Alimentația copilului

după 1 an

Realizat : Tcaciuc Luminița


01
Alimentația copilului după 1
an. Date generale
Cuprins
02 03
Alimentația copilului de la 1 Sfaturi pentru părinți privitor
la 2 ani obişnuințelor alimentare ce
trebuie formate copilului de
la cea mai fragedă vîrstă

04 05 06
Proteinele. Exemplu de meniu pentru Sfaturi părinților
Lipidele.Mineralele. Glucide copii de 1-3 ani
 Alimentația copilului după 1 an
După vârsta de 1 an alimentația copilului continuă să prezinte unul din factorii decisivi, ce
determină sănătatea și nivelul dezvoltării fizicea copiilor. Cerința obligatorie este ca prin alimente
copiii să primească trofine în cantități și raporturi optimale, corect repartizate în timp, sub formă
accesibilă și atrăgătoare.
Dezechilibrul alimentar, consumul exagerat sau insuficient de alimente sunt factorii de risc în
apariția obezității sau malnutriției, cretinismului, retardului fzic și mintal, reducerii imunității
organismului, capacității de muncă.
Alimentația nerațională prezintă un factor de risc major pentru sănătatea și nivelul dezvoltării
fizice a copiilor. Pentru dezvoltarea armonioasă a organismului, alimentația, precum și aerul
atmosferic și apa, este de o importanță majoră.
Alimentația este unica sursă de substanțe vital necesare: proteine, lipide, glucide, minerale,
vitamine, foarte necesare pentru dezvoltarea și formarea organismului infantil, pentru activitatea
și rezistența față de factorii nefavorabili ai mediului înconjurător.
 Alimentația copilului de la 1 la 2 ani
După atingerea vârstei de 1 an copilul începe să cunoască
independent pe propriile picioare mediul amdiant, se formează
capacitatea de a comunica cu membrii familiei, se perfecționează
funcția sistemului digestiv: se dezvoltă aparatul masticator, sporește
activitatea sucului gastric, se completează dentiția temporară până la 2
ani, ceea ce permite consumul de alimente mai variate, mai consitente,
care necesită rumegarea minuțioasă. Triturarea alimentelor favorizează
formarea bolului alimentar și contribuie la dezvoltare corectă a
aparatului masticator, la stimularea secreției sucului gastric.
La această vârrstă se fixează obișnuințele alimentare pentru toată viața,
foarte importante pentru starea sănătății de mai târziu.
 La copiii de la 1-3 ani scade interesul faţă de mincare în favoarea altor
ocupații mai interesante. Părinții sunt informați de aceasta și astfel nu vor
forma situații stresante în această privinţă - poftă de mincare redusă.
După vîrstă de un an se dezvoltă dexteritatea manuală şi dorința de a se
alimenta singur. De acea de la această vîrstă copilul trebuie învăţat să
mănînce indepentent la masă (este bine împreună cu ceilalţi membri ai
familiei). Dacă copilul mai mare de 1 an nu va fi încurajat la autoalimentare, el
va rămîne prea mult timp dependent de adult, care îi dă să mănînce. Dacă
însă, i se oferă posibilitatea de a se antrena, el pe la vîrstă de 2 ani va mînca
singur.
În jurul vîrstei de 15 luni copilul începe să folosească cu succes linguriţa,
poate ţine cana în mină. Aceste acţiuni trebuie acceptate de părinţi, însă unii
din ei le interzic copiilor să se autoalimenteze astfel evitînd murdărirea
hainelor, nu au suficientă răbdare să-i învețe să mănînce corect. Aceasta
poate întîrzia formarea deprinderii de autoalimentare. Deseori aceşti copii
supraprotejați mult timp nu se pot alimenta singuri, nu rugumă hrana, scot
bolul alimentar din gură. Ei necesită să fie alimentați de o altă persoană chiar
la virstă de şcolar mic. Aşa alimentație dezechilibrată poate genera apariția
diferitor boli: dischinezii, distrofii, anemii, anorexii nervoase etc.
Părinţii trebuie sfătuiți din timp privitor
obişnuințelor alimentare ce trebuie formate La alcătuirea meniului vor fi luate in
copilului de la cea mai fragedă vîrstă: considerație următoarele date:
 asigurarea unui program regulat al meselor;
 servirea estetică și în condiții de perfectă igienă;  necesitățile copilului în ingredienți;
abandonarea biberoanelor;  componenţa şi importanța diferitor
 micşorarea consumării alimentelor lichide;
 evitarea consumului de lichide între mese (acestea produse alimentare;
reduc apetitul); evitarea băuturilor dulci înainte de  distribuţia corectă a alimentelor pe
culcare (acestea favorizează dezvoltarea cariilor parcursul zilei;
dentare);
 modul de preparare şi calităţile
 evitarea consumului exagerat de dulciuri între mese (ele
scad apetitul); dulciurile se vor servi o dată sau de 2 ori organoleptice ale bucatelor.
pe zi la sfîrşitul meselor principale;
 evitarea servirii forţate a mesei;
 evitarea manevrelor de şantaj în timpul mesei (acestea
pot genera diferite nevroze la copii).
Volumul zilnic de hrană precum și
necesitățile în ingredienți de bază și calorii
se modifică cu vârsta:
Proteinele au un rol deosebit în menţinerea echilibrului
azotat. Consumul insuficient de proteine poate condiţiona
retardul fizic şi neuropsihic, micsorarea factorilor imuni în
organism. Foarte sensibil la carenţa de proteine este
ţesutul osos şi hematopoietic.
Pentru dezvoltarea normală a copilului are importanță nu
numai cantitatea de proteine, dar şi calitatea lor -
complexul de aminoacizi ce-i conţin.
 Rația zilnică a copilului trebuie să
conțină aminoacizi indispensabili (in
mg/kgcorp):

Histidină - 32
Treonină - 60
Metionină 65-85
Triptofan - 82
Fenilanină -90
Izoleucină - 90
Valină - 93
Lizina - 150
eucina - 150
 Foarte importanți în perioada de creştere sunt triptofanul, lizina și
aminoacizii ce conţin sulf (metionina și cistina). In caz de deficit de
lizină în rația alimentară are loc retardul ponderal şi statural, in caz de
deficit de triptofan scade sinteza hematinei, în caz de insuficienţă de
metionină se modifică metabolismul glucidic - apare hiper- glicemia.

Are importanţă şi coraportul dintre proteinele animaliere şi cele

vegetale. Ponderea proteinelor animaliere se micşorează cu vârsta:
I an-3 ani - 75% proteine
4 ani-6 ani - 65% proteine
7 ani - 50% proteine
Lipidele - sunt foarte importante datorită rolului lor energetic și plastic (sunt o parte
componentă a membranelor, enzimelor, hormonilor). Ele conțin substanțe foarte necesare
organismului: acizi saturaţi şi nesaturați, fosfatide, sterine etc. Lipidele au funcția de pur- tător
de vitamine liposolubile (A, D, E, K) şi săruri minerale, prezintă sursa principală de energie din
organism (eliberează de 2 ori mai multe calorii decît proteinele și glucidele). Lipidele permit
micşorarea volumului hranei şi îmbunătățirea calităților ei gustative. O mare importanță are
calitatea lipidelor: cele care conțin acizi graşi nesaturați au acțiune de păstrare a proteinelor.
Astfel se recomandă ca lipidele de origine vegetală să alcătuească nu mai puțin de 10% din
lipidele ingerate.
Glucidele au rolul principal ca material energetic și mai puțin dețin
rolul plastic. Ele participă în metabolismul proteic, contribuie la
oxidarea lipidelor. Aportul insuficient de glucide şi, mai ales, în
cazul lucrului fizic intensiv cheltuielile energetice sunt asigurate din
contul grăsimilor de rezervă, care încep să se epuizeze, apoi
urmează catabolismul proteinelor. Insuficienţa de glucide însoţită
de exces de lipide și de proteine are ca rezultat dezvoltarea
acidozei în organism. Abuzul de glucide pe fundalul aportului redus
de proteine şi lipide conduce la scăderea rezistenței organismului la
infecţii, apariţia reacţiilor alergice, dereglărilor metabolice etc. Din
contul glucidelor trebuie să se acopere 50% din necesarul caloric
nictemeral.
 Necesitățile de minerale

Ca - 1-1,5 g/zi
P - 1-2 g/zi
Mg - 12-13mg/kgcorp
Fe- 0,6-1 mg/kg corp
Cu -0,1 mg/kgcorp
Mn 0,1-0,3 mg/kgcorp
Zn 0,3 mg/kgcorp
De asemenea zilnic copilul are nevoie de o cantitate suficientă de K și mai puțin
Na. Necesitatea de Na este asigurată prin aportul de sare de bucătărie
iodată, care favorizează dezvoltarea mintală și fzică a copilului.
Insuficiența de minerale conduce la diferite dereglări metabolice grave.
Surplusul de minerale favorizează osificarea timpurie a scheletului,
formarea calculelor.
La aceată vîrstă copilul va primi 3 mese principale pe zi din rația familiei și 1-2 gustări

- Dimineața (ora 7.00) va primi lapte, lapte cu cacao, piine cu unt, gem, brinză.
- La ora 10.00-11.00 va primi o gustare formată din fructe cu biscuiți, iaurt cu piine sau biscuiți.
- La prinz (ora 13.00) va primi 3 feluri: la primul fel-o supă de pasăre cu tăieţei de casă, la felul 2 – pireu de
legume cu carne fiartă, pilaf, sufleu, salată, la desert va primi fructe crude, compot, prăjituri de casă,
budinci.
Gustarea de la orele 16:00 va fi alcătuită din iaurt cu biscuiți, fructe, tartine şi brinză.
La cină se poate servi mămăliguță cu brinză de vaci, smintină, clătite cu brinză sau gem, budincă, un pahar
cu lapte, griș cu lapte.

Apa se va da copilului numai după mese și nu înainte de masă. SE preferă de obicei să fie fiartă şi răcită
sau apă minerală negazoasă.

Este necesar de reținut că volumul alimentelor pentru o masă nu trebuie să depăşească 180-220g (12-15
linguri de masă) la vîrstă de 1-2 an și 300 g între 2-3 ani (2 pahare neumplute). Felul nou de bucate se
administrază iniţial în porții mici. Este important ca aspectul exterior al bucatelor să atragă atenţia copilului
şi să sporească apetitul.
Care sunt așteptările copilului în
vârstă de 1-2 ani cu privire la
servirea mesei?
De la 1,5 la 2 ani bebeluşul:
- Apucă și mănâncă hrana cu degetele
- Poate ține lingura
- Poate ține cana
- Vrea mâncare pe care o mănâncă alții.
 De la 1,5 la 2 ani bebelușul La 2 ani bebelușul

-Mănâncă mai puțin decât copii de 2 -Poate ține cana

ani și mai mari -Poate rumega și mai multă mâncare
-Îi place să mănânce cu mâinile -Știe ce-i place clar și ce nu-i place
-Are mâncăruri preferate
-Se bate ușor de la mâncare
 Sfaturi
părinților
Ce pot face ca luarea meselor să fie o activitate plăcută?

• Ajutați copilul în mod activ så se alimenteze dar nu-l impuneți;

• Fiți răbdători şi înțelegători dacă copilul varsă mincarea pe masă sau pe jos,
Pentru a învăța să se hrănească corect ei trebuie să exerseze;
• Oferiți alimente sănătoase și hrănitoare la timp, dar ni uitați că puteți fi flexibili in
acest sens;
• Oferiți hrana in tacimurile preferate de copil;
• Creați o atmosferă relaxantă în timpul mesei (de ex: deconectați televizorul);
Ce e de făcut dacă apar conflicte legate de masă?
• Vă puteți confrunta cu copilul în legătură cu decizia lui de a fi independent in
alegerea hranei;
• Permiteți copilului să decidă și să aleagă singur cantitatea de hrană pe care o
dorește, însă nu uitaţi că sunteți responsabil de faptul ce, cînd și unde minîncă
copilul
• Continuați să-i dați alimente solide chiar dacă le respinge, făcind incercări ca el
să le accepte.
Ce ar trebui să mănince copilul D-stră?
• Alimentați copilul de 5 ori pe zi;
• Oferiți copilului de 3 ori pe zi alimente pe care le consumă toată familia;
• Administrați la o masă 200-300 ml alimente;
• Dați-i 2 gustări pe zi: al doilea dejun şi la chindii;
Ce ar trebui să bea copilul D-stră?
• Copilul trebuie să bea în jur de 2 căni cu lapte pe zi. Dacă depăşeşte această cantitate ar putea să-i scadă pofta
pentru alte bucate;
• Pînă la virsta de 2 ani nu-i dați copilului lapte degresat. El are nevoie de lapte bogat în proteine pentru creştere și
dezvoltare;
• Dați-i suc din cană şi nu din sticlă. Sucul băut din sticlă poate acoperi dinții bebe luşului cu zahăr ceea ce poate
condiţiona caria dentară.
Cum puteți preveni cazurile de sufocare?
• Pentru copiii sub 3 ani evitați mîncărurile care pot cauza sufocare: bomboane tari, bucăți mari de carne, morcov, măr
sau pîine, nuci, simburi de fructe;
• Copiii de 1-2 ani pot mînca aceste alimente doar în cazul în care sunt foarte precauți și grijulii;
• Rugați copilul să se aşeze cînd mănîncă. Nu-i permiteți să meargă sau să alerge în
• timp ce mănîncă, deoarece se poate sufoca;
• Creaţi o atmosferă liniştită în timpul mesei. Dacă copilul este supraagitat el se poate sufoca;
• Nu permiteți copilului să mănânce în timp ce mergeți în mașină. În caz de sufocare nu-l veți putea ajuta .
Mulțumesc!