Dieta este elementul terapeutic primordial, constant intalnit in toate formele de boala.

Aproape o treime din diabeticii tip2 nou descoperiti pot fi echilibrati initial numai prin dieta. Dieta pacientului diabetic se apropie cat mai mult de dieta oricarui om sanatos, fiind caracterizata de un aport crescut de fructe si legume si de evitarea consumului exagerat de sare si grasimi animale. O dieta corect stabilita trebuie individualizata in functie de greutatea pacientului si de afectiunile asociate. Astfel, se recomanda o dieta normocalorica la normoponderali , hipocalorica la hiperponderali si hipercalorica la subponderali; glucidele trebuie sa reprezinte 55% din aportul caloric, 30% grasimi, din care 10% mononesaturate ( ulei de masline), 10% polinesaturate (ulei de floarea soarelui, margarina, macrou, sardine, etc), 15% proteine. Astfel, o caracteristica a dietei in diabetul zaharat o reprezinta stabilirea unei cantitati fixe de glucide, cantitate stabilita de medic, ce oscileaza intre 120 si 200 de grame pe zi. Restrictia facuta la glucide se compenseaza caloric cu alte alimente .care nu contin glucide (albumine, grasimi, verdeturi) din care bolnavul poate manca atat cat sa se sature. Pentru a fi sigur ca respecta regimul alimentar, diabeticul este obligat sa cantareasca zilnic alimentele care contin glucide. Orice depasire a prescriptiei medicului la alimentele din aceasta categorie, duce la decompensarea diabetului. Regimul alimentar in diabet este format din doua grupe de alimente, dupa cum urmeaza: A) Alimente care nu contin glucide si nu trebuie cantarite zilnic Carne: vaca, vitel, pasare, miel, mezeluri (parizer, cremwursti, sunca), Peste: proaspat sau conservat ( salau, stiuca, cod, hering, crap, biban, pastrav, etc) Oua: proaspete . Grasimi: unt, untdelemn, margarina Smantana: proaspata Nuci, alune: (4-5 bucati). Bauturi: ceai, cafea, apa minerala. De asemenea vin alb, tuica sau coniac, dar cu moderatie, abuzul fiind daunator oricui si cu atat mai mult diabeticului. Zarzavaturi: rosii, vinete, spanac, ciuperci, ardei gras, varza alba, bame, varza rosie, conopida, castraveti, dovlecei, fasole verde, ridichi, andive, stevie, loboda, papadie, untisor, salata verde (800 - l 000 g). B) Alimente care contin glucide si trebuie socotite si cantarite zilnic pe cantar Fructe proaspete: fragi, capsuni, zmeura, agrise, mure, piersici, mere, cirese timpurii, caise, visine, portocale (fara coaja, gutui, prune nu prea dulci (contin 10% glucide). Lactate: branza de vaci, iaurt (contin 4% glucide) lapte dulce ( 5%glucide) Fainoase: paste fainoase, cartofi, orez sau gris, toate cantarite fierte (contin 20% glucide). Paine: proaspata, indiferent de calitate (contine 50% glucide) painea va fi impartita pe felii si mese, cat mai exact; mesele se vor repartiza la ore cat mai precise; (dimineata, ora 11, pranz, ora 17 si seara). Ultima masa sub forma unei mici gustari va fi luata la orele 22. Painea prajita va fi cantarita inainte de prajire, deoarece prin deshidratare cresc glucidele; Mamaliga pripita, la fel si fasolea boabe cantarita fiarta (contin 12% glucide). Alimentele cu continut glucidic permise diabeticului se pot inlocui unele cu altele ( in cantitati echivalente). Astfel: 20 g paine ( o felie paine) = 200 ml lapte (o cana ) sau 200 g (iaurt, branza de vaci) = 50 g cartofi (doua linguri) = 50 g orez sau gris fiert = 50 g paste fainoase fierte = 100 g fructe permise = 80 g

mamaliga pripita = 100 g morcovi=100 g sfecla rosie= 120g mazare= 150 g fasole verde. Mai precis putem exemplifica cu o foaie de echivalente, frecvent utilizata in stabilirea dietelor in Institutul de Diabet si boli de nutritie N . Paulescu Foaie de echivalenta Continutul in zahar a 20 g paine este egal cu zaharul continut in cantitatile indicate, din alimentele de mai jos. Deci in loc de 20 g de paine se poate lua cantitatea indicata in alimentul corespunzator, asa cum se vede pe lista urmatoare: 20 g paine = 15 g faina de grau 20 g paine = 15 g faina de porumb 20 g paine = 86 g mamaliga 20 g paine = 18 g macaroane 20 g paine = 65 g macaroane fierte 20 g paine = 250 g lapte 20 g paine = 350 g lapte acru sau iaurt 20 g paine = 60 g cartofi 20 g paine = 20 g mazare, fasole, linte uscata boabe 20 g paine = 70 g mazare, fasole linte fierte 20 g paine = 120 g mazare verde 30 g paine = 220 g fasole verde 20 g paine = 140 g mere, pere 10 g paine = 170 g portocale 20 g paine = 190 g pepene 20 g paine = 195 g fragi (de pamant) 20 g paine = 225 g afine 20 g paine = 135 g cirese, visine 20 g paine = 130 g prune 20 g paine = 80 g nuci. Dupa cum se vede, greutatea pastelor fainoase, a grisului si a orezului se socoteste dupa fierbere. Alimentele interzise Diabeticului ii sunt oprite fainurile, biscuitii, castanele, zaharul, ciocolata, bomboanele, prajiturile, rahatul, dulceata, inghetata, berea, vinul dulce, mustul, siropurile, lichiorurile, smochinele, stafidele, curmalele, prunele uscate, perele pergamute. Reguli privitoare la regimul de viata: Dati multa atentie igienei personale, in special pastrati cu strictete curatenia pielii si a gurii. Spalati-va pe dinti dupa fiecare masa si tratati-va eventualele focare dentare. Ingrijiti-va picioarele, prin spalarea lor zilnica cu apa si sapun precum si prin evitare frigului si a incaltamintei necorespunzatoare. Evitati viata, zbuciumata, cu incordare nervoasa permanenta care stanjeneste echilibrarea diabetului. Luati masa mereu la aceleasi ore si respectati orele de somn. Evitati viata sedentara si supraalimentatia care predispun la obezitate. Obezitatea agraveaza diabetul si inlesneste aparitia complicatiilor vasculare. Pentru o mai buna ardere a glucozei va este folositoare o activitate musculara, insa fara eforturi intense. De aceea va recomandam plimbari, mici excursii, gimnastica si sporturi usoare: tenis de masa, ciclism, canotaj, vanatoare, scurte ascensiuni etc. Cu speranta ca aceste informatii va vor fi de folos va doresc multa sanatate si... Pofta buna! dr. Lavinia Vija

Alimentele care se pot consuma fara restrictii

carnea, pestele de toate sorturile, mezelurile de orice fel, organe, conserve de carne si peste; branzeturile fermentate toate (telemea, cascaval, branza de burduf, branzeturi topite), branza de vaci, casul, urda; oua, sub orice forma; grasimi: unt, smantana, frisca, untura, slanina, uleiuri vegetale de orice tip; legume cu continut sub 5% glucide: andive, ardei gras, castraveti, ciuperci, conopida, dovlecei, fasole verde, loboda, rosii, ridichi, salata verde, spanac, varza, vinete, bame, in cantitati rezonabile; fructe cu continut sub 5% glucide: pepene galben si verde, nuci, grepfrut, lamai in cantitati potrivite; bauturi nealcoolice; preparatele cu zaharina.

Alimentele interzise in diabetul zaharat

zaharul si toate produsele zaharoase; prajiturile de orice fel, preparate cu zahar; bomboane, ciocolata, rahat, halva; siropuri; biscuiti preparati cu zahar, inghetata; fructe bogate in zaharoza: struguri, pere bergamote, curmale, stafide, smochine, castane; toate bauturile alcoolice, mustul.

Alimente care trebuie consumate numai cantarite

paine care contine in medie 50 g% glucide; pastele fainoase si derivatele de cereale: fidea, taitei, macaroane, spaghete, orez, gris, care cantarite crude au in jur de 70 g% glucide, iar in stare fiarta contin numai 20 g% glucide (prin imbinare cu apa glucidele se dilueaza); laptele dulce sau batut, iaurtul, branza de vaci, casul, urda care contin in medie 4 g% glucide; legumele cu un continut pana la 10 g% glucide: ceapa, morcovul, patrunjelul radacina, prazul, telina, sfecla; legume cu un continut de 15 g% glucide: mazare verde boabe, pastarnac; legume cu continut pana la 10 g% glucide: capsuni, cirese de mai, coacaze rosii, corcoduse, portocale (cantarite fara coaja), mandarine, alune, mere cretesti sau domnesti, fragi; fructe cu continut pana la 15 g% glucide: afine, cirese de iunie, dude, gutui, mere ionatane, piersici, zmeura, caise; fructe cu continut pana la 20 g% glucide: struguri, prune, pere bergamote, banane. Necesarul caloric al individului adult, raportat la greutatea ideala (70 kg) este de 40x70=2800 cal. Din acestea, 40% trebuie luate sub forma de glucide (deci 280 g pe zi), 40% sub forma de lipide (deci 128 g pe zi) si 20% sub forma de proteine (deci 140 g pe zi). (...) Sarea va fi folosita normal, iar condimentele sunt permise toate (cele picante in cantitate moderata). Sunt permise supele de oase, carne, sau din legume mai sarace in glucide.

Reguli privind modul de preparare a alimentelor 1. Nu se va folosi zaharul si produsele zaharoase la pregatirea alimentelor. Indulcirea se va face totdeauna numai cu zaharina. O tableta de zaharina corespunde la 10 g (2 lingurite) de zahar. Pentru a inlatura gustul amarui, observat uneori, zaharina se va dizolva in putina apa, iar adaugarea ei se va face numai la sfarsitul preparatului; 2. Meniul zilnic va cuprinde alimente permise, din toate grupele principale. Dintre tehnicile de pregatire termica se vor folosi numai fierberea, frigerea, coacerea;

3. Legumele si fructele nu vor lipsi din meniul diabeticului, insa numai in limita glucidelor admise; 4. Prepararea sosurilor se va face fara faina. Pentru ingrosarea lor se vor folosi legume trecute prin sita. In cazul in care este necesara totusi faina, aceasta se va lua obligatoriu in calculul glucidelor; 5. Se prefera utilizarea unor preparate ca: sufleuri, budinci, soteuri, mancaruri cu carne si legume; 6. In ceea ce priveste legumele, cele cu continut sub 5 g% glucide nu se iau de obicei in calculul glucidelor zilnice, decat daca se consuma in cantitati mari (peste 200-300 g pe zi). Cele cu 10 g% glucide, insa, care se folosesc de obicei la supe, ciorbe, preparate de baza, se vor lua obligatoriu in calculul ratiei de glucide, indiferent de cantitatea folosita; 7. Painea daca se consuma prajita va fi cantarita intotdeauna inainte de prajire (prin deshidratare cresc glucidele); 8. Pastele fainoase, cantarite crude, contin 75-80 g% glucide, fata de numai 20 g% atunci cand sunt fierte (ca si cartofii); 9. Fructele si legumele, folosite coapte sau fierte vor fi si ele cantarite inainte de tratamentul termic; 10. Se va da prioritate glucidelor din legume, fructe si cereale, care cresc glicemia intr-un ritm lent si la niveluri mai joase, comparativ cu cele care provin din alte surse de glucide.
Diabetul se extinde in zilele noastre devenind o boala care ocupa primul loc alaturi de infarctul miocardic si de cancer. Hrana excesiva si nesanatoasa a multor oameni, mai cu seama a copiilor, este in majoritatea cazurilor cauza acestei boli. Prin urmare, nu numai adultii sunt diabetici, ci, din pacate, exista deja foarte multi copii care sufera de o boala a pancreasulul si deci de zahar. Asta inseamna pentru ei sa stea departe de toate bucuriile copilariei, sa tina regim sever, sa~si faca de doua ori pe zi injectii cu insulina si sa fie inca de la virsta frageda cu un picior in groapa. Numeroasele boli ale timpului nostru ne arata ca bunastarea nu ne prieste intotdeauna. Trebuie sa mai taiem din portii, sa reducem masa prea imbelsugata. ln preajma marilor sarbatori, care se intind pe o perioada de doua zile, se pot observa oameni care cumpara alimente in asemenea cantitati, de parca ar trebui sa hraneasca un regiment intreg. As vrea acum sa incerc sa indie pentru toti diabeticii leacuri care stimuieaza pancreasul si inlatura deci cauza de aparitie a diabetului zaharat. Marele medic naturist elvetian Kunzle spune: ,,Diabetul zaharat se poate indeparta destul de rapid cu urmatoarele plante: 3 parti martisor (cerentel; Geum alpina), cite 1 parte frunze de mur si afin, 3 parti sclipeti (Potehtilla aurea), 2 parti coji (teci) uscate de fasole verde," Se pune 1 lingurita cu virf din acest amestec la 1/4 litru de apa, se opareste si se lasa 3 minute in repaos; cantitatea zilnica: 1 1/2-2 litri. Efectul curativ ai frunzelor de afin depinde de colectarea lor corecta. Ele au voie sa fie culese numai inainte de coacerea fructelor. Ele sunt, adunate la timpul potrivit, un leac experimentat clinic in diabet. Este dovedit ca mirtilina continuta de frunza de afin inainte de coacerea fructelor nu numai ca.scade glicemia (nivelul zaharului in singe), ci poate sa inlature boala complet. Mirtilina frunzelor de afin se numeste, pe drept cuvtnt, ,,insulina vegetala" in ciuda acestor proprietati extraordinare ale frunzelor de afin, tratamentul curativ cu acest ceai nu are voie sa fie facut decit sub controlul medicului. Supravegherea medicala trebuie sa aiba loc in orice caz. Si telina poate fi recomandata pentru scaderea continutului de zahar. Un leac vechi popular este si sucul crud ai verzei acre, ca si consumul zilnic al morcovilor proaspeti; dar si ceapa si usturoiul puse pe piine contribuie la diminuarea zaharului. Un alt remediu popular: 4 linguri de frunze de afin (culese inainte de coacerea fructelor!) se lasa la macerat in 2 litri de apa-rece; se fierbe pina scade la jumatate; se ia de 3 ori pe zi cite 1 ceasca. Si urzicile au o influenta destul de buna asupra pancreasului. De aceea, ele scad si continutul de zahar. in acest caz se foioseste extractul de urzici care se procura din farmacii homeopatice, drogherii si magazine specializate in alimente naturale bogate in vitamine. Intrucit radacina de obligeana vindeca aproape toate afectiunile pancreasului, ajuta si in diabet. Se lasa 1 ceasca cu apa race pe timpul noptii cu 1 lingurita rasa de radacina de obligeana, se incalzeste usor a doua zi, se filtreaza si se bea cite 1 inghititura inainte si dupa fiecare masa, adica 6 inghitituri pe zi. Aceste 6 inghitituri vor fi resimtite de catre fiecare diabetic ca binefacatoare. Frunzele si mladitele de soc sunt si ele indicate sub forma de ceai in diabet. doar socul este una dintre plantele cele mai vechi din medicina poputara.

La tnceputul primaverii, cind papadia tsi face aparitia pe ogoare si cimpii, trebuie taiata pina la radacina, spalata bine si folosita la prima salata. Atunci se vede ca exista unele cu tulpina verde ca iarba si altele cu ea galbui-laptoasa. Cea galbuie este mai gustoasa si mai frageda. Diabeticii ar trebui sa rnanince primavara ziinic aceasta saiata de papadie, atit la prinz cit si seara, Apoi, la sfirsitul lui aprilie si la inceputul lui mai, cind papadia este in plina floare, a venit vrernea pentru orice diabetic de a-si reduce continutut de zahar printr-o cura de 4 saptamtni. Se culeg tulpinile cu flori cu tot si se spala, abia apoi se arunca florile. 10-15 tulpini de papadie pe zi pot produce o scadere totala a nivelului zaharului in stnge. Tulpiniie au ia inceput un gust putin amarui, care dispare insa mai tirziu. Si viscul are o infiuenta dintre cele mai bune asupra pancreasului, asa incit diabetul isi pierde cauza aparitiei printr-un consum continuu de ceai. Viscul se lasa in apa rece peste noapte. La inceput se iau 3 cesti cu apa rece si 3 lingurite (cu virf) de visc. Dupa citeva saptamini se scade la 2 cesti si iarasi ceva mai tirziu la 1 ceasca. O perioada de timp cura se intrerupe complet, si anume primavara, cind se gasesc alte legume proaspete pentru diabetici. Viscul are putere de leac de la inceputul lui octombrie pina in decembrie si in lunile martie si aprilie, deci trebuie cules in aceste intervale. Forta cea mai curativa o au plantele de pe stejari si plopi, dar si cele de pe brazi si pomi fructiferi sunt tamaduitoare. Tulpinile si frunzete se taie marunt. Bobitele albe n-au voie sa fie folosite pentru prepararea ceaiului!] Deoarece si mult apreciatul nostru bitter suedez influenteaza pancreasul in mod favorabil, ba il poate chiar vindeca, se recomanda si aceste picaturi in diabet. Ele trebuie luate de 3 ori pe zi, de fiecare data 1 lingurita plina in putin ceai de plante. Datorita actiunii excelente in profunzime a bitterului suedez ar fi indicata lunar si o compresa tinuta timp de 4 ore pe pancreas. Radacinile de cicoare se pot oferi diabeticilor drept zarzavatul de regim eel mai bun. Sunt muiate bine in apa si spalate, asemanator salatei de andive, pentru a mai taia din gustul amarui. De altfel, ceaiul din flori si tulpini de cicoare se foloseste cu succes si in caz de obezltate. Se beau zilnic 2 cesti din aceasta infuzie. Sucul presat din castravetii proaspeti scade continutul zaharului din singe si este de aceea foarte indicat. Radacina-neagra este si ea o leguma dietetica excelenta, asemanatoare sparanghelului. Datorita continutului scazut de hidrati de carbon, atit sparanghelul cit si radacina-neagra sunt o mincare foarte buna pentru diabetici. Pot fi oferite cu grasime si pesmet de piine alba fara ca sa dauneze bolnavului. Radacina-neagra este cultivata in gradtni pentru a fi folosita la gatit si nu este identica cu cea care creste salbatic, numita si tataneasa sau iarba-lui-Tatin. Si prazul verde este excelent pentru diabetici. Taiat marunt pina la capetete frunzelor, el se pune zilnic la cina pe piine si se maninca. Si la prinz se recomanda salata de praz. O bautura foarte gustoasa si sanatoasa: Peste 500 grame de praz taiat pina la virfurile verzi se toarna 0,7 litri de vin alb sec si se lasa 24 de ore acoperit. Se filtreaza si lichidul se toarna in sticle. Se bea dimineata si seara cite o gura. Resturile pot fi puse pe piine si mincate. Un medic practician din Austria superioara a ajutat o diabetica prin urmatoarea reteta: Se zdrobesc 3 capatini mari de usturoi, se introduc intr-o sticla de 1 litru care se umple apoi cu rachiu de secara si se lasa sa stea 10-14 zile. In fiecare zi inainte de micul dejun se ia 1 lingurita plina din acest macerat. In aprilie 1977 am primit un telefon de la o doamna din Viena care mi-a povestit ca este de 30 de ani bolnava de diabet. M-a rugat s-o ajut. i-am indicat procedeele de mai sus cu diverse plante. S-a luat exact dupa sfaturile mele. La inceputut lui august mi-a comunicat bucuroasa ca din analizele medicale au rezultat valori nor-male de zahar. La sfirsitul lui septembrie 1997 am tinut o prelegere in parohia Hasenleiten din Viena. In timpul discursului, aceasta doamna a cerut sa vorbeasca si a relatat: ,,Am tost 30 de ani bolnava de diabet. Am urmat sfaturile indicate si am acum din august nivel normal de zahar." A fost aplaudata furtunos de public. O cunostinta din Gundelfingen/Bavaria scrie: ,,Un cunoscut apropiat a fost bolnav de diabet ani de-a rindul si avea zilnic nevoie de injectii. Acum a reusit cu ajutorul ceaiurilor si plantelor din brosura dumneavoastra ca zaharul sa-i scada. Se afla, bineinteles sub control medical curent. Doctorul a fost mirat de scaderea zaharului." Un inginer din Viena avea valoarea zaharului in singe de 280. A urmat sfaturiie indicate. La un control medical ulterior s-a constatat ca zaharul a scazut la 130. Intrebuintarea tuturor acestor plante de leac ca si a legumelor dietetice este incununata de succes fireste doar in cazul in care se traieste exact dupa regimul alimentar diabetic prescris.