DISCIPLINA: MANAGEMENT NAVAL SI PORTUAR

INDRUMATOR: FILIP NISTOR

STUDENTI:
ROU MARIAN

SARICU DIMCIU

GRUPA:
371 FR

Portul Hamburg este localizat la 110 km de Marea Nordului de care este legat
prin estuarul larg al raului Elba.

Portul Hamburg

Statistici
Sosiri nave
Volum

12,217
containere

9.737,110 TEU (2011)

anual
Venituri anuale
Principalele domenii

44.4 milioane (2010)

farmaceutice,
cafea, condimente, covoare,hartie

meserii

.
Locatie
Tara

Germania

Locatie

Hamburg

Detalii
Deschis

May

Operator

Autoritatea Portuara Hamburg

Apartine

Autoritatea Portuara Hamburg

Tipul portului

Artificial

Zona de teren

43.31 km2 (16.72 sq mi)

Suprafata

73.99 km2 (28.57 sq mi)

Este numit "Poarta ctre

port din Germania.

Acesta

1189

lume"
este al

Germaniei i este cel

doilea

port, cel

mai

mai

mare

aglomerat din

Europa, (dup portul din Rotterdam), n termeni de transfer TEU, i al 11-lea cel mai
mare port la nivel mondial cu 9.740.000 containere ce au fost manevrate n port n
anul

2011.
Portul acopera

care 43.31

suprafata de 73.99

km (34.12

km (64.80

km ), sunt zone

km utilizabile), din

de teren.

Locul

de

amplasare este natural avantajat de o ramificare a raului Elba, crend un loc ideal
pentru un port complex cu depozite i faciliti de transbordare.
ISTORIC
Istoria portului este

aproape

la

fel de

veche

ca istoria nsi

orasului Hamburg.
Fondat la 07

mai

1189 de Frederick Iohan.

pentru locatiile

sale

strategice, a

fost principalul port din Europa Central i de-a lungul secolelor care a permis
orasului Hamburg a se dezvolta ntr-un ora de conducere a comerului i intr-o
burghezie bogat

i mndr.

n era Ligii Hanseatice, ntre secolul al 13-lea si secolul al 17-lea, Hamburg a

fost considerat primul port ca importanta din Europa, n ceea ce privete poziia sa ca
un nod comercial central pentru comertul pe mare.
n a doua jumtate a secolului 19, Hamburg a devenit centrul principal din
Europa Central pentru pasagerele transatlantice, cele de transport de marf, i din
1871 incoace, a fost portul principal din Germania privind comerul.
Hamburg America Line a fost la timpul ei cea mai mare companie de
transport maritim din lume.
Speicherstadt, este unul dintre iconiele arhitecturale ale Hamburgului astzi,
este o zona debarcader mare de 350.000 mp ce se intinde pe malul de nord al
rului construit n anii 1880., construita ca parte a portului liber a facut fata
fluxului tot mai mare de bunuri depozitate n port.
Portul Hamburg a pierdut de dou ori flote dup primul rzboi mondial i al
doilea rzboi mondial i n urma divizrii Germaniei ntre 1945 1990 i prin
urmare, multe dintre conexiunile sale comerciale. Cu toate acestea, o data cu
reunificarea

Germaniei, de

la

cderea Cortinei

de

Fier

i extinderii

europene, Hamburg face istorie n mod substanial ca fiind unul dintre porturile
Europei Centrale si prim-logistice i ca unul din principalele porturi din lume, cel mai
mare mare i cel mai aglomerat
3

Celebrarea zilei de natere a portului sarbatorita n fiecare an n primul

week-end din luna Mai este una dintre cele mai mari manifestri publice din
Hamburg.
Vizitatorii vin de peste tot din Germania i Europa pentru a participa la
festiviti. Remorcherele

executa

numare

de

"balet", ambarcatiunile

vechi i

navele de croazier sunt deschise pentru excursii. La sfarsitul festivitatilor are loc un
impresionant foc de artificii.
Terminal

Port

EUROGATE
Containere

Operator

TIP

Dane

Lungime
cheu

Suprafata
Macarale
(Ha)

Capacitate
(kTEU)

Terminal
Hamburg EUROGATE Container 6

2.050 m

21

140

2.900

(CTH)

Container

Terminal

Altenwerder (CTA)

Container

Terminal

Burchardkai (CTB)

Container

Terminal

Tollerort (CTT)

Buss Hansa Terminal

Buss Ross Terminal

Steinweg

HHLA

Container 4

1.400 m

26

110

> 3.000

HHLA

Container 8

2.850 m

22

140

5.200

HHLA

Container 4

1.000 m

40

950

840 m

30

230 m

1.150 m

MultiPurpose

MultiPurpose

Marfa vrac

250

Marfuri

Buss Hansa Terminal

Elbe Minerallwerke

Vopak

Terminal

Hamburg

840 m

lichide

Royal
Shell

Vopak

Dutch Marfuri

8/ship

lichide

Marfuri

840 m

lichide

720,000
cbm

5.000

ACCESUL
Accesul navelor mari pe raul Elba este inaccesibil din motive ecologice.
Cooperarea dintre Saxonia Inferioara si Bremen a dus la executarea de
proiecte necesare pentru construirea unui nou terminal de containere in apele mai
adanci dar acest plan nu a fost dus cu bine spre rezolvare o data cu schimbarea
guvernului din anul 2001.

Elba 17 este al treilea cel mai mare doc din Germania, situat n
Hamburg (Germania) i administrat de societatea de construcii navale Blohm Voss . nfiintat n 1942, are o lungime de 351 metri si o latime de 59 metri.
A fost, ns, destinat pentru construcia masiv de nave de lupta de clas H.

n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, a fost folosit numai pentru lucrrile de
reparaii i, de asemenea, a servit ca un adpost. Dup rzboi, poarta mare de
metal al docului plutitor a fost casata i a servit doar ca loc de acostare in port.
La data de 12 decembrie 1967, construirea unei noi porti a fost finalizata
i prima nava care a intrat pe doc a fost tancul de 190.000t Myrina.

AUTORITATEA PORTUARA
Autoritatea portului Hamburg (HPA) reprezinta managerul si administratorul
portului Hamburg, cel mai mare port din Germania si al treilea din Europa dupa
Rotterdam si Antwerpen.

A fost nfiinat n octombrie 2005, n cursul absorbit de competene conexe

activitilor portuare de diferite autoriti din Hamburg. Construit pe principiul "o
fa de client", autoritatea este partenerul central
cererile rezultate n

ceea

ce

de

privete infrastructura, de

contact pentru toate

siguran portuar,

operationala si de navigatie, de gestionare a proprietii i a condiiilor economice n

port.
Diviziunile Autoritii

Portului Hamburg responsabile

de strategie

i de

planificare proiecteaza planurile dezvoltrii lor pentru portul din Hamburg, innd cont
de interesele locuitorilor industria portuara, de afaceri, comer i de rezidentii rilor
vecine.
Scopul este de a realiza restructurarea i proiectele de dezvoltare, ruta de
trafic i

extinderea danelor,

i ocuparea zonelor de
Pe

precum

extindere portuare,

lng acordarea

de

dezvoltarea
n

in

conformitate

faciliti de

timp, pregtirea

cu cerinele

pieei.

infrastructur, autoritatea

asigur,dezvolt i consolideaz poziia strategic concurenial a portului, pe

baza analizelor de pia i de concurenta prin oferirea de servicii atractive pentru
clieni, prin stabilirea pe termen lung a relaiilor cu clienii, prin impunerea
unor taxe adecvate de utilizare i prin reprezentarea intereselor orasului Hamburg n
relaiile cu Uniunea Europeana,printre altele.
Autoritatea

portului

responsabil pentru toate

public,siguran

Hamburg este
ntrebrile cu

navigaiei de

management imobiliar, i mediul

de

un

partener central

privire

trafic, cilor
afaceri. Aceasta

i este

la infrastructura, zona
ferate
se

din

port, de

concentreaz pe

asigurarea investiiilor n timp util, solid finanate, i bine plasate n infrastructur

care sunt n concordan cu cerinele pieei, precum i evaluarea cererii de bunuri
imobiliare comerciale i furnizarea de locaii pentru afaceri conexe activitilor
portuare.
Autoritatea organizeaz, de asemenea, responsabilitile oficiale i serviciile
de

afaceri portuare ntr-un

mod

transparent, orientat

spre

pia.Autoritatea

portuar acioneaz n conformitate cu principiile economice de management al

afacerii i, astfel,ntotdeauna se strduiete sa atinga cel mai nalt nivel al eficienei.

PRINCIPALELE PUNCTE TARI, PUNCTE SLABE

Portul Hamburg are numeroase avantaje si puncte tari. n ultimele dou
decenii, portul

din

Hamburg, a

devenit

unul

dintre

primii

zece porturi

din

lume . Creterea cotei de pia a acestuia de la 19 la sut n 1985 la 29 la sut n

7

anul 2006 pentru mrfurile containerizate ntre porturile aa-numita serie de nord,
inclusiv Hamburg, Rotterdam, Anvers
de evoluia mai

i Bremerhaven a

multor factori avantajosi

din

punct

fost

favorizat
de

vedere

al locaiei (Handelskammer Hamburg, 2007).

Cel mai important, locaia sa ideal strategica ntre Marea Nordului i
Marea Baltic face portul din Hamburg, poarta de acces la pieele de Nord iEuropa
de Est care cuprinde o populaie de 460 de milioane este un punct forte major
(Financial Times Deutschland,2008).
Pe langa numeroasele puncte tari mentionate, portul Hamburg are si puncte
slabe. Locatia, este unul din aceste puncte. Locatia interioara produce probleme in
ceea priveste accesul la port pentru navele cargo mai mari.
Pe anumite sectiuni ale estuarului, aceste nave nu pot trece una pe langa
cealalta si de aceea se creaza nevoia pentru coordonarea acestora fapt care duce la
intarzieri. Mai mult, adancimea raului Elba mai spre interior nu este suficient de mare
pentru anumite nave. Ca rezultat, aceste nave nu pot intra in port deloc sau trebuie
sa fie incarcate mai putin inainte de a intra pe aceste portiuni pentru a evita
aglomeratia.
Un alt dezavantaj al portului este marimea limitata a bazinului. Deocamdata,
ofera spatiu suficient pentru pentru manevrarea majoritatii navelor. Insa, cu aparitia
navelor foarte mari cum ar fi Emma Maersk, marimea relativ mica a bazinului
reprezinta o problema pentru ca nu este destul de mare pentru aceste nave sa intre
si sa se intoarca.
Problema spatiului limitat nu este o problema numai pentru bazinul si apele
portului dar si pentru zonele de uscat din jurul portului. Spatiul este insuficient pentru
depozitare cat si pentru zonele de serviciu si logistica pentru a acoperi cu cresterea
continua a cererii.
In final, este o problema in ceea ce priveste conexiunea in interiorul portului. In
timp ce marfa containerizata este de cele mai multe ori descarcata in partea vestica
a portului, domeniile de servicii logistice se afla in partea estica, cateva sosele cu mai
multe benzi ar fi suficiente pentru a asigura trecerea eficienta intre partile portului.
Acum insa exista o singura legatura principala intre cele 2 parti; podul Kohlbrand cu
numai 2 benzi pe fiecare sens este adesea congestionat si cauzeaza numeroase
intarzieri si ineficiente in operatiunile portului.

Despre cultura din portul din Hamburg putem spune, de asemenea, ca portul
insusi este

una dintre atractiile cele mai mari din Hamburg, att ca un centru de

via, industrial si logistic, dar, de asemenea , ca un fundal pentru cultura modern i

istoria portului. Printre acestea se numr nave muzeu, teatre muzicale, baruri,
restaurante i hoteluri si chiar o biserica barc plutitoare.

Portul oraului este cel de-al treilea ca mrime din Europa i asigur 150.000
de locuri de munc. Dup o scurt cltorie prin port, oricine i poate face o idee
despre activitatea i mrimea acestuia. Cele dou lacuri din centrul oraului se
datoreaz unui baraj al rului Alster. Centrul istoric este strbtut de numeroase
canale i rulee, traversate de cca. 2500 de poduri (mai multe ca la Veneia sau
Amesterdam).

BIBLIOGRAFIE
www.hafen-hamburg.de
www.portofhamburg.com

10