Sunteți pe pagina 1din 15

Cyan Yellow Magenta Black

Pentru toate profilurile [i toate specializ\rile.

CORINT

BIOLOGIE – manual pentru clasa a X-a

ISBN: 973-653-758-7
cuprins
Capitolul 1. }esuturi vegetale [i animale / 5
1.1. }esuturile vegetale / 6
1.2. }esuturile animale / 10
Teste de evaluare / 15

Capitolul 2. Structura [i func]iile fundamentale ale organismelor vii / 17


2.1. Func]iile de nutri]ie / 18
A. Nutri]ia / 18
Nutri]ia autotrof\ / 18
— Fotosinteza / 21
— Influen]a factorilor externi asupra fotosintezei / 22
— Chemosinteza / 23
Nutri]ia heterotrof\ / 27
— Nutri]ia saprofit\ / 28
— Nutri]ia parazit\ / 28
— Nutri]ia simbiotrof\ / 30
— Nutri]ia mixotrof\ / 30
— Digestia la animale / 32
— Particularit\]ile structurale [i func]ionale ale sistemului digestiv la vertebrate / 33
— Digestia [i absorb]ia la om / 36
— Boli ale sistemului digestiv la om / 38
— Prevenirea [i combaterea bolilor digestive / 39

B. Respira]ia / 40
Respira]ia aerob\ / 40
— Respira]ia la plante / 40
— Influen]a factorilor de mediu asupra intensit\]ii respira]iei / 40
Respira]ia anaerob\ / 41
— Fermenta]iile / 42
Respira]ia la animale / 44
— Particularit\]ile structurale [i func]ionale ale sistemului respirator la vertebrate / 44
Respira]ia la om / 48
— Boli ale sistemului respirator la om / 50
— Prevenirea [i combaterea bolilor respiratorii / 51

C. Circula]ia / 52
Circula]ia la plante / 53
— Structura primar\ a r\d\cinii [i tulpinii la angiosperme / 53
— Influen]a factorilor de mediu asupra absorb]iei [i circula]iei sevelor / 55
Circula]ia la animale / 59
— Mediul intern la mamifere / 59
— Particularit\]ile structurale [i func]ionale ale sistemului circulator la vertebrate / 60
— Factorii care regleaz\ [i influen]eaz\ circula]ia sângelui / 62
Circula]ia la om / 63
— Boli ale sistemului circulator la om / 65

3
D. Excre]ia / 66
Excre]ia la plante / 66
— Transpira]ia [i guta]ia / 66
— Influen]a factorilor de mediu asupra transpira]iei / 66
Excre]ia la animale / 69
— Particularit\]ile structurale [i func]ionale ale sistemului excretor la vertebrate / 69
Sintez\ / 74
Excre]ia la om / 75
— Boli ale sistemului excretor la om / 76

2.2. Func]iile de rela]ie / 77


Mi[carea [i sensibilitatea la plante / 77
Sensibilitatea la animale / 81
— Particularit\]ile structurale [i func]ionale ale organelor de sim] la vertebrate / 81
— Deficien]e senzoriale la om / 91
— Particularit\]ile structurale [i func]ionale ale sistemului nervos central (SNC) la vertebrate / 92
— Boli ale sistemului nervos central la om / 98
Locomo]ia la animale / 99
— Particularit\]ile structurale [i func]ionale ale locomo]iei la vertebrate / 99

2.3. Func]ia de reproducere / 103


Reproducerea la plante / 103
— Reproducerea asexuat\ vegetativ\ / 103
— Reproducerea asexuat\ vegetativ\ artificial\ / 104
— Reproducerea asexuat\ prin germeni specializa]i / 108
— Reproducerea sexuat\ la Angiosperme / 108
Reproducerea la animale / 118
— Particularit\]ile structurale [i func]ionale ale sistemului de reproducere la vertebrate / 118
Reproducerea la om / 123
Sintez\ / 125
— Boli cu transmitere sexual\ / 126
— Ciclul de via]\ / 128
Teste de evaluare / 129

Capitolul 3. Dezechilibre ecologice / 131


— Deteriorarea ecosistemelor prin eroziune / 132
— Deteriorarea prin supraexploatarea resurselor biologice / 132
— Deteriorarea prin construc]ii de canale [i baraje / 137
— Deteriorarea prin poluare / 137
— Poluarea atmosferic\ / 138
— Poluarea acvatic\ / 141
— Poluarea edafic\ / 141
— Poluarea radioactiv\ / 141
— Efectele polu\rii asupra organismului uman / 142
— Rolul omului `n men]inerea echilibrului ecologic / 142
Teste de evaluare / 144

4
Capitolul 1

}esuturi vegetale
[i animale

5
1.1. }ESUTURILE VEGETALE

}esutul reprezint\ o grupare de celule, – Fig. 3). Ele asigur\ cre[terea `n lungime a
strâns unite `ntre ele, care au aceea[i form\ organelor plantei.
[i structur\, `ndeplinind aceea[i func]ie. Meristemele secundare, numite [i laterale,
~n dezvoltarea individual\ a unei plante se determin\ cre[terea secundar\, `n grosime, a
succed dou\ etape: plantelor perene, mai ales a arborilor [i ar-
! prima etap\ `ncepe cu celula-ou (zigot) bu[tilor. Sunt generate de zona subero-felo-
care, prin numeroase diviziuni mitotice suc- dermic\* sau felogenul din scoar]\ [i de zona
cesive, d\ na[tere embrionului, format din libero-lemnoas\* sau cambiul din cilindrul
]esuturi embrionare (meristematice); central. Ele sunt formate din celule care `[i
! a doua etap\ const\ `n transformarea recap\t\ proprietatea de a se divide mitotic.
]esuturilor embrionare `n urma unui proces
de diferen]iere, specializându-se `n `ndeplini- }esuturile definitive. Sunt prezente la plan-
rea unor func]ii determinate, deci formarea ta adult\ [i provin din meristemele primare.
]esuturilor definitive (adulte). Dintre ]esuturile definitive amintim:
}esuturile vegetale se clasific\ dup\: a. ]esuturile de ap\rare formeaz\ `nveli[ul
a. forma celulelor: ]esuturi parenchima- extern care protejeaz\ organele plantelor [i
tice, din celule izodiametrice (care au cele trei sunt alc\tuite din celule cu pere]i sub]iri;
dimensiuni egale sau aproape egale – Fig. 1) dup\ originea lor sunt:
[i ]esuturi prozenchimatice, din celule hete- ! primare, care iau na[tere din meriste-
rodiametrice (la care diametrul longitudinal mele apicale; ex. epiderma cu stomate
este mai mare decât cel orizontal – Fig. 2); (Fig. 4) [i peri, exoderma* [i endoderma*;
b. gradul de diferen]iere: ]esuturi embri- ! secundare, care iau na[tere din meris-
onare [i ]esuturi definitive (adulte); temele laterale sau secundare (ex. suberul*
c. func]ie: de ap\rare, fundamentale (paren- care se formeaz\ din felogen);
chimurile), conduc\toare, mecanice, secretoare. b. ]esuturile fundamentale (parenchimu-
}esuturile embrionare (meristeme). Aces- rile) sunt formate din celule parenchimatice,
tea sunt formate din celule mici, cu pere]ii cu pere]ii sub]iri [i o cantitate mare de cito-
sub]iri [i nucleul voluminos. Ele au rol `n plasm\, prezentând spa]ii intercelulare; au
cre[terea plantelor [i pot fi primare sau diferite func]ii:
secundare. ! de hr\nire (parenchim asimilator – Fig. 5)
Meristemele primare au o pozi]ie apical\ prezent `n frunz\;
(se g\sesc `n vârful r\d\cinilor, tulpinilor [i ! `n depozitarea substan]elor de rezerv\
mugurilor) [i o pozi]ie intercalar\ (la nivelul (parenchim de depozitare), prezent `n rizomi,
nodurilor tulpinilor articulate ale gramineelor bulbi, tuberculi (Fig. 6);

6
1 2

3
4

5
6

1. Celule parenchimatice
2. Celule prozenchimatice
3. Meristem apical din vârful tulpinii
4. Celule epidermice (a) cu stomate (b)
5. Parenchim asimilator
6. Parenchim de depozitare (granule de amidon din tuberculii de cartof)

7
! `n depozitarea apei (parenchim acvifer), Aplica]ii practice
la plantele xerofite (ex. cactu[i);
! `n depozitarea aerului (parenchim aeri- 1. Eviden]ierea structurii epidermei la
fer), la plantele acvatice (ex. nuf\rul – Fig. 7); frunzele de ceap\.
c. ]esuturile conduc\toare sunt formate Materiale necesare: frunze modificate din
din celule modificate numite vase. Ele asigur\ bulbul de ceap\ (proaspete sau conservate `n
circula]ia apei cu s\rurile minerale (]esutul alcool 70%), colorant (ro[u de Congo sau
conduc\tor lemnos) [i a sevei elaborate (]e- crizoidin\), albastru de metil, brici anatomic,
sutul conduc\tor liberian – Fig. 8). m\duv\ de soc, lame [i lamele de sticl\,
Vasele, `n asocia]ie cu parenchimul care le pipet\, pens\, lam\ metalic\.
`nconjoar\ [i cu ]esutul mecanic, alc\tuiesc: Modul de lucru: se taie un bulb de ceap\
! fascicule conduc\toare lemnoase, for- la jum\tate [i se sec]ioneaz\ o frunz\ modi-
mate din: traheide, trahee, parenchim lem-
ficat\ transversal. Se deta[eaz\ cu penseta o
nos, fibre lemnoase;
por]iune [i se pune `ntr-o pic\tur\ de colo-
! fascicule conduc\toare liberiene, for-
rant de pe o lam\ de sticl\, care se acoper\
mate din tuburi ciuruite, cu sau f\r\ celule
anexe, parenchim liberian [i fibre liberiene; cu o lamel\ de sticl\ (Fig. 11).
d. ]esuturile mecanice (sus]inere) confer\ Preparatul microscopic: cu obiectivul 10
plantei o anumit\ rezisten]\ [i elasticitate; se observ\ epiderma format\ dintr-un strat
sunt formate din celule vii cu pere]ii inegal de celule prozenchimatice, strâns unite `ntre
`ngro[a]i (colenchim* — Fig. 9) [i din celule ele cu peretele celular sub]ire. De-a lungul
moarte cu pere]ii `ngro[a]i uniform (scle- pere]ilor celulari, cu obiectivul 40, se v\d
renchim*); punctua]iuni simple prin care celulele comu-
e. ]esuturile secretoare produc diverse nic\ `ntre ele.
substan]e folosite de plant\ (produse de
secre]ie) sau eliminate de plant\ (produse de 2. Eviden]ierea ]esutului mecanic (colen-
excre]ie) prin pori, canale sau buzunare secre- himul) la tulpina de soc.
toare (Fig. 10); produsele secretate sunt Materiale necesare: fragmente din tulpina
foarte variate: r\[ini (la conifere), uleiuri vola- de soc proasp\t\, ro[u de Congo [i crizoidin\
tile (menta, petalele de trandafir), latex (colorant), m\duv\ de soc, brici anatomic,
(laptele cucului, arborele de cauciuc), lam\ de ras, lame [i lamele de sticl\.
alcaloizi (mac), mucilagii, balsamuri etc. Modul de lucru: se efectueaz\ sec]iuni
Re]ine]i! transversale fine prin tulpina de soc cu briciul
! }esutul reprezint\ o asocia]ie de anatomic; sec]iunile se pun `n colorant pe o
celule care au aceea[i form\ [i structur\ [i lam\ de sticl\ `n glicerin\ peste care se a[az\
`ndeplinesc aceea[i func]ie. o lamel\ de sticl\.
! Dup\ gradul lor de diferen]iere, ]esu- Preparatul microscopic: se observ\ epi-
turile vegetale sunt: embrionare [i defini- derma alc\tuit\ dintr-un singur strat de
tive (adulte). celule mici, acoperit\ de o cuticul\ evident\,
! Dup\ func]ia lor `n plant\ se `mpart iar imediat sub ea câteva straturi de suber,
`n ]esuturi: de ap\rare, fundamentale, con- apoi felogenul [i apoi numeroase celule cu
duc\toare, mecanice, secretoare. membranele `ngro[ate inegal.
8
7 10

11
A D

B E

C F
9

7. Parenchim aerifer din tulpina de nuf\r galben


8. }esuturi conduc\toare: A. vase lemnoase; B. vase liberiene
9. }esut mecanic (colenchim)
10. Buzunar secretor de la portocal\
11. Eviden]ierea structurii epidermei la frunzele de ceap\: A. sec]ionarea bulbului de ceap\;
B. sec]ionarea frunzei de ceap\; C. desprinderea fragmentului sec]ionat; D. colorarea pe
lama de sticl\ a sec]iunii; E. aplicarea lamelei; F. preparatul microscopic gata de studiat;
G. imaginea microscopic\ a structurii epidermei cu obiectiv 10
9
1.2 }ESUTURILE ANIMALE

~n organismul animal exist\ mai multe consisten]\ fluid\ [i fibre de colagen [i elas-
tipuri de ]esuturi grupate `n urm\toarele cate- tice (Fig. 15); stabile[te leg\tura dintre dife-
gorii: epitelial, conjunctiv, muscular [i nervos. rite ]esuturi sau organe;
}esuturi epiteliale. Sunt asocia]ii de celule ! ]esutul adipos*, din celule conjunctive
alc\tuite din unul (unistratificate*) sau mai `nc\rcate cu lipide, care devin sferice, iar pro-
multe straturi (pluristratificate*), care acoper\ toplasma [i nucleul sunt `mpinse la periferie
suprafa]a corpului [i c\ptu[esc pere]ii cavi- (Fig. 16); se dezvolt\ `n jurul vaselor de
t\]ii unor organe interne sau constituie struc- sânge [i al altor organe; rol de depozitare a
tura fundamental\ a unor glande. lipidelor;
Dup\ func]ia lor `n organismul animal, ele ! ]esutul reticulat*, dintr-o substan]\
se `mpart `n: fundamental\ `n care predomin\ fibrele de
! epitelii de acoperire, din celule cubice, reticulin\ (Fig. 17); prezent `n splin\, gan-
prismastice, turtite (pavimentoase), care dife- glionii limfatici, formând ]esutul fundamental
ren]iaz\ tegumentul sau pere]ii organelor al organelor limfoide;
interne (vase de sânge, inima, stomacul, ! ]esutul fibros*, caracterizat printr-o
intestinul – Fig. 12); mare abunden]\ a fibrelor de colagen gru-
! epitelii glandulare, din celule secretoa- pate `n fascicule; intr\ `n structura liga-
re; formeaz\ glandele cu secre]ie extern\ mentelor [i tendoanelor;
(exocrine), care pot fi tubulare simple, ramifi- ! ]esutul elastic*, cu substan]\ funda-
cate, alveolare (Fig. 13) [i glandele cu secre- mental\ bogat\ `n fibre de natur\ proteic\
]ie intern\ – endocrine); (elastin\); `n pere]ii arterelor, `n pl\mâni, `n
! epitelii de resorb]ie, din celule care pre- structura coardelor vocale;
zint\ un platou striat, cu rolul de a recupera ! ]esutul cartilaginos, din celule cartilagi-
anumite substan]e utile organismului (`n intes- noase numite condrocite, protejate `n cavit\]i
tinul sub]ire [i `n tubii uriniferi – Fig. 14); numite condroplaste. Substan]a fundamen-
! epitelii senzoriale, alc\tuite din celule tal\ con]ine o substan]\ proteic\ numit\ con-
epiteliale specializate pentru recep]ionarea drin\, un amestec de substan]e organice
unor stimuli din mediul extern sau intern (ex. impregnate cu s\ruri de calciu [i sodiu. ~n
epiteliul senzorial din mugurii gustativi, audi- substan]a fundamental\ mai sunt prezente
tiv, vestibular). fibre de colagen [i elastice (Fig. 18).
}esuturile conjunctive. Sunt formate din ~n func]ie de cantitatea de substan]\ fun-
celule conjunctive, substan]\ fundamental\ damental\ [i de tipul de fibre exist\ trei tipuri
[i fibre elastice, de colagen, de reticulin\. de cartilaje: hialin* (din coaste, laringe, tra-
Dup\ func]ia `ndeplinit\ sunt: hee), elastic (`n pavilionul urechii, epiglot\),
! ]esutul conjunctiv lax*, din diferite fibros (din discurile intervertebrale, menis-
tipuri de celule, substan]\ fundamental\ de curile articulare);
10
13 14
12

15 16
3
1

18
17

1 2

12. Epiteliu de acoperire


13. Epiteliu glandular
14. Epiteliu de resorb]ie
15. }esut conjunctiv lax: 1. venul\; 2. arteriol\; 3. celule endoteliale; 4. celule grase; 5. fibre
de colagen
16. }esut adipos
17. }esut reticulat: 1. fibre de reticulin\
18. }esut cartilaginos: 1 – 2. celule cartilaginoase (condrocite) `n condroplaste

11
! ]esutul osos este un ]esut conjunctiv al gazelor (O2 [i CO2), al produ[ilor de
dur [i intr\ `n structura osului; constituit excre]ie, de ap\rare a organismului, în cica-
dintr-o substan]\ fundamental\ bogat\ `n trizarea r\nilor [i în termoreglare.
substan]e organice [i minerale. }esutul muscular. Formeaz\ mu[chii care,
Substan]a fundamental\ se dispune sub `mpreun\ cu oasele, alc\tuiesc sistemul loco-
form\ de lamele osoase. Dup\ dispunerea motor al animalelor vertebrate [i al omului.
acestora exist\ dou\ tipuri de ]esut osos: Specific acestui ]esut sunt elementele
compact (Fig. 19) [i spongios. contractile numite miofibrile. Acestea sunt
Dintre substan]ele organice amintim constituite dintr-o alternan]\ de discuri clare [i
oseina, care `mpreun\ cu substan]ele mine- discuri `ntunecate.
rale (fosfatul de sodiu) confer\ rezisten]a Dup\ particularit\]ile miofibrilelor exist\
necesar\ sistemului osos. trei tipuri de ]esut muscular (Fig. 21): neted,
Celulele osoase sunt dispuse concentric cu miofibrile omogene [i contrac]ie involun-
`n jurul vaselor de sânge, care formeaz\ tar\, striat, cu miofibrile cu aspect striat [i
canalele Havers. ~n jurul canalelor Havers, contrac]ie voluntar\, [i cardiac*, cu miofibrile
substan]a osoas\ este dispus\ sub form\ de cu aspect striat, dar cu contrac]ie involun-
lamele circulare. Canalele Havers str\bat osul tar\.
pe toat\ lungimea lui [i se leag\ `ntre ele prin Fibra muscular\ neted\ este fusiform\,
canale oblice sau transversale. Ansamblul având la exterior o membram\ (sarcolem\),
format de un canal Havers, de lamelele iar `n interior sarcoplasma, miofibrilele [i un
osoase care `l `nconjoar\ [i osteoplastele cu nucleu central (se g\sesc `n structura pere-
osteocite, formeaz\ osteonul, unitatea mor- ]ilor organelor interne).
Fibra muscular\ striat\ este un sinci]iu,
fofunc]ional\ a osului.
alc\tuit dintr-o membran\ periferic\ (sar-
Sângele. Sângele vertebratelor este un
colem\), iar, `n interior, o substan]\ omogen\
lichid corporal care are urm\toarele compo-
(sarcoplasm\), numeroase miofibrile [i nume-
nente: plasma sangvin\ — constituit\ din ser
ro[i nuclei periferici.
care con]ine 90% ap\ [i 10% substan]e
}esutul nervos. Este alc\tuit din celule
dizolvante (s\ruri, hormoni [i fibrinogen);
diferen]iate specific, denumite neuroni, care
elemente figurate, dintre acestea fac parte:
genereaz\ [i conduc impulsurile nervoase.
eritrocitele sau globulele ro[ii, care se for-
Neuronul este alc\tuit din corpul celular
meaz\ în m\duva ro[ie [i con]in hemoglo-
(pericarion) [i prelungiri, dendritele, prelungiri
bin\ care fixeaz\ oxigenul [i dioxidul de car-
citoplasmatice extrem de ramificate [i axonul,
bon; leucocitele (limfocite, monocite, granu-
prelungire unic\ (Fig. 22). Corpul celular este
locite), care se formeaz\ în m\duva ro[ie, spi- alc\tuit dintr-o membran\, citoplasm\, cu
n\ [i la nivelul ganglionilor limfatici, înde- corpusculii Nissl, neurofibrile [i nucleu.
plinind func]ia de ap\rare a organismului Axonul este alc\tuit dintr-o membran\
împotriva agen]ilor patogeni; trombocitele — (axolem\), citoplasm\ (axoplasm\) `n care se
elemente ale sângelui de forme diferite, lip- g\sesc neurofibrile [i mitocondrii. Acesta este
site de nucleu [i care se descompun u[or. Ele `nconjurat la interior de teaca de mielin\ [i
sunt sintetizate de m\duva oaselor [i au rol teaca Schwann, iar la exterior de teaca Henlé.
în coagularea sângelui (Fig. 20). ~ntre dou\ celule Schwann se afl\ strangu-
Sângele îndepline[te în organism diferite la]iile lui Ranvier.
func]ii: de transport al substan]elor hr\nitoare, Neuronii (Fig. 23) se pot clasifica:
12
19 22

2
1

4
3

7 5 6 20
1

3
6

5
1 4
6

7
2

21

A B C

19. }esut osos compact


20. Elemente figurate ale sângelui:
1. eritrocite; 2. monocit; 3. limfocit; 4. granulocit neutrofil; 5. trombocit; 6. granulo-
cit acidofil; 7. granulocit bazofil
21. }esut muscular: A. neted; B. cardiac; C. striat
22. Neuronul: 1. axon; 2. corp celular; 3. dendrite; 4. axon; 5. teac\ Schwann; 6. teac\
Henlé; 7. teac\ de mielin\; 8. strangula]ii Ranvier

13
! dup\ prelungiri: pseudounipolari (din 23
ganglionii spinali), bipolari (din retin\), multi-
B
polari (piramidali, stela]i) din scoar]a cere- A
bral\;
! dup\ func]ie: motori, care se g\sesc
localiza]i `n coarnele anterioare ale m\duvei
spin\rii [i `n ariile motoare ale scoar]ei cere-
brale; senzitivi, care se g\sesc localiza]i `n
coarnele posterioare ale m\duvei spin\rii,
coarnele laterale, ganglionii spinali, retin\,
mucoasa olfactiv\; de asocia]ie, adic\ neu-
roni care fac leg\turi dintre neuronii senzitivi
[i cei motori din diverse etaje ale sistemului
nervos.
Leg\tura dintre doi neuroni se nume[te
sinaps\. Sinapsele pot fi: axo-dendritice `ntre C D
axorul unui neuron [i dendritele altui neuron;
[i axo-somatice `ntre axonul unui neuron [i
corpul altui neuron,
}esutul nervos mai con]ine [i celule gliale
(nevroglia) cu rol de nutri]ie [i protec]ie. 24

Re]ine]i!

! ~n organismul animal exist\ patru


tipuri fundamentale de ]esuturi: epitelial,
conjunctiv, muscular [i nervos.
! }esuturile animale sunt mult mai
variate [i mai diferen]iate `n compara]ie cu
]esuturile vegetale.

Aplica]ii practice 23. Tipuri de neuroni: A. bipolar din retin\;


B. bipolar din mucoasa olfactiv\; C.
Observa]i [i preparatele microscopice din multipolar piramidal din scoar]\; D.
colec]ia laboratorului de biologie cu diferite multipolar motor din m\duv\
tipuri de ]esuturi animale (Fig. 24). 24. Neuroni – imagine microscopic\

14
TESTE DE EVALUARE

1. Care sunt asem\n\rile [i deosebirile G. }esuturile conduc\toare sunt formate din:


dintre ]esuturile meristematice [i cele defini- a. vase lemnoase;
tive? Da]i exemple pentru fiecare dintre ele. b. vase liberiene;
2. Încercui]i literele corespunz\toare c. traheide;
r\spunsurilor corecte. d. trahei.

A. }esuturile embrionare sunt: H. }esutul muscular striat îl g\sim în:


a. epiderma; a. structura mu[chilor scheletici;
b. cambiul; b. structura miocardului;
c. felogenul; c. tunica muscular\ a vaselor de sânge;
d. colenhimul. d. structura tubului digestiv.

B. }esuturile definitive sunt: I. Neuronul este format din:


a. secretoare; a. corpul neuronului;
b. mecanice; b. neurofibrile;
c. epiderma; c. dendrite;
d. fundamentale. d. axon.
C. }esuturile conjunctive moi sunt:
J. }esutul osos este format din:
a. lax;
a. substan]\ fundamental\;
b. fibros;
b. osteocite;
c. elastic;
c. osteoclaste;
d. adipos.
d. osein\.
D. }esuturile conjunctive dure sunt:
a. cartilaginos; K. Sângele con]ine:
b. elastic; a. plasm\ sangvin\;
c. reticulat; b- leucocite;
d. osos. c. trombocite;
d. hematii.
E. }esuturile fundamentale au rol de:
a. sus]inere; L. Elementele contractile ale ]esutului mus-
b. depozitare; culos sunt:
c. hr\nire; a. neurofibrilele;
d. acumularea apei. b. miofibrilele;
c. fibrele elastice;
F. }esuturile secretoare produc: d. fibre de reticulin\.
a. ap\;
b. r\[ini; M. Fibra muscular\ striat\ este format\
c. latex; din:
d. uleiuri volatile. a. neurolem\;

15
b. sarcolem\; b. coarnele posterioare ale m\duvei
c. sarcoplasm\; spin\rii;
d. nuclei. c. mucoasa olfactiv\;
d. retin\.
N. Mu[chii stria]i intr\ în componen]a:
a. mu[chilor scheletici; R. Neuronii multipolari se g\sesc în:
b. miocardului; a. m\duva spin\rii;
c. tunica muscular\ a organelor interne; b. retin\;
d. a sfincterelor. c. substan]a cenu[ie din scoar]a cere-
bral\;
O. Neuronii motori se g\sesc în: d. urechea intern\.
a. coarnele anterioare ale m\duvei spin\rii;
b. ganglionii spinali; S. Nevroglia are rol de:
c. coarnele posterioare ale m\duvei spin\rii; a. sus]inere a neuronilor;
d. scoar]a cerebral\. b. nutri]ia neuronilor;
c. protec]ia neuronilor;
P. Neuronii senzitivi se g\sesc în: d. înmul]ire a celulelor nervoase.
a. coarnele anterioare ale m\duvei spin\rii;

T. Analiza]i [i identifica]i tipurile de ]esuturi din imaginile de mai jos.

16