Sunteți pe pagina 1din 24

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE A BANATULUI REGELE

MIHAI I AL ROMNIEI DIN TIMIOARA


FACULTATEA TEHNOLOGIA PRODUSELOR AGROALIMENTARE
SPECIALIZAREA Aliment-Nutriie uman
DISCIPLINA: Nutriia pe categorii speciale de consumatori

Ing. Rus Daniela


Anul I Master

Dezechilibre nutriionale: Particularizare pentru


obezitate

Conductor tiinific:
ef lucr. Dr. Ariana Bianca Velciov

Timisoara 2015
24

Generalitati
Deficitul nutritional este situatia in care un organism nu dispune de suficiente
substante nutritive pentru a functiona normal. Deficientele de nutritie pot afecta una sau
mai multe functii corporale si variaza mult in severitate. Un nivel scazut al anumitor
substante nutritive poate determina organismul sa reactioneze intr-un mod anormal. De
exemplu, deficitul de calciu si fosfor poate fi problematic pentru structura oaselor,
unghiilor si parului, iar existenta unor valori scazute a proteinelor va afecta muschii si
nivelurile de energie.
Pentru a putea funciona normal, organismul uman necesit un aport constant de
energie, aport care se realizeaz prin intermediul principiilor alimentare. Fiind vorba de
un organism homeoterm, adic lipsit de capacitatea de depozitare a cldurii i de
posibilitatea de transformare a altei forme de energie exterioar, sursa unic i
indispensabil a supravieuirii omului rmne energia obinut prin desfacerea
legturilor chimice din structura alimentelor. Starea de sntate a fiecrui individ,
evaluat adesea prin ceea ce se numeste un status nutriional optim deriv din
echilibrul obinut ntre necesarul i aportul nutriional.
Existena unui stri de nutriie optime promoveaz creterea i dezvoltarea
organismului, menine starea de sntate, permite desfurarea activitii zilnice i
particip la protecia organismului fa de diverse agresiuni sau boli. n determinarea
statusului nutriional, un rol aparte l deine balana energetic a organismului ce st la
baza stabilitii ponderale i a echilibrului mediului intern. Pe un talger al balanei sunt
aporturile energetice (reprezentate aa cum am artat de alimente) iar pe cellalt
consumurile energetice pentru meninerea funciilor organismului, termoreglare si
activitate fizic n cazul organismului uman, aportul energetic este discontinuu i
variabil, n timp ce consumul energetic este permanent.
Este necesar existena unor depozite energetice care s asigure organismului
uman combustibilul n perioadele dintre prnzuri. Se poate vorbi astfel de dou etape
distincte, perioada alimentar i cea de post, n cadrul crora cile metabolice activate
sunt diferite, ducnd fie la stocare de energie sub form de glicogen i trigliceride, fie la
consumul din depozitele glucidice i lipidice, uneori chiar proteice.

24

Ce reprezinta Alimentul?
Alimentul reprezint un produs mai mult sau mai puin natural capabil s i asigure
omului energia necesar desfurrii activitilor biologice, intelectuale i fizice, dar
i nutrienii necesari construciilor i modificrilor celulare. Alimentul potolete senzaia
de foame, iar multora le procur senzaia de plcere i de satisfacie.
Se cunoate foarte bine faptul c nu orice aliment este benefic corpului uman.
Astzi, aproape c a intrat n vorbirea cotidian, expresii ca; "hran nesntoas" sau
"hran sntoas". Calitatea unui aliment rezid att din sursa din care provine, ct i
din modul de prelucrare industrial sau casnic al acestuia.
Alimentele care se gsesc astzi pe pia, sunt naturale, seminaturale sau chiar
semisintetice. Dintre toate acestea, se tie bine, cele mai sntoase sunt cele de
provenien natural, care nu conin adaosuri sintetice (aditivi), care nu au trecut prin
procese de rafinare industrial i care nu au fost excesiv de prelucrate din punct de
vedere culinar. O importan deosebit pentru sntatea omului, o au acele alimente
naturale neprelucrate n vreun fel, de obicei de origine vegetal, cunoscute sub
denumirea de cruditi.
Alimentaia omului reprezint unul dintre stlpii fundamentali a construciei sale.
Sntatea i echilibrul fiecruia, se afl n corelaie direct cu hrana. Deprinderea unei
alimentaii adecvate, aduce, mpreun cu alte elemente corecte de comportament,
o via sntoas. n ceea ce privete actul hrnirii, nu este important doar ce mncm,
ci i ct, cnd i cum ne alimentm.
Dup cum se tie, nu numai hrana nesntoas duneaz corpului uman, ci i un
mod de hrnire necorespunztor, derivat din deprinderea unui comportament
alimentar greit. Consecinele unui comportament alimentar inadecvat, se pot rsfrnge
mai repede sau mai trziu asupra sntii, lund forma unor tulburri ca: obezitatea,
slbirea pronunat a organismului, constipaie sau diaree, diabet zaharat, ulcer gastric
sau duodenal, enterite sau colite, litiaz biliar sau urinar, etc..
Omul, fie c i place sau nu, este, ca orice fiin de pe Terra, o verig a lanurilor
trofice, ceea ce nseamn c prin intermediul hranei sale, schimb informaie, materie i
energie cu mediul nconjurtor. Deja, noua tiin numit nutrigenomica, a adus dovezi
n legtur cu influena alimentelor asupra informaiei genetice nscris n lanurile
noastre de ADN i ARN. Desprins de natur i nchistat ntr-o civilizaia sintetic, omul
modern risc, prin produsele alimentare cu un grad mare de procesare, s i
denatureze grav nu numai sntatea imediat ci i materialul de baz ai cromozomilor
si, cu consecine nc necalculabile asupra lui i a urmailor si.
Astfel, actul hrnirii devine unul de mare responsabilitate asupra viitorului ntregii
specii umane, cci deja trim ntr-o lume n care copii sunt mai bolnavi dect prinii i
chiar, n prea multe cazuri, mor naintea acestora.

24

1. Alimentaia echilibrat
Organismul omului se menine cu att mai sntos cu ct alimentaia este mai
echilibrat. O alimentaie diversificat, individualizat (dup modul de via, sex,
efort, starea de sntate), corect compus din punct de vedere caloric i care
respect raportul optim dintre substanele principale (glucide, proteine, lipide, fibre
vegetale), poate fi considerat a fi alimentaie echilibrat.
Acest tip sntos de hrnire presupune moderaie n toate privinele.
Alimentaia echilibrat trebuie s dea rspunsuri adecvate la cele trei ntrebri
fundamentale ale actului hrnirii, i anume la: ce, ct i cum mncm?
2. Alimentaia dietetic
n faa unei boli, alimentaia pacientului trebuie schimbat, att pentru a se
evita introducerea n organism a unor substane nefavorabile dereglajului instalat,
ct i n scopul folosirii hranei ca "aliment-medicament". Pe acest considerent, n
cazurile de boal, se alctuiesc diete chibzuite, cu valoare terapeutic
(dietoterapeutic).
Alimentaia dietetic ns, nu se adreseaz doar oamenilor atini de vreo
afeciune, ea prezentnd un rol activ n prevenirea bolilor, constituindu-se deci, ntrun factor profilactic de importan major. De aceea, n lumea modern, n care
alimentaia convenional i-a dovedit nocivitatea, apelarea la preparate dietetice,
poate dect s aduc beneficii organismului .
3. Dezechilibre alimentare
n urma unei alimentaii necorespunztoare, mai repede sau mai trziu, apar o
serie de tulburri care perturb sntatea omului. Fenomenele care nsoesc
dezechilibrele alimentare sunt cauzate de lipsa unei alimentaii diversificate i
echilibrate sau de ctre un comportament alimentar duntor. La baza
dezechilibrului alimentar st adesea malnutriia, att n cazul subalimentaiei
(subnutriiei) ct i n acela a supraalimentaie (supranutriiei)

24

Malnutritia alimentara
Malnutriia alimentar este un dereglaj complex, cauzat de privarea
organismului de substane bio eseniale, n special de proteine. Tulburarea apare fie
ca o consecin a unei alimentaii greite, fie n urma unor afeciuni care determin
incapacitatea organismului de a utiliza elementele eseniale din hran.
Privind din unghiul alimentaiei, malnutriia poate mbrca dou forme; una de
insuficien i cealalt de exces.
Malnutriia alimentar de insuficien
Numit i malnutriie de aport, malnutriia alimentar de insuficien este o
subnutriie propriu-zis. n subnutriie deoarece se mnnc prea puin, organismul
resimte un declin cauzat n special de lipsa sau insuficiena unor elemente eseniale,
mai ales aminoacizi eseniali, acizi grai eseniali, glucide, minerale i vitamine.
Malnutriia alimentar de insuficien se manifest fie pe un fond de caren
energetic (coninutul n calorii a hranei nu satisface cerinele energetice ale
organismului), fie pe un fond energetic global corespunztor (caloriile din hran
acoper trebuinele energetice ale corpului). Din acest motiv, n subnutriia
alimentar de insuficien, trebuiesc urmrite ambele aspecte, i anume att bilanul
energetic, ct i nutrienii eseniali la care organismul nu are acces
(metabolismulintermediar i metabolismul energetic).
Excluznd situaiile sociale extreme (srcia, prizonieratul, naufragiul) precum
i pe cele de ordin medical (malabsboria), principala "vinovat" a malnutriiei
alimentare de insuficien este anorexia.
Simptomele malnutriiei de aport sunt variate i uneori grave, iar dac nu se
intervine la timp, viaa poate fi pus n pericol. Semnele care nsoesc tulburarea
sunt specific hipoglicemiei, hipoproteinismului, anemiei, hipocalcemiei, etc. Ele se
manifest prin: slbirea organismului (slbirea este mascat de multe ori de un
edem generalizat), migrene, depresie, scderea tensiunii arteriale, astenie, ameeli,
tremurturi, etc. n malnutriia alimentar de insuficien ndelungat se poate
instala metabolismul de inaniie, fenomen deosebit de periculos pentru organismul
uman.
Malnutriia alimentar de exces
Malnutriia alimentar de exces este tot o malnutriie de insuficien, ns una
mascat de un aport cantitativ alimentar peste normal. Caloriile din alimente
depesc cerinele organismului, iar multe substane nevaloroase sau chiar
duntoare din hran, ptrund n abunden n organism.
Ca urmare a acestui fapt, corpul sufer de un deficit n compui valoroi i
indispensabili care, fie lipsesc din hran, fie sunt neutralizai de ctre prezena
masiv a substanelor neeseniale.

24

Dintre compuii fr valoare pentru organism, care pot induce deficite n


substane eseniale, amintim: acizii grai neeseniali (predomin n uleiurile rafinate
sau n cele ncinse precum i n grsimile de origine animal), glucidele cu absorbie
rapid(apar n zahrul alb, n multe buturi rcoritoare, produse de cofetrie, etc.),
aminoacizii neeseniali (sunt duntori atunci cnd se consum n exces carne,
boabe leguminoase, mezeluri, ca, cacaval, ou).
Organismul omului nu prelucreaz abuzul de compui, ci, mai ales pe un fond
caloric exagerat, caut s i fac rezerve, sub forma unor depozite de grsime.
Totodat, alimentaia excesiv i hipercaloric, suprasolicit diferite organe interne
i ncarc corpul de toxine. n aceste condiii prolifereaz bolile civilizaiei moderne
(obezitatea, diabetul, afeciunile cardio-vasculare, cancerul, etc.).
Componenta psihica a malnutritiei alimentare
Malnutriia alimentar, fie c este de insuficien, fie c este de exces, se
leag de cele mai multe ori cu o component psihic ce nu poate fi ignorat. Stresul,
depresia, anxietatea, starea de nefericire, manipularea media, determin la multe
persoane modificri n conduita alimentar, influennd uneori chiar i mecanismele
foamei, cu consecine negative asupra sntii.

OBEZITATEA
Tendinte istorice
Grecii au fost primii care au recunoscut obezitatea ca afec iune medical.
Obezitatea nu este doar o boal n sine, ci i premergtoare altor boli. Chirurgul
indian Sushruta (secolul al VI-lea .Hr.) a remarcat legtura dintre obezitate i bolile
cardiace. n tratarea maladiei, acesta a recomandat activit ile fizice. n cea mai
mare parte a istoriei sale, omenirea s-a confruntat cu lipsa hranei. Astfel, de-a lungul
istoriei, obezitatea a fost privit ca un semn de bunstare i prosperitate. Era
frecvent n rndul nalilor funcionari din Europa n Evul Mediu i n
perioada Renaterii, precum i n civilizaiile antice din Asia de Est.
Odat cu revoluia industrial s-a constatat c puterea militar i economic a
naiunilor era dependent de statura i tria fizic a solda ilor i a muncitorilor
Creterea indicelui mediu de mas corporal de la valoarea considerat
actualmente subponderal la valoarea considerat normal a jucat un rol
semnificativ n dezvoltarea societilor industrializate. Aadar, nlimea i greutatea
n rile dezvoltate au crescut de-a lungul secolului al XIX-lea. n timpul secolului al
XX-lea, pe msur ce populaiile i-au atins poten ialul genetic n privin a nl imii,
greutatea a crescut mult mai mult fa de nlime, ducnd la obezitate. n anii 1950,
creterea bunstrii n rile dezvoltate a dus la scderea mortalit ii infantile, ns
datorit creterii greutii corporale, au devenit mai frecvente bolile cardiace i
renale.
24

ntre timp, societile de asigurri i-au dat seama de legtura dintre greutate
i sperana de via i au crescut primele de asigurare n cazul persoanelor obeze.
De-a lungul istoriei, numeroase culturi au considerat obezitatea un rezultat al
defectului de caracter. Personajul obesus sau personajul gras dincomedia
greac era un gurmand adesea ridiculizat. n era cre tin, mncarea a fost deseori
asociat cu lcomia i desfrnarea. n cultura modern occidental, greutatea
excesiv este adesea considerat neatrgtoare, obezitatea fiind n mod frecvent
asociat cu diverse stereotipuri negative. Persoanele obeze de toate vrstele pot fi
stigmatizate social i pot fi inta hruirii sau evitrii de ctre semenii lor. Obezitatea
a redevenit un motiv de discriminare.
n societatea occidental, percepia public fa de greutatea corporal
sntoas este diferit de percepia privind greutatea ideal ambele s-au schimbat
de la nceputul secolului al XX-lea. Greutatea considerat ideal a sczut de la
nceputul anilor 1920. Aceast modificare a percep iei este ilustrat prin faptul c
nlimea medie a concurentelor la concursul Miss America a crescut cu 2%, n timp
ce greutatea medie a acestora a sczut cu 12%. Pe de alt parte, concepiile
oamenilor privind greutatea sntoas s-au schimbat n direc ia opus. n Marea
Britanie, greutatea la care oamenii se considerau supraponderali era semnificativ
mai ridicat n 2007 fa de 1999.[166] Se consider c aceste schimbri se datoreaz
creterii adipozitii, ceea ce duce la creterea acceptrii grsimii corporale
suplimentare ca fiind normal.[
Obezitatea continu s fie privit ca un semn al bunstrii i bog iei n
numeroase regiuni ale Africii. Acest fapt a devenit frecvent ndeosebi de la apari ia
epidemiei cauzate de virusul HIV.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Obezitate
24

Obezitatea este o afeciune medical de nutriie i metabolism (schimb de


materii) n care grsimea corporal se acumuleaz n exces, astfel nct poate avea
un efect advers, negativ asupra snt ii, ducnd la o speran de via redus
i/sau probleme de sntate. Oamenii sunt considerai obezi atunci cnd indicele de
mas corporal (IMC), o mrime obinut prin mprirea greut ii unei persoane,
exprimat n kilograme, la ptratul nlimii acelei persoane, exprimat n metri, este
mai mare de 30 kg/m2.
Obezitatea este cea mai frecventa boala metabolica si se asociaza adesea cu
boli cronice severe cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul zaharat, apneea de
somn etc. Ea este caracterizata printr-un exces de tesut adipos. In mod normal
organismul barbatilor contine un procent de 15 - 20 % de tesut adipos, iar
organismul femeilor un procent de 25 - 30 % de tesut adipos. Obezitatea este una
dintre principalele cauze de deces ce pot fi prevenite la nivel mondial, cu
o rspndire din ce n ce mai mare la aduli i copii, iar autoritile o consider ca
fiind una dintre cele mai grave probleme de sntate public din secolul al XXI-lea.
[10]
n mare parte din lumea modern, obezitatea este stigmatizat (n special
n Occident), cu toate c a fost perceput drept un simbol al bog iei i fertilit ii dea lungul istoriei, acest lucru fiind nc valabil n anumite zone din lume. [2][11]

http://ro.wikipedia.org/wiki
/Obezitate

24

http://ro.wikipedia.org/
wiki/Obezitate

Organizatia mondiala a sanatatii a definit si clasificat grade de obezitate, pe


baza IMC - indicele de masa corporala, calculat prin raportul greutate/inaltime2,
astfel :
gradul 1 de obezitate cu indicele de masa corporala cuprins intre 30 - 34,9
kg/m2
gradul 2 de obezitate cu indicele de masa corporala cuprins intre 35 - 39,9
kg/m2
gradul 3 de obezitate cu indicele de masa corporala egal sau peste 40 kg/m 2
Pacientii cu indicele de masa corporala (IMC) cuprins intre 25 - 29,9 kg/m 2 au
fost definiti ca supraponderali. Valori normale ale indicelui masei corporale (IMC)
sunt 24 - 26 kg/m2 pentru femei si 24 - 27 kg/m 2 pentru barbati. Un indice de masa
corporala (IMC) sub 18 kg/m2 prezinta diagnosticul de denutritie.
Alti indicatori folositi pentru definirea stadiului de obezitate sunt grosimea
pliului cutanat (la nivel subscapular, tricepsului, bicepsului, suprailiac etc.),
circumferinta taliei (normal sub 80 cm la femei si sub 94 cm la barbati), raportul
circumferinta talie/circumferinta soldului.
Toti acesti parametrii antropometrici permit stabilirea claselor de risc clinic prin
ajustarea valorilor IMC (indicele de masa corporala).
Datele statistice arata un procent de peste 50 % de persoane obeze si
supraponderale in Europa. In tarile europene rata obezitatii variaza invers
proportional cu nivelul socio-economic, in special in randul femeilor. In tara noastra
24

incidenta obezitatii este de aproximativ 17 % in mediul rural si cca. 20 % in mediul


urban, fiind mai frecventa la femei; la copii variaza intre 5 - 10 %.
Se cunosc doua modele de baza ale distributiei tesutului adipos la indivizii
obezi:
obezitate abdominala (androida, centrala) cu cele doua componente, viscerala
si subcutanata
obezitate gluteofemurala (ginoida)
Stabilirea tipului de obezitate a pacientului are o importanta clinica majora.
Obezitatea centrala este un factor determinant puternic al insulinorezistentei si
se asociaza cu un risc crescut de diabet zaharat,dislipidemie, ateroscleroza,
hipertensiune si cancer. S-a identificat statistic o asociere intre cresterea adipozitatii
centrale si unii factori de mediu ca sedentarismul, nivelul socio-economic scazut si
stresul psihic asociat, nivelul scazut de educatie. Initierea fumatului este urmata de
dezvoltarea obezitatii centrale, proces reversibil dupa renuntarea la fumat.

http://ro.wikip
edia.org/wiki/Obezitate
Prevalenta obezitatii este crescuta suplimentar in anumite grupuri etnice
datorita obiceiurilor alimentare (preparate alimentare cu continut crescut caloric si
scazut vitaminic) si particularitatilor climaterice (sezonul rece prelungit cu reducerea
ofertei de fructe si legume). Urbanizarea, obligatoriu insotita de industrializare, este
24

trasatura definitorie a unei societati predispuse la obezitate. In societatea moderna,


excesul ponderal are o prevalenta ingrijoratoare. Cauzele obezitatii includ stresul
cotidian, lipsa educatiei, alimentatia hipercalorica tip fast-food, consumul crescut de
alcool. Mai importanta decat toate acestea pare insa scaderea gradului de activitate
fizica.
Unele tulburari psihologice primare ca : anxietatea, depresia, tulburarile de
personalitate, pot constitui factori etiopatogenici ai obezitatii prin inducerea de
tulburari de comportament alimentar. Cele mai frecvente astfel de tulburari sunt :
gustari interprandiale cu un bogat continut caloric, ingestie crescuta si frecventa de
dulciuri, aport alimentar crescut dupa ora 19, episoade de foame exagerata ce
conduc la ingestie alimentara crescuta intr-o perioada scurta de timp, bulimia,
hiperfagia, consum crescut de alcool, care prin aportul caloric si stimularea
apetitului, actioneaza ca factor favorizant al obezitatii.
Sedentarismul, acest factor cauzator de obezitate, poate fi :
habitual (indus de lipsa unei culturi sportive si de progresul tehnologic)
fortat (datorat unor accidente, handicapuri fizice, imobilizare postoperatorie
etc.)
In mod normal, apare o crestere in greutate la femeile aflate in perioda de
sarcina, lactatie sau menopauza. Unele boli pot accelera castigul ponderal si conduc
la dificultati in tratamentul obezitatii (hipotiroidismul, sindromul Cushing, sindromul
ovarului polichistic etc.).
O serie de medicamente pot modifica balanta energetica favorizand castigul
ponderal, fara sa determine un surplus ponderal important (cu exceptia
corticoizilor) : blocanti adrenergici, steroizi (estrogeni, glucocorticoizi etc.), unele
contraceptive steroidiene, antidepresive triciclice, antiepileptice, antipsihotice,
antagonisti serotonergici, insulina si sulfonilureicele administrate impropriu.
Starea de obezitate este rezultatul unui dezechilibru intre energia de aport
(valoarea calorica a alimentelor ingerate) si cheltuielile energetice (energia
consumata in activitatea fizica si metabolismul bazal, termogeneza, prelucrarea
alimentelor ingerate).
Cheltuiala energetica de repaus este data de metabolismul bazal, efectul
termic al alimentelor (actiunea dinamica specifica a acestora), procesul de crestere
si termogeneza de adaptare la cald si frig.
Metabolismul bazal reprezinta energia necesara mentinerii functiilor vitale si
homeostaziei in conditii de repaus absolut : activitate nervoasa, cardiaca,
respiratorie, musculara, osmotica, sinteza compusilor organici. El reprezinta 60 - 75
% din cheltuiala energetica zilnica. Valoarea metabolismului bazal la adultul normal
este de circa 1 kcal/kg/ora, adica 1680 kcal pe zi pentru o greutate de 70 kg. O
scadere minima in timp a metabolismului bazal poate determina pe termen lung un
castig ponderal apreciabil.
Odata cu inaintarea in varsta rata metabolismului bazal scade cu 2 - 3 % la
fiecare decada, iar necesarul caloric pentru procesul de crestere este redus la 1 %
din cheltuiala energetica zilnica; ambele dezechilibre favorizeaza excesul ponderal
in conditiile pastrarii aceluiasi aport caloric.
24

Actiunea dinamica specifica a alimentelor reprezinta cantitatea de energie


necesara digestiei si absorbtiei alimentelor, precum si pentru activarea sistemului
vegetativ in perioada actului alimentar. Reprezinta 10 % din consumul energetic
zilnic. Termogeneza de adaptare este energia necesara mentinerii constante a
temperaturii corpului si este dependenta de arderile desfasurate la nivelul tesutului
adipos brun.
Complicatiile starii de obezitate sunt multiple, fiind afectate in diferite grade
aproape toate sistemele si aparatele organismului. Complicatiile cardiovasculare
sunt : hipertensiunea arteriala, cardiopatia ischemica, insuficienta cardiaca, moartea
subita, accidentele vasculare cerebrale, insuficienta venoasa cronica. Complicatiile
osteo-articulare sunt : gonartroza, coxartroza si sindromul trofostatic din postmenopauza. Studiile clinice au furnizat dovezi cu privire la rolul direct al obezitatii in
patogenia diabetului zaharat.
O scadere ponderala de 0,5 - 10 kg la pacientul obez se insoteste de
numeroase beneficii :
scade cu 20 % mortalitatea totala, scade cu 37 % mortalitatea prin cancer,
scade cu 44 % decesul prin diabet zaharat, scade cu 9 % decesul prin boli
cardiovasculare
scade riscul de aparitie a diabetului zaharat cu peste 50 %, reduce glicemia
bazala cu 30 - 50 %, scade cu 15 % hemoglobina glicozilata
scade cu 10mmHg componenta sistolica a tensiunii arteriale si cu 20 mmHg
componenta sa diastolica
scade cu 10% colesterolul total, scade cu 10 - 15 % LDLcolesterolul, scade cu
20 - 40 % trigliceridele plasmatice, creste cu 10- 15 % HDLcolesterolul
se amelioreaza simptomele din afectiuni respiratorii, osteoarticulare, boli
cardiovasculare
se reduc complicatiile ginecologice, obstetricale si urologice
creste calitatea vietii pacientului, cu imbunatatirea statutului social
Situatiile care contraindica scaderea ponderala sunt :
sarcina si perioada de lactatie
tuberculoza activa, hepatita cronica activa, ulcerul gastroduodenal in puseu
dureros, nefropatiile cronice, colestaza, sindromul de malabsorbtie, guta
anorexia nervoasa, depresia
greutatea ciclica, intalnita la indivizii cu oscilatii mari ale greutatii corporale la
care tinta terapeutica este mentinerea unei greutati stabile
Obtinerea greutatii dorite presupune o dieta hipocalorica, corectia tulburarilor
de comportament alimentar, exercitiu fizic, farmacoterapie, interventii chirurgicale
etc.
Tipul de dieta trebuie sa fie ales in functie de aderenta pacientului, patologia
asociata si obiectivele terapeutice. Principiile generale ale unei diete hipocalorice
constau in : limitarea consumului alimentar in afara meselor, evitarea alimentelor cu
densitate calorica mare, mese mici si fractionate, stoparea fumatului si un consum
24

scazut de alcool. In general, se recomanda o dieta cu deficit de 500 kcal/zi fata de


aportul alimentar anterior, estimandu-se o scadere ponderala cu 5 - 10 % din
greutatea initiala intr-o perioada de 3 luni. Structura dietei va consta in 55 - 60 %
glucide, 25 - 30 % lipide si 12 - 17 % proteine. Se va interzice consumul de alcool.
Aportul de fibre alimentare va fi de cca 30 gr. si de sare sub 6 gr. (adaptat la valorile
tensionale).
Activitatea fizica este un element terapeutic de prima importanta care trebuie,
totusi, individualizat si adaptat la patologia asociata. Efortul fizic potenteaza
scaderea in greutate indusa de dieta hipocalorica, reduce insulinorezistenta si
diminua masa adipoasa intraabdominala.
S-a observat ca activitatea fizica limiteaza reducerea masei musculare indusa
de unele diete hipocalorice. Numeroase studii au aratat ca activitatea fizica reduce
simptomatologia si riscurile tuturor comorbiditatilor. In general, se recomanda
efectuarea de exercitii fizice de minim 3 ori pe saptamana, cu o durata de 30 - 60
minute si o intensitate de 50 - 70 % din capacitatea individuala de efort.
Farmacoterapia este necesara pacientilor la care in pofida terapiei
nefarmacologice nu s-a reusit obtinerea greutatii corporale stabilite. Substantele
antiobezitate pot fi prescrise numai de medicul specialist.
Metodele chirurgicale de tratament al obezitatii sunt luate in considerare in
urmatoarele situatii extreme :
indicele de masa corporala (IMC) este peste 40 kg/m 2
indicele de masa corporala (IMC) este peste 35 kg/m 2 in prezenta
complicatiilor medicale ale obezitatii
insuccesul metodelor de scadere sau mentinere a greutatii aplicate timp de un
an
existenta unor complicatii medicale (apnee obstructiva de somn, esofagita de
reflux severa, artrita invalidanta) ce necesita o scadere rapida in greutate.

Obezitatea la copii
24

Cand vorbim despre obezitatea la copii, consider ca exista vinovati in cazul cand
nu sunt cauze medicale. Acestia sunt parintii. Da, ei sunt exemplul cel mai apropiat de
copil si ei sunt si autorii construirii regimului igieno - dietetic al acestuia. Inca din primul
an de viata mama poate jongla cu alimentatia, in asa fel incat sa aiba un copilas care
atunci cand implineste varsta de un an, sa nu depaseasca greutatea pe care ar trebui
sa o aiba. Nu trebuie sa il hranim cu fainoase in exces, trebuie sa urmarim sfaturile
medicului pediatru pentru a respecta cantitatile si calitatea alimentelor. Si chiar daca nu
pare, gimnastica pasiva din primul an de viata , este foarte importanta. Ea se poate face
atunci cand il schimbam, inainte de masa, oricand il pridem in perioada de veghe si bine
dispus.
Apoi, cand copilul va creste, va trebui sa fim un exemplu pentru el. Noi vom fi cei
pe care copilul ii va copia. Daca noi vom aplica un regim de viata echilibrat, acesta va fi
copiat de cel mic. Trebuie sa respectam mesele iar ele sa cuprinda alimente necesare
organismului dar care nu ingrasa. Trebuie sa le ocolim, sa nu avem in frigider hrana
bogata incalorii, sa nu avem dulciuri concentrate. In schimb, copilul ar trebui sa
vada fructe si legume in casa, sa inteleaga importanta lor, si chiar daca sunt mici si nu
pare, inteleg multe din sfaturile noastre. Si daca le compunem mici povesti legate de
fructe si legume, daca inventam povesti cu grasuti care sunt certati cu acestea dar sunt
buni prieteni cu hamburgerii, dar in schimb sunt tinta glumelor colegilor referitoare la
greutatea lor, ei vor intelege avantajelealimentatiei sanatoase. Si ce este mai placut
decat sa ne bucuram atunci cand copilul nostru face sport, cand are rezultate in
competitii, cand nu este atras numai de jocurile pe calculator sau de hrana din frigider?
Cateva sfaturi pentru adultii care se ocupa de ingrijirea copiilor lor
Din alimentatia zilnica, nu trebuie sa lipseasca lactatele sau derivate de lapte. Acestea
aduc calciul si vitamina D atat de necesare cresterii. Fructele si legumele sunt si ele
folositoare si pot fi consummate in cantitati generoase la varsta copilariei, atat ca atare
cat si sub forma de sucuri ele crescand rezistenta organismului impotriva infectiilor.
Proteinele din carne ar trebui cosumate zilnic iar oul de doua , trei ori pe
saptamana. Acestea au rol in cresterea armonioasa a micutului organism. Grasimile in
cantitati moderate, au rol antiviral, deci esential in lupta impotriva bolilor.
Orarul meselor trebuie respectat, nu se mananca in fata calculatorului sau televizorului
dar nici in timp ce citim. Atmosfera va fi linistita, un mediu de familie adecvat contribuie
la o buna digestie. Alimentele vor fi mestecate de cca 20 de ori, iar masa se va intinde
pe minimum 20 de minute. Nu invatati copiii sa manance in picioare, in graba, acest
lucru nu ne permite sa stim exact cat am mancat. Cand se ia masa, trebuie sa se
constientizeze acest lucru, mintea va fi indreptata catre aceasta indeletnicire pentru a
nu manca in nestire, fara noima.
Parintii vor pune la dispozitia copilului o varietate de alimente sanatoase, sa aiba
senzatia ca el alege, sa nu ii cream restrictii dar in acelasi timp sa aiba la dispozitie
numai ce este sanatos.

24

Daca explicam copilului ca exercitiile fizice au numai beneficii, daca il sfatuim sa


mearga la scoala pe jos si ii si explicam de ce, daca il indemnam sa faca sporturi din
cele mai diverse, va creste in acest spirit si va avea numai de castigat. Nu trebuie sa
omitem importanta expunerii la soare in orele premise, acest lucru ducand la depunerea
calciului in oase.
De o importanta covarsitoare pentru viitorul copilului nostru, este alimentatia pe
care el o va consuma la scoala. Parintele va hotara daca va avea un viitor
adult supraponderal sau nu. Daca pentru gustarea de la scoala ii va da bani caci sigur
este mult mai simplu pentru el, atunci copilul va decide pentru fast fooduri sau snackuri
care sunt gustoase dar nocive. Daca parintele va pierde cateva minute pregatind un
sandvis in care va adauga si salata sau alte legume de sezon dar si carne pregatita in
casa( piept de curcan, de pui) sau ton, sunca slaba care se gasesc in comert, sigur ca
acest lucru va duce la un adult sanatos.
Trebuie sa ii gasiti copilului dumneavoastra alte tentatii decat cele alimentare, sa ii
explicati ca trebuie sa manance ca sa traiasca si nu sa traiasca ca sa manance. De cele
mai multe ori, parintii poarta intreaga responsabilitate a sanatatii copiilor lor. Ei depind
de noi si nu invers.

http://www.ghidcabinet.ro/2011/03/circa-10-dintre-copii-romani-sufera-de-obezitate/
http://www.ghidcabinet.ro/2011/03/circa-10-dintre-copii-romani-sufera-de-obezitate/
Problemele de sanatate asociate cu obezitatea

Printre problemele de sanatate cu care se pot confrunta copiii obezi se numara:


diabet
24

cardiopatie
pancreatita
probleme ale ficatului
probleme ortopedice (legate de structura labei piciorului)
probleme respiratorii cum ar fi obturarea cailor respiratorii superioare si restringerea
peretelui dinspre exterior al toracelui, ceea ce conduce la apnee in timpul somnului
reflux esofagian, calculi biliari si alte disfunctii ale stomacului
disfunctii in alimentatie, cum ar fi bulimia.

24

Excesul de greutate acumulat in jurul taliei la copiii si adolescentii obezi poate de


asemenea mari riscul aparitiei unor probleme cardiovasculare si a hipertensiunii,
toleranta anormala a glucozei (ce conduce la diabet) si colesterolul.
Copiii si adolescentii obezi au o incredere in sine scazuta
Consecintele imediate ale supraponderabilitatii in timpul copilariei si adolescentei
sint de natura psiho-sociala. Copiii obezi nu au incredere in sine si sint nemultumiti in
ceea ce priveste aspectul lor fizic.

De asemenea sint mai predispusi:


sa aiba rezultate slabe la invatatura;
sa aiba perspective mai reduse in gasirea unui loc de munca;
sa fie izolati social.
Cercetarile au aratat ca acei copii ce sufera de obezitate considera ca aceasta
boala este un handicap fizic mai mare decit pierderea unui picior.
Excesul de calorii si activitatea fizica redusa conduc la obezitate.
Obezitatea este de obicei cauzata de:
Consumul de alimente in exces majoritatea persoanelor care sufera de
aceasta boala recunosc ca maninca exagerat de mult. De asemenea, alimentele
consumate tind sa aiba un continut mare de grasimi. Cea mai mare parte dintre aceste
grasimi este mai degraba stocata in organism decit transformata in energie. Totusi,
cresterea in greutate are loc atunci cind energia in exces provine din consumul de
grasimi, proteine sau carbohidrati. Conform statisticilor, in majoritatea tarilor vestice s-a
constatat ca majoritatea copiilor consuma in exces alimente cu un continut energetic
ridicat, bogate in grasimi saturate si zaharuri. Consumul exagerat de astfel de alimente
in mod regulat poate duce la cresterea in greutate daca nivelul de activitate fizica nu
reuseste sa compenseze acest lucru.
- Mesele copioase unele persoane supraponderale maninca normal si sanatos
in majoritatea timpului, dar din cind in cind iau si mese copioase. Aceasta inseamna ca
ei consuma foarte multa mincare intr-un timp foarte scurt.
- Activitatea fizica redusa in ultima vreme, copiii sint din ce in ce mai putin
activi. Lipsa lor de activitate fizica poate fi datorata orelor intregi petrecute in fata
televizorului, a calculatorului, precum si altor activitati sedentare datorate tehnologiei
moderne. Copiii care isi petrec mai mult de zece ore pe saptamina in fata televizorului
sint mai predispusi sa devina supraponderali.
De asemenea, copiii care dispun de propriul televizor in camera risca sa devina
supraponderali mai mult decit cei care nu dispun de aceasta facilitate. Statisticile au
aratat ca majoritatea copiilor in virsta de 7 ani sau mai mari sint sedentari si ca fetele
sint chiar mai putin active decit baietii.
Unii factori sociali, precum un venit prea scazut al familiei sau un nivel de
educatie scazut, au fost de asemenea asociati cu obezitatea. Oamenii care sufera de
stres sint mai predispusi consumului exagerat de alimente.
24

http://www.utilecopii.ro/articole/bolile-copilului/obezitatea-infantila/10193/

Echilibrul energetic i starea de nutriie


Pentru a putea funciona normal, organismul uman necesit un aport constant de
energie, aport care se realizeaz prin intermediul principiilor alimentare. Fiind vorba de
un organism homeoterm, adic lipsit de capacitatea de depozitare a cldurii i de
posibilitatea de transformare a altei forme de energie exterioar, sursa unic i
indispensabil a supravieuirii omului rmne energia obinut prin desfacerea
legturilor chimice din structura alimentelor. Starea de sntate a fiecrui individ,
evaluat adesea prin ceea ce se numeste un status nutriional optim deriv din
echilibrul obinut ntre necesarul i aportul nutriional.
Existena unui stri de nutriie optime promoveaz creterea i dezvoltarea
organismului, menine starea de sntate, permite desfurarea activitii zilnice i
particip la protecia organismului fa de diverse agresiuni sau boli. n determinarea
statusului nutriional, un rol aparte l deine balana energetic a organismului ce st la
baza stabilitii ponderale i a echilibrului mediului intern.
24

Pe un talger al balanei sunt aporturile energetice (reprezentate aa cum am


artat de alimente) iar pe cellalt consumurile energetice pentru meninerea funciilor
organismului, termoreglare si activitate fizic n cazul organismului uman, aportul
energetic este discontinuu i variabil, n timp ce consumul energetic este permanent.
Este necesar existena unor depozite energetice care s asigure organismului
uman combustibilul n perioadele dintre prnzuri. Se poate vorbi astfel de dou etape
distincte, perioada alimentar i cea de post, n cadrul crora cile metabolice activate
sunt diferite, ducnd fie la stocare de energie sub form de glicogen i trigliceride, fie la
consumul din depozitele glucidice i lipidice, uneori chiar proteice.
Depozitele energetice ale unui brbat adult de 70 kg
esut

Sursa energetic

Grame

Kcal

esut adipos

trigliceride

13000

120000

glicogen

100

400

trigliceride

50

450

glicogen

500

2000

trigliceride

300

2700

glucoz

15

60

trigliceride

35

acizi grai liberi

0,5

Ficat
Muchi
Snge

Mrimea depozitelor energetice este impresionant la oameni; astfel, n cazul


unei persoane slabe esutul adipos depoziteaz energia necesar pentru aproximativ 23 luni, pe cnd n cazul unei persoane obeze depozitele energetice pot ajunge i pentru
1 an. Atunci cnd un organism este n echilibru energetic, aceste depozite rmn
nemodificate, deci persoana i mentine greutatea corporal.
Energia necesar pe termen scurt (ex. ntre mese) este asigurat prin utilizarea
rezervelor de glicogen i unele lipide. Rezerva de glicogen de la nivel hepatic i
muscular este rapid epuizat dac nu exist aport alimentar zilnic. n cursul posturilor
prelungite sau al perioadelor de restricie, are loc i degradarea proteinelor i utilizarea
acestora ca substrat energetic alturi de lipide, fenomen neeconomic pentru organism
deoarece proteinele au un important rol structural i, de aceea, nu pot fi utilizate n
exces fr a afecta supravieuirea.
Balana energetic la indivizii umani este reglat n primul rnd prin modularea
aportului energetic. Aportul alimentar insuficient determin scdere ponderal, n timp
ce aportul excesiv duce la cretere n greutate. Depozitele energetice ale organismului
sunt ns determinate de balana existent ntre aportul de alimente i consumul de
24

energie. O persoan activ care depune activitate fizic important va consuma o


cantitate mai mare de energie dect o persoana sedentar.
Importana modificrilor ce au loc la nivelul depozitelor energetice ale
organismului, modificri survenite n urma dezechilibrului dintre aportul i consumul
energetic, depinde de durata acestui dezechilibru. Necesarul energetic zilnic la
majoritatea indivizilor se afl n intervalul 15003000 kcal; datorit existenei depozitelor
energetice ale organismului. Dezechilibrul acestei balane energetice pe timp scurt (aa
cum apare ntre mese sau de la o zi la alta) nu determin modificri semnificative n
ceea ce privete energia total a organismului, deci nu modific greutatea corporal.
Dezechilibrele ce apar i se menin pe o perioad de cteva zile, sptmni sau luni pot
duce la modificri substaniale ale energiei totale i, deci, la modificri corespunztoare
ale greutii corporale dar i la tulburri metabolice.
n cadrul evalurii balanei energetice a organismului uman se iau n considerare
att aportul ct i consumul de energie. n perioada de stabilitate ponderal, aporturile
energetice sunt echivalente cu cheltuielile i atunci se poate evalua numai una din
componente.
Indici antropometrici
Msurtorile antropometrice se numr printre cele mai vechi metode de
apreciere a strii nutriionale. S-a folosit greutatea corporal, nlimea, diverse pliuri
cutanate i circumferine, precum i alte dimensiuni lineare pentru a caracteriza masa
gras i statusul nutriional ale unei persoane i a stabili relaia ntre greutate i cea mai
mic mortalitate. n consecin, s-au elaborat tabele, care corespund mediei greutii
populaiei cu cea mai mare speran de via i care sunt folosite ca reper de
normalitate (greutatea ideal).

nlimea
Msurarea nlimii este necesar n estimarea greutii corporale ideale, n
calcularea indicelui de mas corporal (IMC) sau a compoziiei corporale i necesarului
energetic. nlimea ar trebui s fie msurat cel mai corect cu ajutorul unui
stadiometru.
Greutatea
Msurarea greutii corporale este cea mai simpl i la ndemn metod de
evaluare a statusului nutriional. O greutate anormal de redus poate fi considerat ca
un semn de denutriie. n caz contrar, o greutate excesiv poate reprezenta un semn
caracteristic al obezitii.
Scderea n greutate n cazul unei boli sau post prelungit, ca marker al
malnutriiei protein-calorice, se asociaz cu risc crescut de morbi-mortalitate Ctigul
temporar n greutate adesea dezvluie existena unei afeciuni, al unei modificri
24

psihosociale sau a stilului de via, sau poate fi asociat cu iniierea unei terapii sau
abandonarea alteia.
Interpretarea valorii greutii corporale trebuie s in cont de nlimea i vrsta
persoanei respective, mai ales la copil. Prima informaie care se culege este greutatea
actual prin cntrire. Cunoaterea greutii permite a se calcula procentajul de variaie
a greutii n plus sau n minus fa de greutatea lui anterioar sau fa de un reper de
normalitate (tabele).

http://www.utilecopii.ro/articole/bolile-copilului/obezitatea-infantila/10193/

Cauzele obezitatii in general:


24

Exista mai multe cauze care pot face ca o persoana sa fie obeza:

factori metabolici - un metabolism incetinit, datorita fie uneihipotiroidii, fie unui stil de
viata sedentar;
factori genetici - influenta genelor este mediata de efectul lor asupra celulelor adipoase
si a ratei metabolice; astfel, corpurile unor persoane tind sa transforme o proportie mai
mare de calorii in depozite de grasime, in timp ce in cazul altora, corpul arde acesta
cantitate de calorii suplimentare in diferite procese metabolice, indiferent de cat de mult
mananca;
stilul de viata - pierderea somnului de noapte;
sexul - femeile sunt mai predispuse la obezitate datorita hormonilor specifici: estrogeni,
progesteron;
varsta - metabolismul incetineste pe masura ce trec anii;
factori etnici si culturali;
statusul socioeconomic - dieta de slaba calitate, fara fructe si legume;
obiceiuri alimentare - preferinta mancarurilor de tip fast-food;
renuntarea la fumat - ATENTIE! Se recomanda gestionarea inteleapta a perioadei
de sevraj datorata lipsei nicotinei;
sarcina si menopauza - poftele aparute consecutiv fluxului hormonal si nevoilor
organsimului;
factori psihologici - depresia determina consumul de ciocolata sau dulciuri in cantitati
ridicate intrucat stimuleaza serotonina, hormonul fericirii;
hipotiroidia - scade capacitatea organismului de a folosi energia din alimentatie, aceasta
fiind transformata in depozite de grasime;
lipsa exercitiilor fizice;
sindromul Cushing - prezenta in organism a excesului de cortizol,hormon care
determina acumularea tesutului adipos;
cancer pancreatic - determina o senzatie permanenta de foame, asociata cu semnele
tipice hipoglicemiei;
sindromul ovarelor polichistice - excesul de testosteron determina acumularea tesutului
adipos in jumatatea superioara a corpului;
consumul de medicamente: contraceptive orale, fenotiazine, valproat de sodiu,
carbamazepina, antidepresivele triciclice, litiul, glucocorticosteroizi, acetat megestrol,
thiazolidine diones, sulfoniluree, insulina, antagonistii adrenergici, antagonistii
serotoninici;
tulburarile de alimentatie: bulimia nervoasa , tulburarile de alimentatie prin excesul
alimentar nocturn.

24

Tratamentul obezitatii
Metodele de scadere ponderala sunt:

dieta;
exercitiul fizic;
terapia comportamentala: modificarea
comportamentului alimentar;
terapia medicamentoasa;
tratamentul chirurgical.

regimului

de

viata,

inclusiv

Un studiu a aratat ca 95% dintre pacientii care tin cura de slabire prin dieta, isi
recastiga kilogramele pierdute daca nu includ in programul lor si exercitii fizice.
O schimbare permanenta a obiceiurilor decat o dieta pe termen scurt este solutia
ideala, pentru ca problema pe care o ai este una permanenta.
Cere sfatul unui medic pentru determinarea corecta a nivelului tinta pentru aportul
de calorii si incearca sa nu-l depasesti.
O dieta saraca in grasimi, dulciuri si bogata in fibre, te va ajuta sa iti atingi telul.
Adauga un program saptamanal regulat de gimnastica, cum ar fi 30 de minute de mers
pe jos dupa masa de pranz.
Medicul poate adauga dietei un medicament care taie pofta de mancare:
Efedrina afecteaza
metabolismul
prin
stimularea
sistemului
nervos;
fenifluramina inhiba absorbtia de calorii si stimuleaza aparitia unei senzatii de satietate;
fluoxetina, un antidepresiv care inhiba apetitul.
In cazuri rare, doctorul poate sugera o interventie chirurgicala de micsorare a
stomacului. Alte metode chirurgicale sunt: lipoaspiratia - aspirarea grasimii cu ajutorul
unui aspirator special, realizata de catre doctorul chirurg plastician.
Atunci cand banuiesti ca ai o atitudine anormala fata de mancare, este bine sa
consulti un nutritionist profesionist, un fizioterapeut si un psiholog.
Terapiile alternative sunt eficiente cand sunt folosite impreuna cu un program de
exercitii fizice si dieta deja initiat:
presopunctura;
planta chinezeasca efedra creste rata metabolismului in tesutul adipos;
papadia intensifica metabolismul.

24

Bibliografie
1 . http://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie.html

2. http://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie_compozitia_alimentelor.html
3. http://www.cdt-babes.ro/articole/obezitatea.php
4.http://www.ms.ro/documente/1%20echilibru%20energetic%20si%20stare
%20nutritie_83196026pdf
5.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Obezitate
6.http://www.divahair.ro/sanatate/nutritie_si_boli_metabolice/obezitatea__simptome,_diagnostic_si_tratament
7.http://www.csid.ro/diet-sport/dieta-si-nutritie/obezitate-incotro-despre-slabire-cu-sifara-chirurgie-12930174/
8.http://www.sfatulmedicului.ro/Obezitatea-la-copii/obezitatea-la-copii-si-sportul_8008
9.http://www.mamica.ro/obezitatea-la-copii/
10. http://www.utilecopii.ro/articole/bolile-copilului/obezitatea-infantila/10193/
11. Adams JP, Murphy PG (1 iulie 2000). Obesity in anaesthesia and intensive care.Br
J Anaesth 85 (1): 91108.
12. Barness LA, Opitz JM, Gilbert-Barness E (1 decembrie 2007). Obesity: genetic,
molecular, and environmental aspects. Am. J. Med. Genet. A 143A (24): 301634.
13. Haslam DW, James WP (2005). Obesity. Lancet 366 (9492): 1197209.

24

S-ar putea să vă placă și