ALIMENTAŢIA COPILULUI DUPĂ 1 AN

Alimentaţia după vîrsta de 1 an continuă să prezinte unul

din factorii decisivi, ce determină sănătatea şi nivelul dezvoltării
fizice a copiilor.Cerinţa este ca prin alimente copii să primească
tofine în cantităţi şi raporturi optimale,corect repartizate în
timp,sub formă accesibilă şi atrăgătoare.
Datorită maturităţii funcţionale atît a sistemului nervos
central şi altor organe şi sisteme cît şi a intensităţii sporite a
proceselor metabolice,organismul copilului reacţionează prompt
la insuficienţa sau surplusul în raţia alimentară a unor produse
nutritive.
ALIMENTAŢIA COPILULUI DUPĂ 1 AN

• Dezechilibrul alimentar,consumul exagerat sau insuficient de

alimente sunt factorii de risc în apariţia obezităţii sau
malnutriţiei,cretinismului,retardului fizic şi mintal,reducerii
imunităţii organismului.
• Conform datelor OMS astăzi 100 milioane de copii pînă la 5 ani
suferă de o insuficienţă protein-energetică.
• În urma studiului stării alimentaţiei copiilor efectuat în
Republica Moldova,a fost stabilit că asigurarea copiilor în familii
cu produse alimentare ,trofine este deficitară în comparţie cu
normele fiziologice.Aceasta denotă nivelul înalt a stărilor
alimentar-dependente din partea mucoasei cavităţii bucale,din
partea gingiilor,ţesutului cutanat,SNC.
ALIMENTAŢIA COPILULUI DUPĂ 1 AN

În aşa mod alimentaţia neraţională prezintă un

factor de risc major pentru sănătatea şi nivelul
dezvoltării fizice a copiilor.Pentru dezvoltarea
armonioasă a organismului,alimentaţia,deopotrivă
cu aerul atmosferic şi apa ,e de o importanţă
majoră.
Alimentaţia este unica sursă de substanţe vital
necesare : proteine,lipide,glucide,minerale,vitamine
foarte necesare pentru dezvoltarea şi formarea
organismului infantil,pentru activitatea şi
rezistenţa faţă de factorii nefavorabili ai mediului
înconjurător.
Alimentaţia copilului de la 1 la 2 ani
După atingerea vîrstei de la 1 an copilul începe să cunoască
independent pe propriile picioare mediul ambiant, se
formează capacitatea de a comunica cu membrii familiei ,se
perfecţionează funcţia sistemului digestiv :se dezvoltă
aparatul masticator,sporşte activitatea sucului,se
completează dentiţia temporară pînă la 2 ani,ceea ce permite
consumul de alimente mai variate,mai consistente care
necesită rumegare minuţioasă.
La copii de la 1-3 ani scade interesul faţă de mîncare în
favoarea altor ocupaţii mai interesante.Părinţii sunt informaţi
despre aceasta şi astfel nu vor forma situaţii stresante în
această privinţă- poftă de mîncare redusă.
La această virstă se fixează obişnuinţe alimentare pentru
toată viaţa,foarte importante pentru starea sănătăţii de mai
tîrziu.De exemplu ,dacă sugarul nu a fost învăţat să înghită
bolul alimentar semisolid de la vîrsta de 6-8 luni,această
abilitate rămîne nematurizată pentru o bună perioadă de
timp şi copilul va refuza multă vreme să primească alimente
solide,nu le va mesteca suficient sau le va scoate din gură.
 Alimentaţia copilului de la 1 la 2 ani
După vîrsta de 1 an se dezvoltă dexteritatea manuală
şi dorinţa de a se alimenta singur .Deaceea de la
acestă vîrstă copilul trebuie învăţat să mănînce
independent la masă .Dacă i se oferă posibilitatea de a
se antrena,el pe la vîrsta de 2 ani va mînca singur.
În jurul vîrstei de 15 luni copilul începe să
folosească cu succes linguriţa,poate ţine cana în
mină .Aceste acţiuni trebuie acceptate de părinţi,însă
unii din ei le interzic copiilor să se autoalimenteze
astfel astfel evitînd murdărirea hainelor,nu au
suficientă răbdare să-i înveţe să mănînce
corect.Deseori aceşti copii supraprotejaţi mult timp nu
se pot alimenta singuri,nu rugumă hrana,scot bolul
alimentar din gură iar aşa alimentaţie dezechilibrată
poate genera apariţia diferitor
boli:dischinezii,distrofii,anemii,anorexii nervoase
Părinţii trebuie sfătuiţi din timp privitor obişnuinţelor
alimentare ce trebuie formate copiilor de la cea mai
fragedă vîrstă :
• Asigurarea unui program regulat al meselor
• Servirea estetică şi în condiţii de perfectă igienă
• Abandonarea biberoanelor
• Micşorarea consumării alimentelor lichide
• Evitarea consumului de lichide între mese(reduc apetitul)
• Evitarea băuturilor dulci înainte de culcare(dezvoltă carii)
• Dulciurile se vor servi o dată sau de 2 ori pe zi la sfîrşitul
meselor principale
• Evitarea servirii forţate a mesei

La alcătuirea meniului vor fi luate în consideraţie ultimele date:

-Necesităţile copilului în îngredienţi
-Componenţa şi importanţa diferitor produse alimentare
-Distribuţia corectă a alimentelor pe parcursul zilei
-Modul de preparare şi calităţile organoleptice ale bucatelor
Volumul zilnic de hrană precum şi necesităţile
în îngredienţii de bază şi calorii se modifică cu
vîrsta:
Vîrsta în ani Proteine(g) Lipide(g) Glucide(g) Calorii(kkal)
1-1,5 4-4,5 4-4,5 15-16 110
1,5-3 4,0 4,0 14-15 100
4-6 3,5 3,5 14-15 90
7-11 3,0 3,0 12-13 80-70
12-15 2,5 2,5 10 70-60
• Proteinele au un rol deosebit în
menţinerea echilibrului azotat.Consumul
insuficient de proteine poate condiţiona
retardul fizic şi neuropsihic,micşorarea
factorilor imuni în organism.Foarte sensibil
la carenţa de proteine este ţesutul osos şi
hematopoietic.
Foarte importanţi în perioada de creştere
sunt triptofanul,lizina şi aminoacizii ce
conţin sulf (metionina şi cistina).În caz de
deficit de lizină în raţia alimentară are loc
retardu ponderal şi statural,în caz de
deficit de triptofan –scade sinteza
hematinei,în caz de de insuficienţă de
metionină se modifică metabolismul
glucidic-apare hiperglicemia.
Raţia zilnică a copilului trebuie să conţină
aminoacizi indispensabili(în mg/kgcorp):
• Histidină - 32
• Treonină - 60
• Metionină - 65-85
• Triptofan - 82
• Fenilalanină - 90
• Izoleucină - 90
• Valină - 93
• Lizina - 150
• Leucina -150
Ponderea proteinelor animaliere se micşorează
cu vîrsta:
1 an – 3 ani - 75% proteine
4 ani – 6 ani - 65% proteine
7 ani - 50% proteine
Lipidele-sunt foarte importante datorită
rolului lor energetic şi plastic.Ele conţin
substanţe foarte necesare
organismului.Lipidele au funcţia de
purtător de vitamine
liposolubile(A,D,E,K) şi săruri
minerale,prezintă sursa principală de
energie din organism.Lipidele permit
micşorarea volumului hranei şi
îmbunătăţirea calităţilor ei gustative.
O mare importanţă are calitatea
lipidelor :cele care conţin acizi graşi
nesaturaţi au acţiune de păstrare a
proteinelor.Astfel se recomandă ca
lipidele de origine vegetală să
alcătuiască nu mai puţin de 10% din
lipidele îngerate
Glucidele-au rolul principal ca material
energetic şi mai puţin deţin rolul plastic.Ele
participă în metabolismul
proteic,contribuie la oxidarea lipidelor
.Aportul insuficient de glucide şi,mai
ales,în cazul lucrului fizic intensiv
cheltuielile energetice sunt asigurate din
contul grăsimilor de rezervă,care încep să
se epuizeze,apoi urmează catabolismul
proteinelor.Insuficienţa de glucide însoţită
de exces de lipide şi de proteine are ca
rezultat dezvoltarea acidozei în
organism.Abuzul de glucide pe fundalul
aportului redus de proteine şi lipide
conduce la scăderea rezistenţei
organismului la infecţii,apariţia reacţiilor
alergice,dereglărilor metabolice.
Necesităţile de minerale:
• Ca - 1-1,5g/zi
• P - 1-2g/zi
• Mg - 12-13mg/kgcorp
• Fe - 0,6mg/kgcorp
• Cu - 0,1mg/kgcorp
• Mn - 0,1-0,3 mg/kgcorp
• Zn - 0,3 mg/kgcorp
Deasemenea zilnic copilulul are nevoie de o cantitate
suficientă de K şi mai puţin de Na.
Necesitatea de Na este asigurată prin aportul de sare de
bucătărie iodată,care favorizează dezvoltarea mintală şi
fizică a copilului.Insuficienţa de minerale conduce la diferite
dereglări metabolice grave.Surplusul de minerale
favorizează osificarea timpurie a scheletului,formarea
calculelor.La vîrsta de 1-3 ani nevoile energetice sunt de 90
kcal/kgcorp/zi,nevoile de lichide - 90-100 ml/kgcorp/zi.
 -Raţia proteică este de
2g/kgcorp/zi,fiind asigurate
de lapte(500ml/zi),cîte un
ou la 2-3 zile,50g carne
(pasăre,vită,peşte,ficat),ad
ministrată de 3 ori pe
săptămînă.Carnea va fi
dată sub formă de
bucăţele mici sau
tocată.Este bine tolerat
ficatul.
-Raţia de lipide este de 4-5g/kg
corp/zi.Uleiul vegetal trebuie să
constituie 10-15% din necesarul
zilnic de lipide,el se adaugă în
mîncarea deja pregătită
deoarece la fierbere se distrug
vitaminele.La această vîrstă se
interzic slănina,untura şi seul.
-Raţia de glucide este de
12g/kgcorp/zi.Ele vor fi furnizate
sub formă de paste
făinoase,griş,pîine,porumb,orez,bis
cuiţi,fructe,legume.Între vîrsta 1-2
ani legumele se dau sub formă de
supe,pireuri ,iar după 2 ani sub
formă de soteuri (zarzavaturi
înăbuşite).Pînă la 2 ani
leguminoasele uscate se dau
foarte rar8fasole,mazăre,linte).
La această vîrstă copilul va primi 3 mese
principale din raţia familiei şi 1-2 gustări:
• Dimineaţa(ora 7.00) va primi
lapte,lapte cu cacao,pîine cu
unt,gem,brînză.
• La ora 10.oo-11.00 va primi o gustare
formată de fructe cu biscuiţi,iaut cu
pîine.
• La prînz (ora 13.00)va primi 3 feluri:la
primul fel –o supă de pasăre cu tăiţei
de casă sau găluşte de griş,la felul doi
–piureu de legume cu carne
fiartă,pilaf,sufleu de legume,la desert va
primi fructe crude,compot,prăjituri de
casă.
• Gustarea de la orele 16.00 va
fi alcătuită din iaurt cu
biscuiţi,fructe,tartină cu unt şi
brînză.
• La cină se poate servi
mămăliguţă cu brînză de
vaci,smîntînă,clătite cu brînză
sau dulceaţă,budincă,lapte cu
pîine cu unt,griş cu lapte
Care sunt aşteptările copilului în vîrstă de 1-2
ani cu privire la servirea mesei ?
De la 1,5- 2 ani bebeluşul:
-Apucă şi mănîncă hrana cu degetele.
-Poate ţine lingura.
-Poate ţine cana.
-Vrea mîncarea pe care o mănîncă alţii.
De la 1,5- 2 ani bebeluşul:
-Mănîncă mai puţin decît copii de 2 ani şi mai
mari.
-Îi place să mănînce cu mîinile.
-Are mîncăruri preferate.
-Se abate uşor de la mîncare.

De la 2 ani bebeluşul:
-Poate ţine cana.
-Poate rumega mai multă mîncare
-Ştie clar ce-i place şi ce nu-i place
 Sfaturi părinţilor:
• Ce pot face ca luarea meselor să fie o activitate plăcută?
-Ajutaţi copilul în mod activ să se alimenteze dar nu-l impuneţi.
-Fiţi răbdători şi înţelegători dacă copilul varsă mîncarea pe
masă sau pe jos.
-Oferiţi alimente sănătoase şi hrănitoare la timp,dar nu uitaţi că
puteţi fi flexibil în acest sens.
-Oferiţi hrana în tacîmurile preferate de copil.
-Creaţi o atmosferă relaxantă în timpul mesei.
Sfaturi părinţilor:
• Ce e de facut dacă apar conflicte legate de masă?
-Vă puteţi confrunta cu copilul în legătură cu decizia lui de
a fi independent în alegerea hranei
-Permiteţi copilului să decidă şi să aleagă singur cantitatea
de hrană pe care o doreşte.
-Continuaţi să-i daţi alimente solid chiar dacă le respinge,
făcînd încercări ca el să le accepte.
Sfaturi părinţilor:
• Ce trebuie să mănînce copilul D-stră?
-Alimentaţi copilul de 5 ori pe zi.
-Oferiţi copilului de 3 ori pe zi alimente pe care le consumă
toată familia
-Administraţi la o masă 200-300ml alimente.
-Daţi-i 2 gustări pe zi:al 2-lea dejun şi la chindii
Sfaturi părinţilor:
• Ce ar trebui să bea copilul D-stră?
-Copilul trebuie să bea în jur de 2 căni cu lapte pe zi.
-Pînă la vîrsta de 2 ani nu-i daţi copilului lapte degresat.El are
nevoie de lapte bogat în proteine pentru creştere şi
dezvoltare.
-Daţi-i suc din cană şi nu din sticlă.Sucul băut din sticlă poate
acoperi dinţii bebeluşului cu zahăr ceea ce poate condiţiona
caria dentară.
 Sfaturi părinţilor:
• Cum puteţi preveni cazurile de
sufocare?
-pentru copii sub 3 ani evitaţi mîncărurile
care pot cauza sufocare:bomboane
tari,bucăţi mari de carne,morcov,măr sau
pîine.
-Copii de 1-2 ani pot mînca aceste
alimente doar în cazul cînd sînt foarte
precauţi şi grijulii.
-Rugaţi copilul să se aşeze cînd
mănîncă.Nu-i permiteţi să meargă sau să
alerge în timp ce mănîncă,deoarece se
poate sufoca.
-Nu permiteţi copilului să mănînce în timp
ce mergeţi cu maşina.În caz de sufocare
nu-l veţi putea ajuta.
Alimentaţia copiilor preşcolari(3-6 ani)
În această perioadă a vîrstei organele
digestive continuă să se maturizeze,copilul
este capabil să primească şi să tolereze
tot mai multe alimente şi preparate
culinare.Consistenţa alimentelor poate fi
mai mare,iar cantitatea la o masă de
asemenea poate fi sporită.Adesea copii
preşcolari sunt capricioşi.Ei pot să
mănînce mult timp aceleaşi alimente şi să
refuze altele,pentru ca mai apoi,pe
neaşteptate să renunţe brusc la alimentele
pe care le preferăşi să dorească
altele.Dacă copilul refuză un aliment foarte
nutriţional se va încerca servirea lui într-o
formă modificată-mascată.
La vîrsta preşcolară se extinde viaţa socială a copilului :Vizite la
alţi copii,plimbări în afara locuinţei,viaţa în colectivitate.Copilul
poate pierde uneori din mesele principale în timp ce se află în
afara locuinţei,în aşa situaţii lor li se oferă o gustare alcătuită
din dulciuri sau făinoase.Aşa o dietă dezechilibrată poate
conduce la apariţia anemiei,distrofiilor ,cariilor
dentare,obezităţii,parazitelor intestinale.Preşcolarul are nevoie
de 80 kcal/kgcorp/zi din care 15-18% sunt acoperite de
proteine,25-30% de lipide,55-60% de glucide.
 Aportul energetic va fi repartizat în felul următor:
• Dejunul - 15-20% În raţia zilnică a copilului trebuie
• Gustarea - 10-20% incluse toate alimentele ce permit
• Prînzul - 35-40% dezvoltarea lui optimală .De
• Cina - 15-20% asemenea e necesar de a exclude
alimentele prea sărate
,iuţi,condimentele,unele
mezeluri,oţetul,alcoolul,cafeaua
Copilul va fi învăţat să se spele pe mîini
la fiecare masă şi să-şi cureţe dinţii
după fiecare masă.Este necesar ca
mesele să fie servite în comun cu
părinţii sau cu ceilalţi membri ai
familiei.
De la 4 ani copilul trebuie învăţat să
folosească furculiţa iar la 5 ani –
cuţitul.Are o mare importanţă şi
durata mesei.Pentru o digestie
normală durata dejunului şi cinei
trebuie să constituie circa 15min, a
prînzului -30min.Masa prea
îndelungată sau cea pripită are
acţiune nocivă asupra organismului
Care sunt aşteptările copilului în vîrstă
de 3-4 ani cu privire la servirea mesei?

• De la 3 ani copilul:
-Ţine furculiţa,ţine cana de toartă.
-Toarnă lichide dintr-o cană mică.
-Solicită bucatele preferate.
-Îi place mîncarea de diferite forme şi
culori.
-Îi place să imite bucătarul.
-Are un interes sporit pentru
mîncăruri.
-Este influenţat de televizor.
Care sunt aşteptările copilului în vîrstă de 3-4
ani cu privire la servirea mesei?
• De la 4 ani copilul:
-Foloseşte cuţitul.
-Se hrăneşte singur.
-Este mult mai interesant să discute
decît să mănînce.
-Solicită bucatele preferate.
-Îi place să participe la prepararea
bucatelor.
Sfaturi pentru părinţi:
• Cum puteţi învăţa copilul să se comportecorect la masă?
-Aşezaţi-vă la masă cu toată familia.
-Permiteţi copilului să decidă şi să aleagă singur hrana
solicitată.
-Oferiţi-i tema copilului bucate diverse şi încurajaţi-l să
guste din toate.
-Nu folosiţi niciodată mîncarea ca metodă de pedepsire a
copilului.
-Permiteţi copilului să vă ajute la procurarea alimentelor
şi la prepararea acestora.
-Fiţi un model pentru copil.
Sfaturi părinţilor:
* Ce pot face ca luarea meselor să fie o activitate
plăcută?
-Lăudaţi copilul cînd încearcă să mănînce noi alimente.
-Lăudaţi copilul pentru comportament corect la masă.
-Creaţi o atmosferă relaxantă în timpul mesei.
-Permiteţi copilului să se scoale de la masă cînd a terminat de
mîncat.
* Ce ar trebui să bea copilul D-stră?
-Copilul trebuie să bea pe zi în jur de 2 căni cu lapte.Dacă
depăşeşte această cantitate ar putea să-i scadă pofta pentru
alte mîncăruri.
-Excludeţi băuturile carbogazoase comerciale.
-Limitaţi consumul de dulciuri.
Sfaturi părinţilor:
• Ce cantiate de alimente poate consuma copilul?
-Daţi-i copilului de 3 ori pe zi bucate consumate în
familie(ca mese de bază).
-La fiecare masă oferiţi copilului cîte 350 ml hrană.
-Între mesele de bază daţi-i copilului de 2 ori pe zi
alimente suplimentare
-Oferiţi-i alimente variate.Dacă un fel de mîncare este
refuzat oferiţi-l de cîteva ori,arătînd că vă place mîncarea.
-Încurajaţi copilul să mănînce.Limitaţi copilul de
dulciuri.
Sfaturi părinţilor:
• Cum puteţi preveni cazurile de sufocare?
-Modificăţi anumite alimenteîn scopul unei alimentaţii
securizante.De exemplu:tăiaţi carnea bucăţi mai
mici,striviţi miezul de nuci,fructele sau legumele.
-Rugaţi copilul să se aşeze cînd ia masa.Nu-i permiteţi
să meargă sau să alerge în timp ce mănîncă,deoarece
se poate sufoca.
-Creaţi o atmosferă liniştită în timpul mesei.
-Nu permiteţi copilului să mănînce în timp ce mergeţi
cu maşina.În caz de sufocare nu-l veţi putea ajuta
Alimentaţia şcolarului:
La această vîrstă copilul devine din ce în ce
mai independent în stilul său de a se
alimenta .Durata de timp petrecută în afara
familiei este tot mai mare,astfel copilul
este mai mult influenţat de climatul social
şi cultural în care trăieşte,mai ales de
şcoală.Activitatea şcolară,practicarea
sportului,lipsa de acasă a copilului la orele
cînd trebuie să primească una din mesele
principale,pot influenţa negativ asupra
alimentaţiei copilului.
Alimentaţia şcolarului:

La această vîrstă micul dejun poate fi

luat în fugă în absenţa părinţilor sau
poate fi omis.La orele,cînd foamea este
mai accentuată,copilul poate fi la
şcoală,la joacă sau ocupat cu alte
activităţi şi atunci poate mînca ce va
găsi (biscuiţi,îngheţată).
Adesea copilul uită de masă ,fiind
ocupat de activităţile sale
sociale.Părinţii trebuie avertizaţi că în
timpul eforturilor şcolare copilul
trebuie să aibă o alimentaţie
echilibrată
Alimentaţia şcolarului:

Raţia calorică a copilului de vîrstă şcolară este de 50-

60kcal/kgcorp/zi,din care proteinele reprezintă 15%,lipidele –
30%,iar glucidele – 55%.Necesarul de lichide este de
60ml/kgcorp/zi.Necesarul de proteine de 2g/kgcorp/zi.Ele vor
fi asigurate de proteine de origine animală în proporţie de 50-
60%.
Mesele principale zilnice vor fi:
-Micul dejun (lapte cu tartine cu unt,brînză,gem).
-Prînzul(supe,ciorbă,carne,peşte,cartofi,salată
verde,de roşii sau alte crudităţi,desertul).
-Cina(două feluri de mîncare,unul cu carne,brînză sau
ouă,salată şi un desert).
Mesele neechilibrate pot induce la şcolar diferite
patologii nutriţionale ca anemia feriprivă,retardul
statural şi ponderal,obezitatea

Distribuţie procentuală a Distribuţia calorică a hranei

alimentelor: pe parcursul zilei:
I schimb II schimb
Dejunul – 25% Dejunul – 25%
Gustarea – 20% Prînzul – 30-35%
Prînzul – 30% Gustarea – 10-20%
Cina - 25% Cina - 25%
Volumul bucatelor(g/ml) Necesare copilului în
dependenţă de vîrstă
Denumirea bucatelor 1-2 ani 3-5 ani 6-7 ani 8-10 11-13 14-17
ani ani ani
Dejunul 7.00
1.Bucatefierbinţi( 150 250 250 300 300-400 300-400
terciuri ,bucate din
legume)

2.Lapte,ceai,cacao 30-70 100 150 200 200-300 200-300

Volumul total de hrană 180- 350 400 500 500-600 500-700
220
Gustarea 10.00-11.00
1.Biscuiţi,pesmeţi,copturi 50 50 70 100 100 100
2.Fructe,iaurt,lapte,suc 100 150 180 200 200 250
Volumul total de hrană 150 200 250 300 300 350
 Volumul bucatelor(g/ml) Necesare copilului în
dependenţă de vîrstă:
Denumirea bucatelor 1-2 ani 3-5 ani 6-7 ani 8-10 11-13 14-17
ani ani ani
Prînzul 13.00-14.00
1.Felul întîi(supă,ciorbă) 40-50 100 100 300 400 400
2.Felul doi(pireu sau sufleu) 100 100 125 200 200 250-300
3.Carne,peşte 30-50 75 75 80 100 150
4.Fructe,suc,compot 40-50 75 100 200 200 200-300
Volumul total de hrană 180- 350 400 780 900 1000-
220 1150
Gustarea 17.00
1.Biscuiţi,tartină cu caşcaval 50 50 70 70-80 100 150
2.Fructe,iaurt,chefir,suc 100 150 180 200 250 250
Volumul total de hrană 150 200 250 280 350 400
 Volumul bucatelor(g/ml) Necesare copilului în
dependenţă de vîrstă:
Denumirea bucatelor 1-2 ani 3-5 6-7 ani 8-10 ani 11-13 14-17
ani ani ani

Cina 19.00-20.00

1.Bucate din 150 250 250 250 300 300

legume,crupe,mămăliguţă,
clătite
2.Băuturi 50-70 100 150 200 200 200
fierbinţi:lapte,ceai
Volumul total de hrană 180-220 350 400 450 500 500

Volumul zilnic de hrană 840-960 1450 1700 2030 2200 2350-

2700
inclusiv 2300
• VĂ MULŢUMESC
PENTRU ATENŢIE