Alimentația rațională pentru sănătate

Prin alimentaţie raţională se înţelege asigurarea unui aport alimentar optim din punct de
vedere cantitativ şi calitativ, care asigură menţinerea vieţii, creşterea şi dezvoltarea şi
contribuie la recuperarea sănătăţii în caz de boală (alimentaţie dietetică). O dietă echilibrată
trebuie să conţină atât principiile alimentare (glucide, lipide şi proteine), denumite şi
macronutrienţi, ce furnizează energia necesară unei activităţi normale, cât şi vitamine şi
minerale, considerate micronutrienţi.

Conform definiţiei OMS (Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii), necesarul caloric (energetic)

optim este acel aport energetic alimentar, care asigură o balanţă energetică ideală, necesară
menţinerii greutăţii şi compoziţiei corporale normale, păstrării pe termen lung a stării de
sănătate, desfăşurării activităţii fizice şi intelectuale şi parcurgerii unor perioade fiziologice
(creştere, sarcină, lactaţie).
Pentru realizarea acestui deziderat este recomandabil ca energia de aport să fie egală cu
cea consumată. Energia de aport este cea furnizată de alimentele ingerate, iar energia
consumată este necesară pentru:
  Asigurarea metabolismului bazal (60% din totalul consumului energetic);
 Activitatea voluntară, fizică şi psihică (30% din consum);
 Acţiunea dinamică specifică a alimentelor (10% din consum);
 Termogeneză.
La adult, cea mai simplă estimare a necesarului energetic se poate face prin înmulţirea
greutăţii ideale (în kg) cu numărul de calorii cheltuite pe kg corp şi zi, în funcţie de activitatea
depusă (repaus la pat = 25 kcal / kg corp pe zi, activitate fizică uşoară = 30 – 35 kcal / kg corp
pe zi, activitate fizică medie = 35 – 40 kcal / kg corp pe zi şi activitate fizică grea = 40 – 45 kcal
/ kg corp pe zi).
 Pentru greutatea ideală există mai multe modalităţi de calcul, dar cea mai
utilizată în practică este formula lui Broca:

 Greutatea ideală = înălțimea (cm) – 100 (la bărbaţi)

 Greutatea ideală = înălțimea (cm) – 100 – 5 (la femei)
În sarcină este necesară creşterea aportului caloric cu 400 kcal pe zi, în trimestrul
II şi cu 500 kcal pe zi, în trimestrul III şi în lactaţie cu 600 kcal pe zi. În unele boli, zise
consumptive, însoţite de denutriţie, cum sunt sindroamele febrile, sindroamele de
malabsorbţie, arsurile, traumatismele, hipertiroidismul etc., apare creşterea consumului
energetic, iar în altele scăderea acestuia (obezitatea, hipotiroidismul, insuficienţa
corticosuprarenală).