METODE DE MINERALIZARE A MATERIALULUI VEGETAL

DETERMINAREA CENU$II BRUTE

Materialul vegetal este alcStuit din apd gi substaald uscatd. Substanfa uscatl con{ine
componente mineraleSi componente organice.Natura qi cantitatea substanfelor anorganice din piantd

variazd mult in funcfie de condiliile pedoclimatice, de tratamentele agrotehnice aplicate, de natura qi

vArsta organismului vegetal. Determinarea conlinutului global de bioelemente(C, H, O, N, P, S etc.) gi

a conlinutului in fiecare bioelementsepoate face doar dupd mineralizareaprodusului vegetal.

Mineralizarea este un proces chimic prin care toate clase de biomolecule ( glucide, lipide,
proteine etc.) aflate in materialul vegetal sunt transformate in substanfe anorganice.

in urrna procesului de mineralizare principalele elementeprezentein compuqii biochimici din

plantd suferd urmdtoarele transform[ri :

C -------------+ COz;

-------+ HzO;
H qi O

N _____+ NH3;
P ----------------) POr3- ;

S --------------+ SOq2-, S2-.

Mineralizarea se poate face pe cale uscatd ( I ) sau umedd (2).
l. Mineralizarea pe cale uscati presupune incinerareamaterialului vegetal. in urma arderii
se formeazd o serie de gaze (COz, HzO, NHt) gi cenupd ( cuprinde restul componentelor anorganice).
Cunoagterea confinutului in cenuqd ne dI informafii despre compozilia mineral6 a plantei facilitAnd
urmdrirea procesului de nutrilie de-a lungul diferitelor faze de vegetatie; in plus ne permite stabilirea
unor indici de calitate in cazul produselor agroalimentare.

CenuEa formatd prin arderea materialului vegetal confine: carbonafi, oxizi, fosfafi, silicali,

sulfaf i etc. din elementele prezente (S, K, P, Ca, Mg etc.). Practic, se poate determina at6t confinutul de

cenupd bnttdcdtgi cel de cenuSdpurd.

Cenusa bmtd reprezinl reziduul alb sau cenuqiu ob{inut prin mineralizarea rnaterialului
vegeta[; con{ine Ei impuritili (pf,rnAnt, argild, nisip, cdrbune etc.)

Cenusa purl se obline fbc6nd diferenla ?ntre cenuga brut[ qi con{inutul in impurit6ti, obtinut
separat.
 Confinutul de cenugl nu depinde doar de compozilia minerald a plantei ci gi de condigiile
experimentale in care se realizeazd determinarea. Pentru a evita transformarea unor componente in
compugi volatili fapt ce ar duce la afectarea rezultatului real al determinirii se recomandd ca
temperatura gi timpul de incinerare sh fie cdt mai scdzute. in felul acesta se asigurd reproductibilitatea
rezultatelor
2. Mineralizarea pe cale umedi presupune fierberea materialului vegetal cu acid sulfuric
concentrat, in prezenfa unui agent oxidant, care poate fi acidul percloric, peroxidul de hidrogen sau un
catalizator solid (confine in principal sulfat cupric, sulfat de potasiu, sulfat mercuric, grafit etc.). Prin
aceastd mineralizare majoritatea cationilor prezen{i se fixeazd sub formd de sulfafi. Azotul eliberat din

plantd nu se va degaja sub formd de amoniac ci va fi fixat ca sulfat de amoniu:

2 NH: + HzSOr --------+ (NH4)2SO4

Metoda prezintd deci avantajul de a permite qi determinarea con{inutului de azotdin materialul

vegetal, determinare ce nu se poate face prin mineralizarea uscat6. Pe de altd parte, mineraliarea uscatd

ne perminte determinarea confinutului total de elemente minerale (cenugl), ceea ce nu se poate obline
prin mineralizare umed6. Se alege o metodd sau alta in func{ie de scopul urmlrit in anaUizd,.

1. USCATA CO2,H2O,NH3;
5-----+
(ardere) l-> CENUSA
MATERIALVEGETAL
2. UMEDA HClo+ Co2, H2o;
f"rtooc+ l-
(fierbere) lHrSO, c * H,O, \------+ sulfati:

L"rto-" * "","uru,or\
solid ) ^ir,roo

I. Detenninarea experimentald a cenuSii brute

Pentru determinarea experimental[ a cenuqii brute o cantitate c6ntdritd de material vegetal se

calcineazd, la 550 "C, pdnl la transformarea totalI in substange anorganice termostabile in procesulde

calcinare. Se obfine un reziduu alb sau cenugiu deschis care este cdntdrit gi raportat la o sut[ de grame de
material vegetal proasplt sau la substanfd uscat[.

Calcul:
Deoarece cdnt[rirea qi calcinarea se face ?n creuzete de porfelan, aduse la masd constantl
pentru calcul se fac urmdtoarele notafii:
Cg -+ greutatea creuzetului gol; Cp -+ greutatea creuzetului plin; Cc -+ greutatea creuzetului
calcinat; C% -+ cenu$a brutI raportatdla materialul vegetal proasplt; C s.u.Yo -> cenuga brutd

raportatllasubstanfIuscat6; UYo -+ umiditate; S.U.% -+ substanfluscat6.

(Cp - Cg) g material vegetal -----(Cc - Ce) g cenuqd brut[
0/o
I 00 e material veeetal ------------------- C

Co/o:(Cc-Ce)x100
(cp - ce)
(100 - U%)esubstanfbuscat6-------- C% ecenuglbrutd
100 ssubstanthuscat[- -----C",, o/n
Cs.u.%o: C% x 100

100-u%
Cenuqa ob{inutd reprezintd con{inutul global de bioelemente. Dac[ dorim sd afldm confinutul
unui anume bioelement, prezent suU forine de cation sau anion, cenu$a trebuie dizolvatd in acid
clorhidric concentrat iar in dizolvat se face determinarea bioelementului. Metoda este larg utilizatl in
special pentru determinarea microelementelor.

2. Obpinerea experimentald a mineralizatului umed

Pentru a ob{ine un mineralizat umed, o cantitate cAntdritd de material vegetal se fierbe cu acid

sulfuric concentrat qi in prezen{a unui oxidant, intr-un balon Kjeldahl sau intr-un pahar Erlenmeyer.
Fierberea se face pAnI la disparilia oric6rui punct negru de cdrbune. Mineralizatul umed obfinut este

utilizat pentru determinarea confinutului de azot totalprin metoda Kjeldahl (metod[ volumetricd). O
altd posibilitate este trecerea cantitativ[ a mineralizatului intr-un balon cotat. LuAnd p6(i alicote din
mineralizat putem determina confinutul de N, P, K etc. prin metode spectrofotometrice.