Prezentarea generala a portului Constanta

Portul Constanţa este situat pe ţărmul de vest al Mării Negre, la aproximativ 250 km est
de Bucureşti. Este portul principal al României şi unul din porturile cele mai mari de la
Marea Neagră şi are printre altele următoarele caracteristici:
· Se află la intersecţia rutelor comerciale care fac legătura între pieţele ţărilor europene
fără ieşire la mare şi Transcaucazia, Asia Centrală şi Orientul Îndepărtat
· Cel mai mare port la Marea Neagră
· Port de tranzit pentru ţările fără ieşire la mare din Europa Centrală, de Sud-Est şi
Răsăriteană
· Legături bune pentru toate mijloacele de transport: feroviare, rutiere, fluviale şi cu
posibilităţi de dezvoltare locală a transportului intermodal
· Capacităţi de manipulare a tuturor tipurilor de încărcături, inclusiv o reţea naţională de
conducte racordate la principalele rafinării din ţară şi instalaţii moderne pentru navele de
pasageri
· Centru comercial şi punct central pentru transportul de cereale din Europa Centrală şi de
Sud-Est .
Unul din avantajele principale ale Constanţei îl reprezintă legătura cu fluviul Dunărea
prinintermediul Canalului Dunăre - Marea Neagră. Fluviul Dunărea este una din cele mai
potrivite căi de transport datorită costurilor scăzute şi volumului mare al încărcăturilor
care pot fi transportate şi constituie o alternativă eficientă la transporturile feroviare şi
rutiere europene, chiar dacă acestea sunt mai rapide dar fiind în acelaşi timp şi excesiv de
solicitate, scumpe şi poluante. Alte avantaje strategice ale portului sunt:
· Excelente conexiuni rutiere, feroviare, prin căile de navigaţie interne (IWT) şi prin
conducte;
· Operatorii terminalelor au experienţă şi o bună pregătire;
· Taxe portuare competitive;
· O mare capacitate de preluare şi depozitare;
· Manevrarea promptă a navelor Cape-size, fără blocaje;
· Spaţii disponibile pentru eventualele extinderi;
· Formalităţi vamale prompte pentru mărfuri şi prin certificarea terminalelor şi a
utilizatorilor principali ca operatori economici autorizaţi (AEO);
· Certificarea ISPS a portului şi terminalelor.

Există două porturi satelit ale portului Constanţa, respectiv Midia, situat la 25 km nord de
Constanţa şi Mangalia, la 38 km sud. Ambele porturi joacă un rol important în creşterea
eficienţei capacităţilor portuare oferite de portul principal - Constanţa, şi se află într-o
dezvoltare continuă, venind astfel în întâmpinarea cererii tot mai mari a proprietarilor de
încărcături.
Portul dispune de condiţii nautice excelente pentru navele maritime şi poate primi
petroliere de până la 165.000 dwt şi nave de transport de vrac solid de până la 220.000
dwt. Permanenta supraveghere VTS a traficului se face de către Autoritatea Navală
Română (ANR). Cel mai mare navă care a vizitat portul a fost ENTERPRISE, de 325.000
dwt, cu o încărcătură parţială de minereu de fier. O navă de această mărime are lungimea
de aproximativ 310 m şi un pescaj maxim de 19 m. De observat că regulamentul
strâmtorii Bosfor cere un permis special pentru toate navele cu lungimea de minim 300 m
şi cu o înălţime deasupra apei de peste 54 m (până la maximum 58 m). Aceste restricţii
nu afectează în prezent traficul din Portul Constanţa.
Conform practicii internaţionale, limitele pescajului în rada portului sau de-a lungul
danelor sunt precizate de Căpitănia Portului. Totuşi, Regulamentul actual al portului nu
cuprinde asemenea restricţii. În consecinţă, Căpitănia Portului trebuie să aprobe zilnic
sosirea navelor. De exemplu, în Portul vechi (Danele de la nr. 8 la nr. 21) adâncimea apei
este de numai 8,25 m iar în „Portul de lucru“, situat aproape de gura canalului (danele de
la DPL1 la DPL9), adâncimea proiectată a apei este de 7,00 m. Având în vedere că sub
chilă trebuie să mai rămână un spaţiu de aproximativ 0,50 m, pescajul va fi de 7,45 m,
respectiv 6,50 m. Din cauza fondurilor limitate alocate dragării de întreţinere, pescajul
efectiv este mai mic decât cel proiectat în multe zone.. Din cauza pescajului limitat din
Portul Constanţa Nord, a devenit aproape o practică comună ca navele să fie transferate
de la terminalele specializate la, de exemplu, danele nr. 128 până la 130 pentru operaţiile
de umplere completă, prin încărcare directă din barje, pentru finalizarea procesului de
umplere şi evitarea cheltuielilor de navlu mort. Totuşi, această metodă duce la cheltuieli
suplimentare de remorcare şi pilotaj, ca şi la pierderea de timp. În acelaşi timp, pentru
barje şi transport pe căi navigabile interioare, Portul este amplasat ideal în spatele ecluzei
Agigea de pe Canalul Dunăre - Marea Neagră, canal de clasa a VI-a (cea mai înaltă clasă
de canale interioare). Canalul a fost proiectat pentru convoaie de barje de 6 x 3.000 t cu
un pescaj de 3,8 m şi pentru nave de coastă de 5.000 dwt cu pescajul de 5,5 m. După cum
se arată în detaliu în Sub-capitolul 3.5.1.5 şi se vede în planul portului, acesta are un
terminal pentru barje utilizat mai ales ca zonă de depozitare pentru barje şi împingătoare.
În timpul vizitelor efectuate în Port, terminalul era mereu utilizat la întreaga capacitate.
Sistemul de manipulare al marfurilor
Sistemul actual de manipulare a mărfurilor din Portul Constanţa este foarte flexibil.
Sistemul de manipulare a mărfurilor (* Fără lichidele în vrac), majoritatea mărfurilor este
manipulată indirect, doar anumite transporturi de oţel, materiale de construcţii şi
cherestea fiind încărcate/descărcate direct în/din camioane/remorci/vagoane. Pe lângă
operaţiile convenţionale de încărcare şi descărcare la dane, portul mai oferă şi
posibilitatea efectuării de operaţii „midstream“, în care de exemplu cărbunele este
descărcat din nave mari de tip Cape size direct în barje, cu ajutorul macaralelor plutitoare.
De asemenea, din când în când navele ancorate la dană preiau marfa în mod indirect de
pe ţărm şi în acelaşi timp încarcă în mod direct dintr-o barjă. Această metodă se foloseşte
mai ales la îngrăşămintele chimice, fierul vechi şi cereale.

Prezentarea generala a terminalelor existente

Portul Constanţa este organizat după un model de proprietate tipic, ceea ce înseamnă că
Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CN APMC) răspunde de administraţia
şi investiţiile în infrastructura portuară, în timp ce operaţiile de manipulare a
încărcăturilor, inclusiv investiţiile în suprastructură şi utilaje, sunt sub controlul
operatorilor terminalelor particulare. Conform legislaţiei în vigoare, întreaga
infrastructură din port, inclusiv terenul, este un bun aparţinând domeniului public şi nu
poate fi proprietatea operatorilor privaţi de terminale.