UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE SUCEAVA

FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

DEPARTAMENTUL DE SĂNĂTATE ȘI DEZVOLTARE UMANĂ

DIETOTERAPIA ȘI PARTICULARITĂȚI
DE ÎNGRIJIRE ÎN BOLILE INFECȚIOASE

PROFESOR
Șef lucrări dr. Căliman-Sturdza Olga Adriana
STUDENT
Bogdana RUSEI
ND an III, Grupa 1432

1
Diareea reprezintă creşterea frecvenţei actelor de defecaţie şi/sau a fluidităţii
materiilor fecale. Episoadele diareice pot apărea la orice vârstă. Pacienții cu
diaree pot pierde cantităti importante de lichid din organism, ceea ce poate duce
la deshidratare, care are implicații serioase atunci când vorbim de copii și
persoanele vârstnice.

În cazul diareei acute, debutul este brusc, durează de regulă câteva zile. Dacă
simptomele persistă și depășesc câteva săptămâni, afecțiunea este una cronică și
poate indica existența unor probleme de sănătate grave. Cele mai multe cazuri
de diaree sunt autolimitate și nu necesită consult medical. În cazul prezenței
oricăruia dintre următoarele este obligatorie prezentarea la medic: persistența
simptomelor sau agaravarea lor la 48h, prezența sângelui în scaun, hipertermia
severă, deshidratarea, mai ales la copii, gravide și bătrâni.

De cele mai multe ori sursele infecției sunt: apa, consumul de alimente
contaminate – lactate, preparate din carne gătită insuficient, ouă, pește, fructe de
mare, sucuri de fructe nepasteurizate. În timpul călătoriilor (diareea călătorului)
există o predispoziție mai mare pentru apariția diareei infecțioase. Diareea acută
de cauză infecțioasă este transmisibilă și se răspândeste ușor în colectivități –
grădinițe, școli, aziluri.

Tipuri
Clinic, diareea poate fi : acută sau cronică.

Diareea acută
Diareea acută este un simptom frecvent întâlnit determinat de cauze diferite şi
reprezintă expresia perturbării homeostaziei intestinului. Diareea acută durează
de obicei 7 zile. Cea mai mare parte a diareelor acute sunt de origine infecțioasă,
încetează de la sine și nu reprezintă un pericol pentru sănătatea persoanei.

Ea se caracterizează prin:

 creşterea conţinutului lichidian al scaunelor peste valoarea normală de

aproximativ 10 ml/kg/zi la copii şi 200 g/24 ore la adolescenţi si adulţi
 reşterea frecvenţei scaunelor (≥3) - poate varia de la 4-5 la peste 20
scaune/zi

Gastroenterită acută reprezintă diminuarea consistenţei scaunelor (moi sau

lichide) şi/sau creşterea frecvenţei (≥ 3/24 ore) cu sau fără febră sau vărsături.

Cauzele diareei acute:

1. Cauze digestive:

Factori infecţioși și parazitari cum ar fi:

2
  bacterii: E.coli, Salmonella, Shigella, Vibrio cholerae, Yersinia
enterocolitica, Campylobacter etc.;
 virusuri: rotavirusuri, virusul Norwalk, Cytomegalovirus, Herpes simplex,
virusul hepatitei etc.;
 paraziţi: Giardia lamblia și Entamoeba hystolitica, Cryptosporidium etc.
 factori neinfecţioși: pancreatopatii, intoleranţă alimentară la lactoză sau
gluten, malabsorbţie, sindrom de intestin scurt, reacţii adverse la
medicamente, reacţii la unele alimente crude sau preparate culinar,
intoxicaţii cu substanţe toxice, afecţiuni intestinale inflamatorii (colon
iritabil, boala Crohn), postintervenţii chirurgicale (la nivelul stomacului,
colecistului, colonului), enterocolita de iradiere, SIDA.

2. Cauze extradigestive: endocrine, renale, neurologice, tumori, emoţii

puternice, stres acut

3. Fără etiologie confirmată: diareea simplă, fără etiologie confirmată, are de

multe ori drept cauză anxietatea.

Semne și simptome
Debutul diareei este în general brusc, cu modificări ale stării generale: stare de
rău, slăbiciune fizică pronunțată, durere de cap.

Alte manifestări:

 scaune moi și dese

 crampe abdominale
 greață, vărsături
 deshidratare
 distensia abdomenului
 balonare
 necesitate imperioasă de defecație
 febră
 sânge/mucus în materii fecale
 stare de slăbiciune
 lipsa poftei de mâncare

Diagnostic
Diagnosticul se stabilește prin anamneză și examen fizic și clinic. Din analizele
de laborator ale materiilor fecale se poate stabili agentul cauzal. Se recomandă
analize de depistare a virusurilor/ bacteriilor, paraziților în materiile fecale
(coprocultură, exament coproparazitologic, depistarea virusurilor sau a toxinei
Clostridium difficile, antigen Giardia). Testele de sânge pot identifica alte cauze
ale diareei - existența altor afecțiuni. Testele imagistice – se analizează starea
generală a tractului digestiv.
3
Tratament
Regim alimentar
În depășirea episoadelor de diaree, cea mai importantă este hidratarea. Sugarii,
copii mici și persoanele în vârsta sunt, în mod special, expuși riscului de
deshidratare prin diaree. Se vor consuma 2 - 2.5 litri de lichide fracționat: apă și
ceai fără zahăr, electroliți. Treptat se introduc alimentele precum orez, pâine
prăjită, brânzeturi uscate, banane, carne de pui fiartă. Regimul alimentar poate fi
completat cu probiotice pentru refacerea florei intestinale. Tratament naturist:
plante cu efecte antibacteriene, antiinflamatoare, calmante- mușețel, mentă,
cimbru, fenicul.

Tratament medicamentos
Tratamentul are ca scop ameliorarea simptomelor:

 medicamente antidiareice - reglează tranzitul intestinal și reduc numărul

scaunelor
 medicamente antispastice - reduc crampele și durerile abdominale.
 antibiotice - în cazul diareei infecțioase

Alimentaţia pacienţilor cu diaree acută

Important!
Recomandările de mai jos sunt orientative, ele trebuind a fi adaptate toleranţei
individuale şi bolilor asociate de care suferă fiecare pacient în parte.

În primele 24-48 de ore regimul alimentar trebuie alcătuit doar din lichide:
– ceaiuri neîndulcite (sau îndulcite cu zaharină ori foarte puţin zahăr) de
mentă, muşeţel, sunătoare, etc.;
– zeamă de orez;
– supe de morcovi sau zarzavat strecurate şi normal sărate.

Cantitatea de lichide administrată trebuie să ajungă la 2-3 litri/zi în vederea

refacerii pierderilor de apă.

Treptat regimul se lărgeşte cu supe de carne, supe de zarzavat paserate, supă

de orez pasată, brânză proaspătă de vaci, carne slabă tocată (perişoare sau

4
chiftele fierte în apă), pâine albă prăjită sau veche de o zi, paste făinoase bine
fierte, suc de fructe.

Dacă evoluţia este bună şi se înregistrează o normalizare a scaunelor, se

adaugă legume fierte trecute prin sită (cartofi, morcovi, spanac, dovlecei),
apoi legume fierte nepaserate şi carne slabă fiartă.

Mai târziu se introduc laptele (dacă nu există intoleranţă la lapte) şi ouăle.

Laptele se serveşte îndoit cu ceai sau fiert cu făinoase. Ouăle se folosesc
iniţial în preparate dietetice (de exemplu budinci) şi mai târziu sub formă de
ouă fierte moi.

După câteva zile până la o săptămână se trece la o alimentaţie normală în care

regimul alimentar se alcătuieşte după dorinţa şi mai ales după toleranţa
bolnavului. Se vor evita totuşi pentru perioade variabile de timp dulciurile în
exces, laptele simplu, alimentele bogate în celuloză (mazărea, varza, fasolea,
ridichile, castraveţii) precum şi fructele crude.

Exemplu de meniu pentru o zi:

Mic dejun
Aliment Grame Calorii Proteine Lipide Carbohidrați Fibre
Pâine 50g 265 13.4 4.2 43.3 7.4
integrală
prăjită
Brânză 60 g 143 12.5 3.5 0.7 0
slabă de
vaci
Ceai de 200g 0 0 0 0 0
mentă
Total 310g 408 25.9 7.7 43.3 7.4

Gustare

5
 Aliment Grame Calorii Proteine Lipide Carbohidrați Fibre
Rondele de 30 115 8.8 3.8 10.3 0
orez
expandat
Total 30 115 8.8 3.8 10.3 0

Prânz
Aliment Grame Calorii Proteine Lipide Carbohidraț Fibre
i
Supă 200 ml 20 32 8 0 0
clară de
vită
Fidea 25 78 2,8 0,7 14,8 0,5
Cartof 100 93 2,5 0,1 21,2 2,2
copt în
coajă
Pulpă de 80 96,8 20,8 0,8 0 0
pui la
cuptor
fără piele
Ardei 50 11,5 1,4 0,2 1,8 1,1
copt
Total 455 299,3 59,5 9,8 37,8 3,8

Gustare
Aliment Grame Calorii Proteine Lipide Carbohidrati Fibre
Măr copt 130 115.7 1.4 0.4 29.6 3.4
TOTAL 130 115.7 1.4 0.4 29.6 3.4

Cina
Aliment Grame Calorii Proteine Lipide Carbohidrati Fibre
Carne slaba 100 130.9 20.4 3.4 3.4 0
de oui
Orez fiert 100 70 2 0 15 1
Total 200 137.9 22.4 3.4 18.4 1

6
7