RATIA ALIMENTARA

În conditile de sanatate exista un echilibru între nevoile organismului de alimente,

lichide si aportul acestora, echilibru reglat pe cai nervoase si întretinut constient de catre om
prin alimentatie rationala.
Alimentele consumate îndeplinesc în organism urmatoarele roluri:
- asigura producerea continuua de energie necesara organismului;
- reprezinta sursa de material plastic pentru formarea celulelor noi, refac tesuturile distruse în
urma traumatismelor sau bolilor si înoiesc tesuturile cu celule tinere;
- asigura rezistenta organismului fata de infectii, reducând frecventa si gravitatea bolilor;
- influenteaza capacitatea de efort si de munca a omului
- creste capacitatea de adaptare a organismului la temperaturi ridicate sau scazute ca si la
conditile marilor altitudini;
- influenteza activitatea fiziologica a sistemului nervos, endocrin etc.
Pentru a-si indeplini aceste roluri, alimentele trebuie sa contina toti factorii nutritivi de
care organismul are nevoie; proteinele reprezinta factorii nutritivi cu rol plastic; glucidele si
lipidele sunt factori nutritivi cu rol energetic; apa este componenta indispensabila vietii care
intra în alcatuirea tuturor organelor; sarurile minerale au rol în desfasurarea functiilor vitale,
iar vitaminele au rol de bicatalizator.
Nici o alimentatie nu contine toti factorii nutritivi în proportii corespunzatoare. Ratia
alimentara trebuie sa cuprinda si sa asigure toti factorii nutritivi în concordanta cu vârsta,
starea de sanatate, anotimpul, conditiile de viata, munca, sexul persoanei.
Organismul copilului si adolescentului se caracterizeaza printr--o crestere rapida,
având o rezistenta mai scazuta fata de diferiti agenti patogeni. În copilarie si adolescenta
necesitatile plastice si energetice sunt mai mari decât în perioada vârstei adulte. Daca
adultului îi trebuie 1 gram de proteine pe zi pentru fiecare kilogram din greutatea corpului,
adolescentilor cu vârste cuprinse intre 12-18 ani le sunt necesare câte 2 grame proteine pentru
fiecare kilogram greutate.
În raport cu vârsta si cu efortul depus, normele de consum energetic sunt diferite.La
copii si adolescenti.
-2200 kcalorii/zi între 7-9 ani
-2500kcalorii/zi între 10 12 ani
-2900kcalorii/zi la baietii cu vârste între13-15 ani
-3100kcalorii/zi la baietii cu vârste între 16-19 ani
-2500kcalorii/zi la fete între 13-19 ani
La adulti, normele de consum energetic sunt diferite:
-3300kcal/zi în efort mediu-între20-25ani
-3500kcal/zi în efort mare-între 20-25 ani
-4500kcal/zi în efort foarte mare-între 20-25 ani
-2500 kcal/zi în efort mic-între 26-60 ani
-3000 kcal/zi în efort mediu-între 26-60 ani
-3500 kcal/zi în efort mare-între 26-60 ani
-4300 kcal/zi în efort foarte mare-între 26-60 ani
Peste 65 ani nevoile energetice sunt de 2100 kcal.
 ALIMENTAŢIA COPILULUI sCOLAR(între 7-12 ani)

Este deosebit de important si asigura copiilor de vârsta scolara o alimentatie suficienta

caloric si echilibrata în factori nutririvi, iar alimentele sa fie pregatite cât mai variat si mai
apetisant, condimentate moderat, evitându-se alimentele prea sarate sau prea iuti. Se vor evita
rentasurile, alimentele prajite în grasime încinsa, se vor respecta orele de masa, regulile de
igiena si comportare în timpul mesei: spalatul pe mâini obligatoriu înainte de masa, spalatul
pe dinti dupa fiecare masa, mestecarea alimentelor un timp suficient pentru a usura munca
celorlalte segmente ale tubului digestiv.
Se va acorda o deosebita atentie micului dejun si gustarii de dimineata. Refuzul
copilului de a mânca dimineata, motivat în diverse feluri, sta la originea unor tulburari
nervoase ce se pot manifesta în timpul programului la scoala sub forma durerilor de cap,
ametelii, emotivitatii excesive: acestea sunt consecinta hipoglicemiei determinate de
nerespectarea micului dejun.
Nevoile copilului scolar cu vârste cuprinse între 7-12 ani sunt de 60-70 cal/kgc /zi
adica 2200 kcal pe zi .Din aportul caloric total , 13% se vor da sub forma de proteine, 32%
lipide si 55% glucide. Proteinele cu valoare biologica mare vor reprezenta 58-60% si din
acestea enumeram: carne si derivatele ei cca 100-130 g/zi laptele cca 500 ml/zi sau unul /zi.
Ratia de grasimi animale unt, smâmtâna , frisca va fi de 25-30g /zi, iar cea de grasimi
vegetale de 25-30g/zi .
Necesarul de glucide va fi acoperit din pâine ce se va da în cantitate de 200-250g/zi
fainoase, 45-50g/zi legumele care se vor da sub forma de cartofi 180-200g/zi radacinoase,
200g/zi legume verzi 300g/zi, leguminoase 10g/zi, fructe 300g/zi, se vor asigura 5 mese/zi cu
urmatoarea repartitie a caloriilor: dimineata 20%, la prânz 35-40%, seara 20% iar la gustari
câte 10-15%. Necesitatile energetice, legate de activitatea de joc si de miscare a copilului, le
satisfacem printr-un plus de substante zaharoase :miere de albina, fructe, fainoase etc.

ALIMENTAŢIA ADOLESCENŢILOR

Adolescenta este perioada de trecere de la copilarie la starea de adult. Ea cuprinde

intervalul dintre 13 si 19 ani (din care 13-15 ani coincide cu perioada de pubertate), si alta
cuprinsa între 16-19 ani perioada postpubertara. Adolescentul trece prin profunde
transformari: se dezvolta fizic, neuroendocrin si intelectual cu repeziciune, toate functiile
vitale se intensifica. În organism are loc o adevarata furtuna metabolica si endocrina. Nevoile
energetice sunt de 2900 kcal/zi la fete si 3300 kcal/zi la baietii între 16-19 ani. Raportul la
kgc/corp greutate ideala reprezinta cca. 55-60 cal/kgc/zi la baieti si 55 cal/kgc/zi la fete.
Proteinele vor acoperi 13% din valoarea calorica a ratiei alimantare. Din cantitatea
totala de proteine, cel putin 56-60% vor avea valoare biologica mare, vor fi de origine
animala.
Grasimile vor acoperi cca 31-32% din valoarea calorica globala. Din cantitatea totala,
cca. 60% vor fi de origine animala.
Glucidele vor acoperi cca 55-66% din valoarea calorica a ratiei zilnice. Acestea se vor
da sub forma produselor cerealiere, a legumelor si a fructelor si mai putin a dulciurilor
concentrate.
Glucidele vor fi furnizate prin consumul de pâine 380-350g, fainoase 45-50g, legume
si fructe, si anume: cartorfi 200-250g,radacinoase (telina, morcovi) 200-250g, legume verzi
250-400g si leguminoase uscate 12-15 g/zi. Fructele se vor da în cantitate de 300-350g/zi.
 Alimentatia are în aceasta-- - perioada un triplu scop; sa furnizeze ratia de întretinere,
sa furnizeze ratia necesara efortului fizic si intelectual si sa furnizeze ratia necesara cresterii si
dezvoltarii. Alimentatia trebuie sa fie bogata, foarte variata, diferita de cea a adultilor.
Alimentatia trebuie sa fie suficienta caloric si din punct de vedere al factorilor nutritivi
cât mai variata, bogata în carne, legume, fructe, lactate si în acelasi timp corcondanta cu
nevoile ce decurg din felul activitatii depuse. Nu se va face exces de fainoase, grasimi gatite,
mezeluri sau conserve. Se interzice cafeaua, tutunul, alcoolul,condimentele iuti. În perioadele
cu activitate intelectuala intensa (teze, examenele etc.) se va avea în vedere nu numai aportul
de proteine cu valoare biologica ridicata; si aportul unor elemente minerale ca fosfor, iod cu
rol important în functiile sistemului nervos.
Repartitia caloriilor se va face în 4 sau 5 mese/zi, servite la ore fixe. Micul dejun
trebuie sa fie destul de consistent având în vedere ca în cursul diminetii solicitarea fizica si
psihica sunt maxime.
Masa de seara se va servi cu cel putin doua ore înainte de culcare si se vor evita
mesele copioase, alimentele excitante sau cele care solicita prea mult tubul digestiv.
Alimentatia rationala nu este echivalenta cu supralimentatie sau cu alimentatie la
discretie. Trebuie sa fie un echilibru perfect si continuu între continutul alimentelor în calorii,
factorii nutritivi, nevoile alimentare în raport cu starea fiziologica si conditiile de mediu în
care omul traieste si munceste.
În unele tari din U.E., peste 30% din copiii între 7-11 ani sunt obezi si pâna la 20%
din adolescentii cu vârsta între 14-17 ani sunt supraponderali sau obezi. Un sfert din copii si
adolescentii obezi vor fi vulnerabili la boli ca diabetul, afectiuni cardiace si alte boli cronice.