Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Am luat decizia de a scrie acest articol in urma cererilor multora dintre voi si in urma multitudinii de intrebari
legate de bazele nutritiei: Vreau mai mult carbo, ce sa consum? sau Vreau alimente mai putin bogate in
carbohidrati si care sa contina mai multa proteinaCe recomanzi?
Cred ca majoritatea dintre voi a vazut cel putin o data in viata o forma a piramidei de mai sus. Am vazut ca si
pe unele pungi de chipsuri exista o astfel de piramida. Toate recomanda la fel: consumul regulat de legume,
paste fainoase, cereale integrale, consumul ocazional de fructe, peste (fructe de mare), nuci, seminte si
dulciuri pe baza de cereale sau fructe si consumul ocazional de produse lactate, oua si carne rosie. Sigur
ultimele triunghiuri ale piramidei se mai schimba intre ele, important e ca la baza piramidei stau
carbohidratii, iar in varful ei proteinele si grasimile.
Nu vreau sa intru in detalii prea tehnice, nu vreau sa va incarc cu tot felul de denumiri. Incerc pe cat posibil
sa fac un articol complex, dar usor de inteles de oricine, nu doar de sportivii de performanta.
Toata lumea stie si peste tot este recomandat ca pentru o viata sanatoasa trebuie sa consumam zilnic cel
putin doi litri de apa. Apa, nu lichide cum spun unele campanii de pe la tv, ca lichid este si bere si degeaba
bag cate 4 litri pe zi in mine :)).
Hrana noastra cea de toate zilele, alimentele pe care le bagam in noi zilnic contin apa si macronutrienti /
micronutrienti, in proportii diferite. Probabil unii nu stiu ce sunt macro si micronutrientii. Pe scurt:
macronutrientii sunt carbohidratii (glucidele), proteinele si grasimile (lipidele), iar micronutrientii sunt
suplimentele gen vitamine si minerale.
Trebuie sa retinem ca glucidele (recte carbohidratii) sunt principala sursa de energie pentru organism,
proteinele sunt importante pentru buna functionare si integritatea structurala a organismului si contrar unor
idei chiar si lipidele (grasimile) sunt necesare corpului uman, aceste ajutand la protectia si buna functionare
a organelor. Cam asta e treaba cu macronutrientii.
Micronutrientii, adica vitaminele si mineralele se gasesc in majoritatea alimentelor, insa se cam duc datorita
prepararii lor, de aceea toata lumea recomanda legumele si fructele pentru vitaminizare. Contrar credintei
populare, vitaminele si mineralele nu au valoare energetica, degeaba iei un pumn de pastile si ai impresia ca
vei primi energie si vei putea sa duci o zi de munca pana la capat desi nu ai dormit noaptea trecuta :).
Vitaminele si mineralele au un rol important pentru corpul omenesc: acela de a ajuta la buna desfasurare a
reactiilor biochimice din corp, de a asigura mersul normal al uzinei omenesti
Buun, acum ca am inteles (sper) cum e treaba cu macro si micronutrientii, cu carbohidratii si proteinele,
probabil ca o sa intrebati ceva de genu da ba, da concret care alimente sunt bune si care nu? Care contin
mai multe proteine si care contin mai multi carbohidrati? Pai norocul meu si al vostru este ca sunt destul
de bine documentat in sensul asta si las mai jos o lista maricica, cu principalele alimente pe care le
consumam si cu cantitatile continute de proteine, grasimi, apa si carbohidrati. Bonus: calorii continute ;).
Cifrele sunt informative, pot fi diferente mici intre ce prezint mai jos si ce scrie pe eticheta :). Sunt exprimate
in grame la 100 de grame de produs.
Asadar, avem mai jos alimentele grupate pe categorii:
Produse lactate:
lapte de vaca integral: 87% apa; 3,5 proteine pe suta de grame; grasimi 3,6 g %; carbohidrati 4,8 g% si 67
calorii.
lapte de vaca partial degresat: 88% apa; 3,5 proteine g%; 2 g% grasimi; 4,9 carbohidrati g%; 53 calorii.
lapte de vaca batut: 88% apa; 3,5 proteine g%; 3,6 g% grasimi; 3,9 g% carbo; 64 calorii.
iaurt gras: 90 % apa; 3,2 g% proteine; 3,2 g% grasimi; 3 g% carbohidrati; 55 calorii.
iaurt slab: 92% apa; 3,3 g% proteine; 0,1 g% grasimi; 3,9 g% carbohidrati; 30 calorii.
branza grasa de vaca: 90% apa; 13 g% proteine; 9 g% grasimi; 4,5 g% carbohidrati; 156 calorii.
branza slaba de vaca: 75% apa; 17 g% proteine; 1,2 g% grasimi; 3 g% carbohidrati; 97 calorii.
telemea de vaca: 57 % apa; 17 g% proteine; 17,2 g% grasimi; 1 g% carbohidrati; 243 calorii.
telemea de oaie: 55 % apa; 17 g% proteine; 20 g% grasimi; 1 g% carbohidrati; 270 calorii.
cascaval: 50 % apa; 25 g% proteine; 19 g% grasimi; 1 g% carbohidrati; 283 calorii.
branza topita grasa: 55% apa; 20 g% proteine; 20,3 g% grasimi; 1 g% carbohidrati; 271 calorii.
Continui cu produsele din carne si derivate din carne, pastrez ordinea apa, proteine, grasimi,
carbohidrati si calorii, deci scriu doar cifrele (da stiu, uneori sunt lenes :D):
carne de vaca slaba: 74, 21, 3, 0, 118.
carne de vaca grasa: 74, 22, 35, 0, 226.
carne de porc slaba: 72; 20,4; 6,3; 0; 143.
carne de porc grasa: 49, 15, 35, 0, 388.
carne de oaie slaba: 72; 20; 6,5; 0; 144.
carne de oaie grasa: 54; 17; 28; 0; 331.
carne de miel: 62, 18, 20, 0, 260.
carne de gaina slaba: 73, 20, 5, 0, 128.
carne de gaina grasa: 70; 19; 9,5; 0; 167.
carne de pui de gaina: 70,4; 20,1; 10,2; 177.
carne de curcan: 65,8; 24,5; 8,5; 0; 179.
carne de rata: 75; 19,6; 6; 0; 136.
carne de caprioara: 76; 20; 1,9; 0; 100.
carne de iepure: 75; 22; 1,3; 0; 98.
carne de mistret: 74; 22; 2,4; 0; 114.
ficat de bovine: 72; 20; 5; 4; 146.
ficat de porc: 72; 19; 6; 3; 146.
limba de bovine: 68,4; 16; 15; 0,4; 207.
rinichi de bovine si de porc: 76; 18; 3; 0; 122.
creier de bovine: 78; 10,5; 9; 0; 127.
parizer, crenvurst, polonez: 61; 10,1; 26,6; 0; 289.
salam de sibiu: 24,1; 26,5; 43,1; 0; 312.
salam de vara: 27; 20; 17; 0; 579.
muschi tiganesc: 50,5; 21,6; 26,3; 0; 333.
Cam asta este compozitia alimentelor generale pe care le folosim zilnic, in diferite combinatii. Va aduc
aminte in cazul in care v-ati pierdut printre numere si cifre. Avem 5 numere. Ele reprezinta in ordine: apa,
proteine, grasimi, carbohidrati, calorii. Aceste date sunt furnizate de specialistii de la Institutul Parhon si sunt
mai mult de ordin informativ. O baza de date mai detaliata, dar americana/engleza gasiti AICI.