i-.

;-i,*fi'i*i:i fi*"

DETERMINAREA UNTNNTTATII $I A SUBSTANTEI USCETT b

Recoltarea gi condifionarea materiatului vegetal in vederea analizelor biochimice

Materialul vegetal este alctrtuit din substaale anorgaaice (apd, saruri minerale) gi
substanle
organice (diferitele clase de biomolecule). Este important str se realiz eze o analizd
biochimici a
--*.:pranreror-qtaproduieloragroeirmer6rEpenh-acunoa$Ie

- stareade s6n6tate gi nutrifie aplantei;

modificdrile metabolice ce se produc in fesuturile qi organele plantei duptr realizarea
unor
tratamente asupra solului sau plantei;

- modificirile calitative gi cantitative ale biocomponentelor apdrute in timpul deBozit[rii

produselor agroalimentare gi a furajelor;

- valoarea nutritiv[ a produselor agroalimentare gi a furajelor etc.

Recolkrea materialului vegetalin vederea analizelor biochimice se face
astfel inc6t proba
oblinutl sE fi e reprezentafivdpentnr cultura analizatd. Proba frebuie si fie o pro bd medie
ap!.antelor din
teren- Pentnr a obline proba medie qi a asigura astfel reprezentativitatea se ridictr
probe parliate din
diferite puncte, uniform rcpartizate,ale terenului cultivat. Probele parfiale se curdf6
de impurit6fi, se
gterg de api, se omogenizeaz.A"bine,prin amestecare, pentru a forma proba
medie. Se recoltea zAfie
plante intregi, fie doar anumite organe in firnclie de specig fazadevegetafie,
scopul urm6rit in analizd.
etc-Trebuie respectatI gi perioada de recoltare (dimineafa deweme).
in funcfie de componentele biochimice ce urmeazd a fi determinate mdterialul vegetal
este
supus analizei imedialesau este condilionatin vederea ptrsh6rii pentru realizdrea
de analize ulterioare.
.Cor4pugii biochimici ce trebuiesc analizafi cit mai repede, dupii recoltare, pe.material.vegetat
- -:3-: 3 wj
trifoaspdf'pen-ma@nt5itaainete'.bnzimel!.hormoriii_,co'niinurulindcizi,
glucide etc. Determin[rile biochimice ce se pot realizaqi mai tirziu, dup6
condifionare sunt: proteina I
brutd, cenuqa brutfl, celuloza, con{inutul in grtrsimi, substanfe minerale etc.
-Pentru'analize ulterioare din proba
inifialtr primitit la laborator se refine o cantitate convenabil[
de aproximativ 500 grame. Metoda prin care se reduce proba la 500 grame se
numegte ,,metoda
sfenuriloi'''Materialul vegetal este m[mnfit gi omogeiizat bine.'intreaga cantitate se-intinde
intr-un
stratuniform; sub'forma unuipdtrat. Se duc imaginar diagonalele gi se elimind dou6
sectoare opuse.
Materialul rdmas se omogenizeazl dinnou qi se repetd operafia de indepdrtare a unor
sectoare opuse
pdn6 se ajunge la cantitatea dorittr.
a

condilionatea materialului
refinut se face prin uscarea
lui Ia 50-60 oc ( Ia etuvtr sau ta
modalitate prin care este acr)
indep[ rtatr apa liberd;uscarea
se face p6n[ ra greutate constantd.
important si fie cunoscut Este
confinuhrl in api liberr al probei
gi de aceea materialul este
dupd uscare' Diferenfa c6ntdrit inainte gi
reprezinttr apa libertr. Rezurtatul
se raporteaztr ra suta de grame
vegetal' Materialul condifionat de materiar
este fin m{runfit pastrat
$i in bor cane sau pungi de hdrtie.
se poate considera ctr organismul
t
vegetal este alcStui din apd qi
substanld uscatd.Apa este
'reprezentatii' de doufl componente: apd tiberd
(higroscopictr, capirartr,
(hidratare' imbibifie' structuralI). vacuorar') qi apd tegatd
substanfa uscatl este ceea ce
- -cantit[1i de apf, (umiditatea r6m6ne dup[ indepdrtarea
inhegii
totaltr dat[ de apa riberl gi
de apa legat[). Dacd apa riber'
indeptrrratr
'rin-rscare-1a55-60 0c, pentru apa legatil ui-.--a
birate r.
rrebuie fx6utr la l0f-au,
"" metod[ se poate afla umiditatea ri-eruvt. Fiin
'aceasti totald iar prin diferenla se calculeazii
uscatii. confinutul in subbtariitr.

Exprimarea confinutului
in diferifii compugi biochimici,
prezenfi intr-un material
' poate face prin raportarea
acesfuia Ia o sutd de grame
vegetal se
de material vegetal proasprt
suttr de grame de substanf[ sari, mai corect, Ia o
uscat6.

Detenninarea expenmeatald
a umiditdBT gi substaapi
uscate

'tl
ccnfinutul in umiditate qi substanfr uscatii al
I

unui material
vegetal vanaz] inlimite foarte i

in ftncfie de nafura' virsta, largi i

organul gi fesutul supus anarizei.De

exempru, legumele gi fructele
proaspete confin aptr pintr
la 80-90 %, in timp ce seminfele
cerealelor uscate la aer confin
t4%. ap6 inhe r 0-

deumiditate si respecrivsubstanftr
uscataprezints imporranfspractictr
o."r"o,il1""1tljlaprocentului
- rezultatele analizelor biochimice
ale diferifilor compuqi, penfru
exprimi in procente a putea fi comparate se
la substan{a uscatd;
-* '' .------r '--apreciereaFn"jucfiilorla
hectaiie face p;;r*
;ontinut de substangi ur.ori
"; r,"ndardizat; .

de conservare qi prelucrare
a mareriiror prime, necesitx
cunoaqterea
"*ioitrtii"jr:"-.":difiilor
Metodere de determinare
a umidit'f
i i po t fr direc te sau
in dire c te.
Metodele directe folosesc
antrenarea apei cu vapori
ai unor solven{i nemiscibili
xilen etc')' Dup[condensarea cu apa (toluen,
vaporirorse mtrsoari vorumutde
api rearrtat.
Metodcle indirecte presupun
uscarea materialului vegetal
in anumite condilii gi mtrsurarea
Pierderii in greutate ( gravimetrie)'
' Prin uscare Ia 55-60 bc se inrrturf, apa libertr iar
prin uscare Ia
 105 oC se inldturd gi apa legatd. Prin insumarea umiditiliilor padiale date de apa libertr gi apa legatd se
afl6 umiditatea totald.

Uscarea se poate face in trepte afldndu-se astfel atdt umiditatea dat[ de apa libera (a) c6t qi
urniditatea dati de apa legatr (b) sau se poate face fErd etape intermediare pentru
a afla direct
umiditateatotall (c).
a. Dac[ se fac notafiile: S - grame material vegetal umed; s- grame material vegetal rlmas duptr
uscare; Ua - umiditatea obfinutd prin uscare la aer sau la 55 - 60 .C (la etuv6) atunci tJao/ose
afld astfel:

S g material vegetal umed------------------(S - s) g ap6

UaYo = (S-s) 100

b. Deoarece pentru a afla umiditatea datl de apa legatl cdntlrirea gi uscarea materialului
vegetal se face in fiole de sticl[, aduse la masl constanti vom face urmdtoarele
notafii: Fg - greutatea
Iiolei goale; Fp - greutatea fiolei cu materialvegetal, inainte de uscare; Fu - greutatea
fiolei cu material
vegetal,dupruscarela 105 oc; uros -umiditateaobfinutdprinuscarela 105 oc.uros oz
seafl6astfel:

(Fp - Fg) gmaterialvegetal------------(Fp - Fu) gaptr

Urcs %o = (Fp - Fu) 100

(Fp - Fe)

UmiditateatotalIvafi: l)o/o = IJaYo + lJlaYo iarsubstanfauscstdvafi: SU% : 100 - U%.

cgul materialelorvegetale proas-pete cu un con{inut ridicat de

1In lptr determinarea umiditaqii
sc- face fbri ulcare la aer. Cdntdrirea t. r"."io u.est caz doar la
incepurur ii la sfErsirul operaliei de
uscare' tealizatd,la etuvi. Astfel se afl6 direct umiditatea total6. Totugi, nici
in acest caz uscarea nu se
face direct la 105 "C; se incepe la 55-60 oC gi dupl un timp se continu[ la 105 oC. O uscare brusc{
la
105 oC ar favotiza producerea unor procese secundare, ce ar putea modifica rezultatul
final al
determindrii. in acest caz umiditatea totald qi respectiv substanfa uscatf se aflfl astfel:

U Yo = grame aptr pierdute prin uscare x 100 ; SU%=100-U%.

grame probd luatd in analizE