
Portul este situat pe coastele sudice ale Spaniei, in apropierea Capului Europa, la intrarea
in Stramtoarea Gibraltar dinspre Marea Mediterana (partea de N-E a Golfului Gibraltar).
Gibraltarul are statut de teritoriu autonom, apartinand de Marea Britanie. A fost intemeiat in
anul 711 de generalul arab Tarik, sub numele de Djabal al Tarik (Muntele lui Tarik), de la care
provine actuala denumire. Eliberat de sub arabi in 1462, orasul este cedat de spanioli Angliei in
1714, prin Tratatul de la Utrecht, devenind teritoriu autonom in anul 1969.
Portul Gibraltar este unul din cele mai mari porturi de tranzit si de escala din lume, fiind
vizitat anual de circa 40 000 nave cu un tonaj de 92 800 000 TRB. Inregistreaza un trafic anual
de peste 15 milioane t.
Navele aflate in tranzit pot efectua buncherarea, completarea necesarului de apa tehnica si
potabila, aprovizionarea cu alimente si diverse materiale (piese de schimb, accesorii etc),
reparatii si alte servicii. Avantajele tranzitarii Portului Gibraltar il constituie nivelul scazut al
taxelor de tonaj sau chiar scutire de taxe pentru navele care isi completeaza proviziile in rada
portului, prin intermediul navelor de aprovizionare (tancuri, salupe) ale portului.
Navele care ancoreaza in rada Portului Gibraltar trebuie sa aiba in vedere linia mediana care
desparte marea teritoriala si zona contigua ce intra in jurisdictia Marii Britanii, de marea
teritoriala si zona contigua ce apartin Spaniei (conform Conventiei de la Geneva din 1958). In
acest scop vor fi consultate Avizele catre navigatori nr. 49/1563/67 din 9 decembrie 1967 ale
Spaniei si Harta D 1448 a Autoritatii Britanice.
In Portul Gibraltar pot opera nave cu pescajul maxim de 31 ft, pentru diverse marfuri (vrac
uscat si lichid, marfuri generale, petrol si produse petroliere, containere, nave RO-RO etc).
Pilotajul in Portul Gibraltar este obligatoriu. ETA se transmite cu 24 ore inaintea sosirii
navei. Ancorajul asigura conditii bune de adapostire, iar adancimile variaza intre 5-40 ft.
Porturile Spaniei
Principalele porturi spaniole din Mediterana sunt (de la S la N): Melilla, Ceuta
(ambele situate pe coastele Marocului), Algeciras, Malaga, Almeria, Cartagena,
Alicante, Valencia, Tarragona, Barcelona, Ibiza, Palma si Mahon (ultimele trei porturi
fiind situate in Insulele Baleare).
Prin traficul anual de marfuri se disting in mod deosebit porturile: Algeciras (40
milioane t), Tarragona (29 milioane t), Barcelona (18 milioane t) si Valencia (14
milioane t).
a) Portul Algeciras
Adancimile apei la principalele moluri (Isla Verde, Galera si Navio) este cuprinsa
intre 6 si 16 m, iar la terminalul petrolier al rafinariei Gibraltar (C.E.P. S.A) sunt 5
dane cu adancimi cuprinse intre 6 si 20 m. In port au acces nave fara restrictie de
lungime si cu pescajul maxim de 16 m, iar pentru petroliere de 60 ft.
Pentru buncherarea navelor sunt create facilitati bune la Digul de Nord si molul „Isla
Verde”, unde au acces nave cu pescaje de pana la 14 m.
Pilotajul este obligatoriu. Ancorajul este posibil in rada portului avand adancimi de
aproximativ 30 m, cu bune conditii de adapostire.
b) Portul Tarragona
Localizare: 41005′ N; 01014′ E. Portul este situat pe coastele de N-E ale Spaniei, la sud
de Barcelona. Are un trafic anual mai ridicat decat Portul Barcelona si este in
continua in dezvoltare.
6 dane pentru nave RO-RO unde au acces nave cu pescaje cuprinse intre 6,5 si18 m;
7 platforme (terminale) pentru tancuri petroliere
2 platforme pentru lichide inflamabile
2 terminale pentru LPG
14 dane pentru marfuri generale
5 dane pentru marfuri in vrac s.a.
pentru vrachiere – 18 m
pentru tancuri - la dana – 18 m
- la geamandura – 42,8 m
pentru LPG – 12 m.
Portul dispune de instalatii si mijloace de operare dintre cele mai moderne, cu capacitati
mari de incarcare-descarcare.
Pilotajul in port este obligatoriu. ETA se transmite cu 24 ore inaintea sosirii navei.
Adancimile in rada portului sunt cuprinse intre 16-30 m, iar fundul este cu nisip si mal,
fiind favorabil ancorajului.
Porturile Frantei
Portul Marsilia este cel mai mare port din Marea Mediterana, atat ca suprafata cat si ca
nivel al traficului anual care se ridica la peste 93 milioane t marfuri, din care: 65 milioane
t petrol si produse petroliere, 14 milioane t vrac solid, 3 milioane t vrac lichid, 11
milioane t marfuri generale precum si 550 000 TEU marfuri containerizate.
Localizare: 43018′ N; 05025′ E. Este situat in partea de N-E a Golfului Lyon, pe coasta de
sud a regiunii Aix en Province, la gura de varsare a fluviului Rhône.
Intemeiat in secolul al VI-lea i.Hr de ionieni, Marsilia (denumit pe atunci Messalia) a fost
luat in stapanire de romani, iar in timpul cruciadelor a devenit punctul principal de
plecare a trupelor spre „locurile sfinte”. Eclipsat apoi de concurenta marilor porturi
italiene Genova si Venetia, Marsilia ramane in plan secundar pana in secolul al XVII-lea
cand portul reinvie odata cu comertul francez, pentru ca din secolul al XIX-lea sa se
impuna din nou printre marile porturi ale Mediteranei.
Portul de Est (Old Port to Estaque) cuprinde 190 dane, din care 32 dane ofera posibilitati
pentru operarea navelor RO-RO. Alte dane specializate asigura operarea unei mari diversitati de
marfuri: vin (3 pompe cu rata de incarcare de 1 000 hl/h- vin vrac sau 150 t/h- vin ambalat),
fructe, vrac solid, vrac lichid, containere s.a. Un numar important de dane este rezervat navelor
de pasageri, iar altele reparatiilor navale.
Pescajul maxim al navelor care au acces in Portul de Est este de 14,5 m, dar pescajul la cele
190 dane variaza intre 4,30 m si 14,50 m, majoritatea danelor pentru nave comerciale avand
adancimi mai mari de 7,70 m la cheu.
Bazinele de Vest dispun in mare majoritate de dane specializate pentru operarea diferitelor
produse industriale, petroliere si chimice, dar si a navelor RO-RO sau portcontainere.
Port de Bouc/Coronte are dane exclusiv rezervate operarii navelor comerciale (7 dane pentru
nave maritime si 2 dane pentu barje fluviale). Aici pot fi operate minereuri, ingrasaminte
(fosfati), vrac lichid (uleiuri vegetale si animale), masa lemnoasa, produse chimice.
In acest port pot intra nave cu pescajul maxim de 9,14 m si LOA de 200 m.
Accesul navelor in aceste porturi este conditionat de pescajul maxim admis de 7 m, LOA de
160 m si de inaltimea maxima asupra nivelului apei de 21 m, intrucat navele sunt nevoite sa
treaca pe sub podul rutier si podul de cale ferata de peste Canalul Caronte.
Portul Foss are bazinele portuare dispuse inspre extremitatea vestica a complexului portuar
Marsilia. Bazinele portuare 2 si 3 ofera importante facilitati de operare a marfurilor:
pentru vrac (combustibili, minerale solide, minereuri) – 5 dane din care 2 dane private;
pentru produse chimice destinate exportului – 2 dane private, cu acces al
Porturile Italiei
Savona, Genova, La Spezia, Livorno, Napoli, Taranto, Ancona, Ravena, Venetia, Triest
si porturile insulare Palermo (pe Insula Sicilia – cea mai mare insula din Marea
Mediterana) si Cagliari (pe Insula Sardinia).
Traficul anual de marfuri mai ridicat scoate in evidenta 4 poturi: Triest (46,6 milioane
t), Genova (43 milioane t), Venetia (25 milioane t) si Napoli (19 milioane t). Pe langa traficul
mare de marfuri, aceste porturi inregistreaza si un trafic important de turisti al navelor de
pasageri. Cel mai activ este portul Napoli, traficul anual de pasageri al acestui port fiind de circa
2 500 000 pasageri.
a) Portul Triest
Localizare: 45◦39′ N; 13◦45′ E. Este situat in partea de N-E a Golfului Venetia, in Baia
Trieste.
Portul dispune de numeroase facilitati moderne pentru operarea celor mai diverse categorii de
marfuri si tipuri de nave, avand terminale specializate pentru tancuri petroliere, mineraliere,
cargouri, vrachiere, portcontainere, nave RO-RO.
tancuri petroliere: peste 1000 t, pescaj 54 ft, de 160.000 tdw (la dana 3 SIOT) si 215.000 tdw (la
dana 4 SIOT);
celelalte tipuri de nave, la molurile 1-7 in functie de adancimea apei din
Pilotajul este obligatoriu pentru navele mai mari de 499 TRB. ETA se transmite cu 48 ore
inainte de sosirea navei. Rada portului ofera conditii bune de ancoraj.
Portul dispune de cele mai moderne facilitati de operare a navelor si marfurilor si ofera
numeroase servicii, dintre cele mai diverse.
bazinul portului vechi – „Bacino Porto Vechio” – in zona de N a portului care cuprinde, de fapt,
11 bazine portuare, cu dane unde se opereaza, in principal, marfuri generale si diverse alte
marfuri, cu adancimi de 29-31 ft
bazinul „Delle Grazie” (la sud de bazinul portului vechi) in care sunt operate marfuri generale si
portcontainere, cu adancimi de 29-46 ft
bazinul „Della Lanterna”(la V de avanport) cu posibilitati de operare a navelor RO-RO, ferry-
boat, a vrachierelor(terminal pentru uleiuri minerale), cu adancimi de 20-36 ft
bazinul „Di Sampierdarena”, avand 3 moluri cu terminale de containere
si alte 4 moluri cu dane specializate unde pot fi operate diverse marfuri in vrac solid si lichid, cu
adancimi de 20-38 ft.
Portul are un program ambitios de dezvoltare pentru construirea de terminale moderne pentru
portcontainere (5 dane), pentru nave RO-RO (250000 m2), 8 dane pentru marfuri generale (cu o
capacitate de trafic de 3 milioane de t/an).
Pilotajul in port este obligatoriu. ETA se transmite cu 24 ore si 12 ore inainte de sosirea navei
in port.
Portul Genova ofera posibilitati de reparatii de orice tip (corp nava, masini, aparatura si
instalatii de bord) si dispunde de un doc plutitor cu capacitatea de ridicare de 15 000 t si 7 docuri
uscate (dimensiuni maxime-280 m x 40 m x 12,5 m, capacitate maxima 100 000 tdw ).
Portul Koper este singurul port al Sloveniei situat in partea de sud a Baii Trieste din
Golful Venetia. Traficul portuar este insa redus.
Porturile Croatiei
Principalele porturi ale Croatiei sunt (de la N la S) urmatoarele: Rijeka, Split, Ploce si
Dubrovnik, cel mai activ fiind Portul Ploce, cu un trafic anual de 4 milioane t.
Porturile Iugoslaviei
Porturile Iugoslaviei sunt Zelenik si Bar, dar traficul de marfuri al acestora este redus.
Porturile Albaniei sunt Durres, Sarande si Shengjin, cel mai important fiind Portul
Durres, dar cu un trafic modest.
Porturile Greciei
Cele mai importante porturi grecesti sunt: Pireu, Salonic, Chalkis, Pylos, Volos, Corfu,
Kavalla si Iraklion (pe Insula Creta). Dintre acestea se disting, prin traficul cel mai ridicat
de marfuri, porturile Pireu (10 milioane t) si Salonic (14,2 milioane t).
Portul Pireu
Localizare: 37◦57′ N; 23◦38′ E. Este situat in partea de N-E a Golfului Saronikos. Orasul Pireu
este situat in perimetrul Atenei, fiind considerat acum o suburbie a capitalei Greciei. Importanta
de prim rang a acestui port deriva nu numai din traficul ridicat pe care il inregistreaza annual, ci
si din rolul de port de tranzit datorita pozitiei strategice pe care o are in Marea Mediterana, la
intersectia unor rute comerciale ce leaga porturile mari din Marea Neagra, Marea Egee si Marea
Levantului cu alte porturi din Bazinul de Vest al Mediteranei precum si dintre acesta si alte
porturi ale lumii.
Portul Pireu ofera diverse facilitati pentru operarea diverselor tipuri de nave: RO-RO,
cargouri, vrachiere, mineraliere, portcontainere si tancuri petroliere. In port au acces nave cu
pescajul maxim de 36 ft in portul principal, de 38 ft in Baziunul Drapetzona si de 32 ft in Portul
Aghios Georgios.
Pilotajul este obligatoriu. ETA se transmite cu 24 ore inainte de sosirea navei. Portul Piure
ofera conditii avantajoase de buncherare si de debalastare, serviciile oferite pentru navele aflate
in tranzit fiind la preturi avantajoase.
Porturile Ciprului
Principalele porturi ale Ciprului sunt: Limassol, cu un trafic anual de circa 4,5
milioane t , Larnaca cu 1,5 milioane t anual si Famagusta.
In Portul Limassol, situat pe coasta de sud a Insulei Cipru, in Golful Akrotiri, sunt
operate nave RO-RO, portcontainere, vrachiere (in special pentru cereale), cargouri si
nave de pasageri. Nu exista facilitati de operare a tancurilor petroliere si nici a navelor
ferry-boat.
Pilotajul este obligatoriu. ETA se transmite cu 24 ore inaintea sosirii navei in port.
Tancurile petroliere pot opera in alte porturi ale Ciprului ca: Akrotiri, Dhekelia,
Gemikonagi sau Moni.
Pilotajul este obligatoriu pentru nave mai mari de 500 TRB. ETA se transmite cu 48
ore si 24 ore inainte de sosirea navei in cazul tancurilor petroliere si al navelor ce
transporta marfuri periculoase si cu 24 ore inainte de catre celelalte nave.