Cyan Yellow Magenta Black

Pentru toate profilurile [i toate specializ\rile.

CORINT

BIOLOGIE – manual pentru clasa a X-a

ISBN: 973-653-758-7
 cuprins
Capitolul 1. }esuturi vegetale [i animale / 5
1.1. }esuturile vegetale / 6
1.2. }esuturile animale / 10
Teste de evaluare / 15

Capitolul 2. Structura [i func]iile fundamentale ale organismelor vii / 17

2.1. Func]iile de nutri]ie / 18
A. Nutri]ia / 18
Nutri]ia autotrof\ / 18
— Fotosinteza / 21
— Influen]a factorilor externi asupra fotosintezei / 22
— Chemosinteza / 23
Nutri]ia heterotrof\ / 27
— Nutri]ia saprofit\ / 28
— Nutri]ia parazit\ / 28
— Nutri]ia simbiotrof\ / 30
— Nutri]ia mixotrof\ / 30
— Digestia la animale / 32
— Particularit\]ile structurale [i func]ionale ale sistemului digestiv la vertebrate / 33
— Digestia [i absorb]ia la om / 36
— Boli ale sistemului digestiv la om / 38
— Prevenirea [i combaterea bolilor digestive / 39

B. Respira]ia / 40
Respira]ia aerob\ / 40
— Respira]ia la plante / 40
— Influen]a factorilor de mediu asupra intensit\]ii respira]iei / 40
Respira]ia anaerob\ / 41
— Fermenta]iile / 42
Respira]ia la animale / 44
— Particularit\]ile structurale [i func]ionale ale sistemului respirator la vertebrate / 44
Respira]ia la om / 48
— Boli ale sistemului respirator la om / 50
— Prevenirea [i combaterea bolilor respiratorii / 51

C. Circula]ia / 52
Circula]ia la plante / 53
— Structura primar\ a r\d\cinii [i tulpinii la angiosperme / 53
— Influen]a factorilor de mediu asupra absorb]iei [i circula]iei sevelor / 55
Circula]ia la animale / 59
— Mediul intern la mamifere / 59
— Particularit\]ile structurale [i func]ionale ale sistemului circulator la vertebrate / 60
— Factorii care regleaz\ [i influen]eaz\ circula]ia sângelui / 62
Circula]ia la om / 63
— Boli ale sistemului circulator la om / 65

3
 D. Excre]ia / 66
Excre]ia la plante / 66
— Transpira]ia [i guta]ia / 66
— Influen]a factorilor de mediu asupra transpira]iei / 66
Excre]ia la animale / 69
— Particularit\]ile structurale [i func]ionale ale sistemului excretor la vertebrate / 69
Sintez\ / 74
Excre]ia la om / 75
— Boli ale sistemului excretor la om / 76

2.2. Func]iile de rela]ie / 77

Mi[carea [i sensibilitatea la plante / 77
Sensibilitatea la animale / 81
— Particularit\]ile structurale [i func]ionale ale organelor de sim] la vertebrate / 81
— Deficien]e senzoriale la om / 91
— Particularit\]ile structurale [i func]ionale ale sistemului nervos central (SNC) la vertebrate / 92
— Boli ale sistemului nervos central la om / 98
Locomo]ia la animale / 99
— Particularit\]ile structurale [i func]ionale ale locomo]iei la vertebrate / 99

2.3. Func]ia de reproducere / 103

Reproducerea la plante / 103
— Reproducerea asexuat\ vegetativ\ / 103
— Reproducerea asexuat\ vegetativ\ artificial\ / 104
— Reproducerea asexuat\ prin germeni specializa]i / 108
— Reproducerea sexuat\ la Angiosperme / 108
Reproducerea la animale / 118
— Particularit\]ile structurale [i func]ionale ale sistemului de reproducere la vertebrate / 118
Reproducerea la om / 123
Sintez\ / 125
— Boli cu transmitere sexual\ / 126
— Ciclul de via]\ / 128
Teste de evaluare / 129

Capitolul 3. Dezechilibre ecologice / 131

— Deteriorarea ecosistemelor prin eroziune / 132
— Deteriorarea prin supraexploatarea resurselor biologice / 132
— Deteriorarea prin construc]ii de canale [i baraje / 137
— Deteriorarea prin poluare / 137
— Poluarea atmosferic\ / 138
— Poluarea acvatic\ / 141
— Poluarea edafic\ / 141
— Poluarea radioactiv\ / 141
— Efectele polu\rii asupra organismului uman / 142
— Rolul omului `n men]inerea echilibrului ecologic / 142
Teste de evaluare / 144

4
Capitolul 1

}esuturi vegetale
[i animale

5
1.1. }ESUTURILE VEGETALE
}esutul reprezint\ o grupare de celule,
strâns unite `ntre ele, care au aceea[i form\
[i structur\, `ndeplinind aceea[i func]ie.
~n dezvoltarea individual\ a unei plante se
succed dou\ etape:
! prima etap\ `ncepe cu celula-ou (zigot)
care, prin numeroase diviziuni mitotice suc-
cesive, d\ na[tere embrionului, format din
]esuturi embrionare (meristematice);
! a doua etap\ const\ `n transformarea
]esuturilor embrionare `n urma unui proces
de diferen]iere, specializându-se `n `ndeplini-
rea unor func]ii determinate, deci formarea
]esuturilor definitive (adulte).
}esuturile vegetale se clasific\ dup\:
a. forma celulelor: ]esuturi parenchima-
tice, din celule izodiametrice (care au cele trei
dimensiuni egale sau aproape egale – Fig. 1)
[i ]esuturi prozenchimatice, din celule hete-
rodiametrice (la care diametrul longitudinal
este mai mare decât cel orizontal – Fig. 2);
b. gradul de diferen]iere: ]esuturi embri-
onare [i ]esuturi definitive (adulte);
c. func]ie: de ap\rare, fundamentale (paren-
chimurile), conduc\toare, mecanice, secretoare.
}esuturile embrionare (meristeme). Aces-
tea sunt formate din celule mici, cu pere]ii
sub]iri [i nucleul voluminos. Ele au rol `n
cre[terea plantelor [i pot fi primare sau
secundare.
Meristemele primare au o pozi]ie apical\
(se g\sesc `n vârful r\d\cinilor, tulpinilor [i
mugurilor) [i o pozi]ie intercalar\ (la nivelul
nodurilor tulpinilor articulate ale gramineelor
6
– Fig. 3). Ele asigur\ cre[terea `n lungime a
organelor plantei.
Meristemele secundare, numite [i laterale,
determin\ cre[terea secundar\, `n grosime, a
plantelor perene, mai ales a arborilor [i ar-
bu[tilor. Sunt generate de zona subero-felo-
dermic\* sau felogenul din scoar]\ [i de zona
libero-lemnoas\* sau cambiul din cilindrul
central. Ele sunt formate din celule care `[i
recap\t\ proprietatea de a se divide mitotic.
}esuturile definitive. Sunt prezente la plan-
ta adult\ [i provin din meristemele primare.
Dintre ]esuturile definitive amintim:
a. ]esuturile de ap\rare formeaz\ `nveli[ul
extern care protejeaz\ organele plantelor [i
sunt alc\tuite din celule cu pere]i sub]iri;
dup\ originea lor sunt:
! primare, care iau na[tere din meriste-
mele apicale; ex. epiderma cu stomate
(Fig. 4) [i peri, exoderma* [i endoderma*;
! secundare, care iau na[tere din meris-
temele laterale sau secundare (ex. suberul*
care se formeaz\ din felogen);
b. ]esuturile fundamentale (parenchimu-
rile) sunt formate din celule parenchimatice,
cu pere]ii sub]iri [i o cantitate mare de cito-
plasm\, prezentând spa]ii intercelulare; au
diferite func]ii:
! de hr\nire (parenchim asimilator – Fig. 5)
prezent `n frunz\;
! `n depozitarea substan]elor de rezerv\
(parenchim de depozitare), prezent `n rizomi,
bulbi, tuberculi (Fig. 6);
 1 2

3
4

5
6

1. Celule parenchimatice
2. Celule prozenchimatice
3. Meristem apical din vârful tulpinii
4. Celule epidermice (a) cu stomate (b)
5. Parenchim asimilator
6. Parenchim de depozitare (granule de amidon din tuberculii de cartof)

7
 ! `n depozitarea apei (parenchim acvifer),
la plantele xerofite (ex. cactu[i);
! `n depozitarea aerului (parenchim aeri-
fer), la plantele acvatice (ex. nuf\rul – Fig. 7);
c. ]esuturile conduc\toare sunt formate
din celule modificate numite vase. Ele asigur\
circula]ia apei cu s\rurile minerale (]esutul
conduc\tor lemnos) [i a sevei elaborate (]e-
sutul conduc\tor liberian – Fig. 8).
Vasele, `n asocia]ie cu parenchimul care le
`nconjoar\ [i cu ]esutul mecanic, alc\tuiesc:
! fascicule conduc\toare lemnoase, for-
mate din: traheide, trahee, parenchim lem-
nos, fibre lemnoase;
! fascicule conduc\toare liberiene, for-
mate din tuburi ciuruite, cu sau f\r\ celule
anexe, parenchim liberian [i fibre liberiene;
d. ]esuturile mecanice (sus]inere) confer\
plantei o anumit\ rezisten]\ [i elasticitate;
sunt formate din celule vii cu pere]ii inegal
`ngro[a]i (colenchim* — Fig. 9) [i din celule
moarte cu pere]ii `ngro[a]i uniform (scle-
renchim*);
e. ]esuturile secretoare produc diverse
substan]e folosite de plant\ (produse de
secre]ie) sau eliminate de plant\ (produse de
excre]ie) prin pori, canale sau buzunare secre-
toare (Fig. 10); produsele secretate sunt
foarte variate: r\[ini (la conifere), uleiuri vola-
tile (menta, petalele de trandafir), latex
(laptele cucului, arborele de cauciuc),
alcaloizi (mac), mucilagii, balsamuri etc.
Re]ine]i!
! }esutul reprezint\ o asocia]ie de
celule care au aceea[i form\ [i structur\ [i
`ndeplinesc aceea[i func]ie.
! Dup\ gradul lor de diferen]iere, ]esu-
turile vegetale sunt: embrionare [i defini-
tive (adulte).
! Dup\ func]ia lor `n plant\ se `mpart
`n ]esuturi: de ap\rare, fundamentale, con-
duc\toare, mecanice, secretoare.
8
Aplica]ii practice
1. Eviden]ierea structurii epidermei la
frunzele de ceap\.
Materiale necesare: frunze modificate din
bulbul de ceap\ (proaspete sau conservate `n
alcool 70%), colorant (ro[u de Congo sau
crizoidin\), albastru de metil, brici anatomic,
m\duv\ de soc, lame [i lamele de sticl\,
pipet\, pens\, lam\ metalic\.
Modul de lucru: se taie un bulb de ceap\
la jum\tate [i se sec]ioneaz\ o frunz\ modi-
ficat\ transversal. Se deta[eaz\ cu penseta o
por]iune [i se pune `ntr-o pic\tur\ de colo-
rant de pe o lam\ de sticl\, care se acoper\
cu o lamel\ de sticl\ (Fig. 11).
Preparatul microscopic: cu obiectivul 10
se observ\ epiderma format\ dintr-un strat
de celule prozenchimatice, strâns unite `ntre
ele cu peretele celular sub]ire. De-a lungul
pere]ilor celulari, cu obiectivul 40, se v\d
punctua]iuni simple prin care celulele comu-
nic\ `ntre ele.
2. Eviden]ierea ]esutului mecanic (colen-
himul) la tulpina de soc.
Materiale necesare: fragmente din tulpina
de soc proasp\t\, ro[u de Congo [i crizoidin\
(colorant), m\duv\ de soc, brici anatomic,
lam\ de ras, lame [i lamele de sticl\.
Modul de lucru: se efectueaz\ sec]iuni
transversale fine prin tulpina de soc cu briciul
anatomic; sec]iunile se pun `n colorant pe o
lam\ de sticl\ `n glicerin\ peste care se a[az\
o lamel\ de sticl\.
Preparatul microscopic: se observ\ epi-
derma alc\tuit\ dintr-un singur strat de
celule mici, acoperit\ de o cuticul\ evident\,
iar imediat sub ea câteva straturi de suber,
apoi felogenul [i apoi numeroase celule cu
membranele `ngro[ate inegal.
 7 10

11
A D

B E

C F
9

7. Parenchim aerifer din tulpina de nuf\r galben

8. }esuturi conduc\toare: A. vase lemnoase; B. vase liberiene
9. }esut mecanic (colenchim)
10. Buzunar secretor de la portocal\
11. Eviden]ierea structurii epidermei la frunzele de ceap\: A. sec]ionarea bulbului de ceap\;
B. sec]ionarea frunzei de ceap\; C. desprinderea fragmentului sec]ionat; D. colorarea pe
lama de sticl\ a sec]iunii; E. aplicarea lamelei; F. preparatul microscopic gata de studiat;
G. imaginea microscopic\ a structurii epidermei cu obiectiv 10
9
1.2 }ESUTURILE ANIMALE
~n organismul animal exist\ mai multe
tipuri de ]esuturi grupate `n urm\toarele cate-
gorii: epitelial, conjunctiv, muscular [i nervos.
}esuturi epiteliale. Sunt asocia]ii de celule
alc\tuite din unul (unistratificate*) sau mai
multe straturi (pluristratificate*), care acoper\
suprafa]a corpului [i c\ptu[esc pere]ii cavi-
t\]ii unor organe interne sau constituie struc-
tura fundamental\ a unor glande.
Dup\ func]ia lor `n organismul animal, ele
se `mpart `n:
! epitelii de acoperire, din celule cubice,
prismastice, turtite (pavimentoase), care dife-
ren]iaz\ tegumentul sau pere]ii organelor
interne (vase de sânge, inima, stomacul,
intestinul – Fig. 12);
! epitelii glandulare, din celule secretoa-
re; formeaz\ glandele cu secre]ie extern\
(exocrine), care pot fi tubulare simple, ramifi-
cate, alveolare (Fig. 13) [i glandele cu secre-
]ie intern\ – endocrine);
! epitelii de resorb]ie, din celule care pre-
zint\ un platou striat, cu rolul de a recupera
anumite substan]e utile organismului (`n intes-
tinul sub]ire [i `n tubii uriniferi – Fig. 14);
! epitelii senzoriale, alc\tuite din celule
epiteliale specializate pentru recep]ionarea
unor stimuli din mediul extern sau intern (ex.
epiteliul senzorial din mugurii gustativi, audi-
tiv, vestibular).
}esuturile conjunctive. Sunt formate din
celule conjunctive, substan]\ fundamental\
[i fibre elastice, de colagen, de reticulin\.
Dup\ func]ia `ndeplinit\ sunt:
! ]esutul conjunctiv lax*, din diferite
tipuri de celule, substan]\ fundamental\ de
10
consisten]\ fluid\ [i fibre de colagen [i elas-
tice (Fig. 15); stabile[te leg\tura dintre dife-
rite ]esuturi sau organe;
! ]esutul adipos*, din celule conjunctive
`nc\rcate cu lipide, care devin sferice, iar pro-
toplasma [i nucleul sunt `mpinse la periferie
(Fig. 16); se dezvolt\ `n jurul vaselor de
sânge [i al altor organe; rol de depozitare a
lipidelor;
! ]esutul reticulat*, dintr-o substan]\
fundamental\ `n care predomin\ fibrele de
reticulin\ (Fig. 17); prezent `n splin\, gan-
glionii limfatici, formând ]esutul fundamental
al organelor limfoide;
! ]esutul fibros*, caracterizat printr-o
mare abunden]\ a fibrelor de colagen gru-
pate `n fascicule; intr\ `n structura liga-
mentelor [i tendoanelor;
! ]esutul elastic*, cu substan]\ funda-
mental\ bogat\ `n fibre de natur\ proteic\
(elastin\); `n pere]ii arterelor, `n pl\mâni, `n
structura coardelor vocale;
! ]esutul cartilaginos, din celule cartilagi-
noase numite condrocite, protejate `n cavit\]i
numite condroplaste. Substan]a fundamen-
tal\ con]ine o substan]\ proteic\ numit\ con-
drin\, un amestec de substan]e organice
impregnate cu s\ruri de calciu [i sodiu. ~n
substan]a fundamental\ mai sunt prezente
fibre de colagen [i elastice (Fig. 18).
~n func]ie de cantitatea de substan]\ fun-
damental\ [i de tipul de fibre exist\ trei tipuri
de cartilaje: hialin* (din coaste, laringe, tra-
hee), elastic (`n pavilionul urechii, epiglot\),
fibros (din discurile intervertebrale, menis-
curile articulare);
 13 14
12

15 16
3
1

18
17

1 2

12. Epiteliu de acoperire

13. Epiteliu glandular
14. Epiteliu de resorb]ie
15. }esut conjunctiv lax: 1. venul\; 2. arteriol\; 3. celule endoteliale; 4. celule grase; 5. fibre
de colagen
16. }esut adipos
17. }esut reticulat: 1. fibre de reticulin\
18. }esut cartilaginos: 1 – 2. celule cartilaginoase (condrocite) `n condroplaste

11
 ! ]esutul osos este un ]esut conjunctiv
dur [i intr\ `n structura osului; constituit
dintr-o substan]\ fundamental\ bogat\ `n
substan]e organice [i minerale.
Substan]a fundamental\ se dispune sub
form\ de lamele osoase. Dup\ dispunerea
acestora exist\ dou\ tipuri de ]esut osos:
compact (Fig. 19) [i spongios.
Dintre substan]ele organice amintim
oseina, care `mpreun\ cu substan]ele mine-
rale (fosfatul de sodiu) confer\ rezisten]a
necesar\ sistemului osos.
Celulele osoase sunt dispuse concentric
`n jurul vaselor de sânge, care formeaz\
canalele Havers. ~n jurul canalelor Havers,
substan]a osoas\ este dispus\ sub form\ de
lamele circulare. Canalele Havers str\bat osul
pe toat\ lungimea lui [i se leag\ `ntre ele prin
canale oblice sau transversale. Ansamblul
format de un canal Havers, de lamelele
osoase care `l `nconjoar\ [i osteoplastele cu
osteocite, formeaz\ osteonul, unitatea mor-
fofunc]ional\ a osului.
Sângele. Sângele vertebratelor este un
lichid corporal care are urm\toarele compo-
nente: plasma sangvin\ — constituit\ din ser
care con]ine 90% ap\ [i 10% substan]e
dizolvante (s\ruri, hormoni [i fibrinogen);
elemente figurate, dintre acestea fac parte:
eritrocitele sau globulele ro[ii, care se for-
meaz\ în m\duva ro[ie [i con]in hemoglo-
bin\ care fixeaz\ oxigenul [i dioxidul de car-
bon; leucocitele (limfocite, monocite, granu-
locite), care se formeaz\ în m\duva ro[ie, spi-
n\ [i la nivelul ganglionilor limfatici, înde-
plinind func]ia de ap\rare a organismului
împotriva agen]ilor patogeni; trombocitele —
elemente ale sângelui de forme diferite, lip-
site de nucleu [i care se descompun u[or. Ele
sunt sintetizate de m\duva oaselor [i au rol
în coagularea sângelui (Fig. 20).
Sângele îndepline[te în organism diferite
func]ii: de transport al substan]elor hr\nitoare,
12
al gazelor (O2 [i CO2), al produ[ilor de
excre]ie, de ap\rare a organismului, în cica-
trizarea r\nilor [i în termoreglare.
}esutul muscular. Formeaz\ mu[chii care,
`mpreun\ cu oasele, alc\tuiesc sistemul loco-
motor al animalelor vertebrate [i al omului.
Specific acestui ]esut sunt elementele
contractile numite miofibrile. Acestea sunt
constituite dintr-o alternan]\ de discuri clare [i
discuri `ntunecate.
Dup\ particularit\]ile miofibrilelor exist\
trei tipuri de ]esut muscular (Fig. 21): neted,
cu miofibrile omogene [i contrac]ie involun-
tar\, striat, cu miofibrile cu aspect striat [i
contrac]ie voluntar\, [i cardiac*, cu miofibrile
cu aspect striat, dar cu contrac]ie involun-
tar\.
Fibra muscular\ neted\ este fusiform\,
având la exterior o membram\ (sarcolem\),
iar `n interior sarcoplasma, miofibrilele [i un
nucleu central (se g\sesc `n structura pere-
]ilor organelor interne).
Fibra muscular\ striat\ este un sinci]iu,
alc\tuit dintr-o membran\ periferic\ (sar-
colem\), iar, `n interior, o substan]\ omogen\
(sarcoplasm\), numeroase miofibrile [i nume-
ro[i nuclei periferici.
}esutul nervos. Este alc\tuit din celule
diferen]iate specific, denumite neuroni, care
genereaz\ [i conduc impulsurile nervoase.
Neuronul este alc\tuit din corpul celular
(pericarion) [i prelungiri, dendritele, prelungiri
citoplasmatice extrem de ramificate [i axonul,
prelungire unic\ (Fig. 22). Corpul celular este
alc\tuit dintr-o membran\, citoplasm\, cu
corpusculii Nissl, neurofibrile [i nucleu.
Axonul este alc\tuit dintr-o membran\
(axolem\), citoplasm\ (axoplasm\) `n care se
g\sesc neurofibrile [i mitocondrii. Acesta este
`nconjurat la interior de teaca de mielin\ [i
teaca Schwann, iar la exterior de teaca Henlé.
~ntre dou\ celule Schwann se afl\ strangu-
la]iile lui Ranvier.
Neuronii (Fig. 23) se pot clasifica:
 19 22

2
1

4
3

7 5 6 20
1

3
6

5
1 4
6

7
2

21

A B C

19. }esut osos compact

20. Elemente figurate ale sângelui:
1. eritrocite; 2. monocit; 3. limfocit; 4. granulocit neutrofil; 5. trombocit; 6. granulo-
cit acidofil; 7. granulocit bazofil
21. }esut muscular: A. neted; B. cardiac; C. striat
22. Neuronul: 1. axon; 2. corp celular; 3. dendrite; 4. axon; 5. teac\ Schwann; 6. teac\
Henlé; 7. teac\ de mielin\; 8. strangula]ii Ranvier

13
 ! dup\ prelungiri: pseudounipolari (din 23
ganglionii spinali), bipolari (din retin\), multi-
B
polari (piramidali, stela]i) din scoar]a cere- A
bral\;
! dup\ func]ie: motori, care se g\sesc
localiza]i `n coarnele anterioare ale m\duvei
spin\rii [i `n ariile motoare ale scoar]ei cere-
brale; senzitivi, care se g\sesc localiza]i `n
coarnele posterioare ale m\duvei spin\rii,
coarnele laterale, ganglionii spinali, retin\,
mucoasa olfactiv\; de asocia]ie, adic\ neu-
roni care fac leg\turi dintre neuronii senzitivi
[i cei motori din diverse etaje ale sistemului
nervos.
Leg\tura dintre doi neuroni se nume[te
sinaps\. Sinapsele pot fi: axo-dendritice `ntre C D
axorul unui neuron [i dendritele altui neuron;
[i axo-somatice `ntre axonul unui neuron [i
corpul altui neuron,
}esutul nervos mai con]ine [i celule gliale
(nevroglia) cu rol de nutri]ie [i protec]ie. 24

Re]ine]i!

! ~n organismul animal exist\ patru

tipuri fundamentale de ]esuturi: epitelial,
conjunctiv, muscular [i nervos.
! }esuturile animale sunt mult mai
variate [i mai diferen]iate `n compara]ie cu
]esuturile vegetale.

Aplica]ii practice 23. Tipuri de neuroni: A. bipolar din retin\;

B. bipolar din mucoasa olfactiv\; C.
Observa]i [i preparatele microscopice din multipolar piramidal din scoar]\; D.
colec]ia laboratorului de biologie cu diferite multipolar motor din m\duv\
tipuri de ]esuturi animale (Fig. 24). 24. Neuroni – imagine microscopic\

14
 TESTE DE EVALUARE

1. Care sunt asem\n\rile [i deosebirile G. }esuturile conduc\toare sunt formate din:

dintre ]esuturile meristematice [i cele defini- a. vase lemnoase;
tive? Da]i exemple pentru fiecare dintre ele. b. vase liberiene;
2. Încercui]i literele corespunz\toare c. traheide;
r\spunsurilor corecte. d. trahei.

A. }esuturile embrionare sunt: H. }esutul muscular striat îl g\sim în:

a. epiderma; a. structura mu[chilor scheletici;
b. cambiul; b. structura miocardului;
c. felogenul; c. tunica muscular\ a vaselor de sânge;
d. colenhimul. d. structura tubului digestiv.

B. }esuturile definitive sunt: I. Neuronul este format din:

a. secretoare; a. corpul neuronului;
b. mecanice; b. neurofibrile;
c. epiderma; c. dendrite;
d. fundamentale. d. axon.
C. }esuturile conjunctive moi sunt:
J. }esutul osos este format din:
a. lax;
a. substan]\ fundamental\;
b. fibros;
b. osteocite;
c. elastic;
c. osteoclaste;
d. adipos.
d. osein\.
D. }esuturile conjunctive dure sunt:
a. cartilaginos; K. Sângele con]ine:
b. elastic; a. plasm\ sangvin\;
c. reticulat; b- leucocite;
d. osos. c. trombocite;
d. hematii.
E. }esuturile fundamentale au rol de:
a. sus]inere; L. Elementele contractile ale ]esutului mus-
b. depozitare; culos sunt:
c. hr\nire; a. neurofibrilele;
d. acumularea apei. b. miofibrilele;
c. fibrele elastice;
F. }esuturile secretoare produc: d. fibre de reticulin\.
a. ap\;
b. r\[ini; M. Fibra muscular\ striat\ este format\
c. latex; din:
d. uleiuri volatile. a. neurolem\;

15
 b. sarcolem\; b. coarnele posterioare ale m\duvei
c. sarcoplasm\; spin\rii;
d. nuclei. c. mucoasa olfactiv\;
d. retin\.
N. Mu[chii stria]i intr\ în componen]a:
a. mu[chilor scheletici; R. Neuronii multipolari se g\sesc în:
b. miocardului; a. m\duva spin\rii;
c. tunica muscular\ a organelor interne; b. retin\;
d. a sfincterelor. c. substan]a cenu[ie din scoar]a cere-
bral\;
O. Neuronii motori se g\sesc în: d. urechea intern\.
a. coarnele anterioare ale m\duvei spin\rii;
b. ganglionii spinali; S. Nevroglia are rol de:
c. coarnele posterioare ale m\duvei spin\rii; a. sus]inere a neuronilor;
d. scoar]a cerebral\. b. nutri]ia neuronilor;
c. protec]ia neuronilor;
P. Neuronii senzitivi se g\sesc în: d. înmul]ire a celulelor nervoase.
a. coarnele anterioare ale m\duvei spin\rii;

T. Analiza]i [i identifica]i tipurile de ]esuturi din imaginile de mai jos.

16