Sunteți pe pagina 1din 177

IfhifJ

Gheorghe Mohan

Aurel Ardelean

Rodica Mohan

c ORINT
i P i * ^ *
rdinul nr. 3913 din 31 mai 2000.

CUPRINS
ce, cercetator stiintific la Gradina Cap. 1. Sisteme de organe la plante ^i animale / 5
ccautor a 150 de lucrari de specia- A. Partlciilaiit&^ structuraie ale o^anelor plantelor / 6 ^ S'
Tesuturile vegetale / 6
i'^.zun metodice, atlas de biologie,
Organele vegetale / 10
jrsuri universitare)
Organele de reproducere / 16
Universitatea de Vest Vasile Goldis" B. Particularitati structuraie ale organelor animale / 2 2
Tesuturile animale / 22
ulegeri de teste, lucrari de laborator,
Organele animale / 2 6
liversitare)
Particularitatile structuraie ale organismului u m a n / 3 4
I . Bucuresti, autoare sau coautoare a
Snteza/36

Teste de evaluate / 3 8

j1 Nicolae lorga", Valenii de Munte, C a p . 2. F u n c t i i l e f u n d a m e n t a l e ale o r g a n i s m e l o r v i i / 3 9


A. Functiile de nutritie / 40 B. Functiile de relatie / 102
jtui de Biologie al Academiei Romane, 1. Nutritia Tn lumea vie / 4 0 1. Sensibilitatea la plante / 102
Nutritia autotrofa / 4 0 Miscarea la plante / 102
3 de Vest V. Goldis", Arad
Nutritia heterotrofa / 50 2. Sensibilitatea la animale / 106

Digestia si absorbtia la o m / 58 Tipuri de sistem nervos / 106


Tipuri de receptori / 114
2. Respiratia Tn lumea vie / 6 0
Tipuri de efectori / 124
Respiratia aeroba si anaeroba / 6 0
3. Locomotia / 126
Respiratia la animale / 6 5
Locomotia Tn diferite medii de viata / 126
Respiratia la om / 72
Tipuri de c o m p o r t a m e n t animal / 130
3. Circula|ia Tn lumea vie / 7 4
Teste de evaluare / 132
Circulatia la plante / 74
Sinteza/ 133
Circulatia la animale / 8 0
Circulatia la o m / 8 4
C. Functia de reproducere / 134
1. Reproducerea asexuata Tn lumea vie / 134
4. Excretia Tn lumea vie / 8 6
Reproducerea asexuata / 134
:are: Secretia si excretia la plante / 8 6
2. Reproducerea sexuata Tn lumea vie / 142
eodosie Rudeanu nr. 2 1 , Excretia la animale / 90
Reproducerea sexuata / 142
Excretia la o m / 9 6
Dr 1, Bucuresti Reproducerea la o m / 156
222.19.49, 2 2 3 . 1 9 . 2 8 ; Fax: 2 2 2 . 4 0 . 3 4 Tests de evaluare / 98 Teste de evaluare / 158
S m f c z a / 101 Sinteza/^59

Cap. 3 . I n f l u e n t a m e d i u l u i a s u p r a o r g a n i s m e l o r / 161
rzervate Editurii CORINT A. Influenta factorilor de mediu asupra organismelor / 162
Relatia factori abiotici - organisme / 162
B. Adaptarea functionala a organismelor la factorii de mediu / 166
A d a p t a r e a la mediu / 166
C. Poluarea / 1 7 0
Tipuri de poluare, Consecintele poluarii / 170

Teste de evaluare / 176

3
Manualui este conceput pentru toate tipurile de kee. Este necesar ca profesorii si
selecteze volumul de informafie corespunzitor numirului de ore afectat biologiei, cu
respectarea programei.

Sisteme de organe la plante si animale


Principalele particularitati structuraie ale organelor plantelor
Principalele particularitati structuraie ale organelor animalelor

Functiile fundamentale ale organismelor vii


1. Functiile de nutritie
nutritia in lumea vie; autotrofa - fotosinteza, chemosinteza; lieterotrofa - heterotrofia
animala, heterotrofia saprofita, heterotrofia parazita; mixotrofa - particularitati, cauze; diges-
tia si absorbtia la om
respiratia in lumea vie: aeroba, anaeroba; respiratia branhiala, pulmonara, traheala,
cutanee - Tn functie de mediul de viata; fermentatia; respiratia la om
circulatia Tn lumea vie: particularitati ale circulatiei la animale (Tnchisa, deschisa); circu-
latia la om
excretia Tn lumea vie: procesul secreto-excretor la plante; particularitati ale excretiei la
animale; excretia la om

2. Functiile de relatie
sensibilitatea si miscarea Tn lumea vie
miscarea si sensibilitatea la plante
sensibilitatea la animale: tipuri de receptori; tipuri de sistem nervos; tipuri de efectori
miscarea la animale: locomotia Tn diferite medii de viata
comportamente animale: alimentar; de aparare; de reproducere; social
sensibilitatea la om: receptori, sistem nervos, efectori
locomotia la om

3. Functia de reproducere
asexuata si sexuata Tn lumea vie
reproducerea la om

Influenta factorilor de mediu asupra organismelor


influenta factorilor de mediu asupra organismelor vegetale
influenta factorilor de mediu asupra organismelor animale

Adaptari functionale ale organismelor la diferite medii de viata


adaptarea functionala a organismelor la factorii de mediu
adaptarile functiilor organismului uman la factoni din mediu
poluarea
t efectele poluarii asupra organismului uman
suprapopulatia '% 1^
rolul omului Tn mentinerea echilibrului ecologic .\
i a a k p c r a r l traheala,

: i-isa): droi-

- ^ la

A. Particularitati structuraie
ale organelor plantelor
B. Particularitati structuraie
ale organelor animale
A'
Particularit&^
structuraie
ale o x g a n ^ r plantelor

TESUTURILE
VEGETALE J
Tesutui reprezinta o grupare de celule, (Fig. ' ) . Ele asigura cresterea Tn lungime a
strans unite intre ele, care au aceeasi forma organelor plantei.
si structura, indepiinind aceeasi functie. Meristemele secundare, numite si laterale
In dezvoltarea individuala a unei plante se determina cresterea secundara, Tn grosime, a
succed doua etape: plantelor perene, mai ales a arborilor si ar-
f prima etapa Tncepe cu celula-ou (zigot) bustilor. Sunt generate de zona subero-felo-
care, prin numeroase diviziuni mitotice suc- dermica sau felogenul din scoarta si de zona
cesive, da nastere embrionului, format din libero-lemnoasa sau cambiul din cilindrul cen-
tesuturi embrionare (meristematice); tral. Ele sunt formate din celule care Tsi reca-
f a doua etapa consta Tn transformarea pata proprietatea de a se divide mitotic.
tesuturiior embrionare Tn urma unui proces
de diferentiere, specializandu-se Tn Tndeplini- Jesuturile definjtiye. Sunt prezente la plan-
rea unor functii determinate, deci formarea ta adulta si'pTovi'n Stn meristemele primare.
tesuturiior definitive (adulte). Dintre tesuturile definitive amintim:
Tesuturile vegetale se clasifica dupa: a. tesuturile de aparare formeaza Tnvelisul
a. fornia celulelor: tesuturi parenchima- extern care protejeaza organele plantelor si
tice, din celule izodiametrice (care au cele trei sunt alcatuite din celule cu pereti subtiri;
dimensiuni egale sau aproape egale) (Fig. i ) dupa originea lor sunt:
si tesuturi prozenchimatice, din celule hete- f primare, care iau nastere din meriste-
rodiametrice (la care diametrul longitudinal mele apicale; ex. epiderma cu stomate
este mai mare decat eel orizontal) (Fig. 2 ) ; (Fig. +) si peri, exoderma si endoderma;
b. gradul de diferentiere: tesuturi embri- f secundare, care iau nastere din meris-
onare si tesuturi definitive (adulte); temele laterale sau secundare (ex. suberul
c. functie: de aparare, fundamentale (paren- care se formeaza din felogen);
chimurile), conducatoare, mecanice, secretoare. b. tesuturile fundamentale (parenchimu-
Tesuturile embrionare (meristeme). Aces- rile) sunt formate din celule parenchimatice,
tea sunt formate din celule mici, cu peretii cu peretii subtiri si o cantitate mare de cito-
subtiri si nucleul voluminos. Ele au rol Tn plasma, prezentand spatii intercelulare; au
cresterea plantelor si pot fi primare sau diferite functii:
secundare, f de hranire (parenchim asimilator)
Meristemele primare au o pozitie apicala (Fig. 3 ) prezent Tn frunza:
(se gasesc Tn varful radacinilor, tulpinilor si f Tn depozitarea substantelor de rezerva
mugurilor) si o pozitie intercalara (la nivelul (parenchim de depozitare), prezent Tn rizomi,
nodurilor tulpinilor articulate ale gramineelor) buIbi, tuberculi (Fig. 6 ) ;

6 #
A

: "e a

r.i-ale
I ~e, a
s ar-
'-:-'e!o-
:e zona
cen-
; reca-

^ ..-- irz^-r i 0:an-


r "are.

;: i f - - r ; ; ! '-velisul
: I : : z i i T z c.e\or si
:- . T :e-e: si^btiri;

t
:-. -r.-'z z - "leriste-
e : :z ~z stomate

-r -are-e dm meris-
;T:-";='e ex. suberul

zz-i-:B e parenchimu-
- :e - e oarenchimatice,
: -.ite mare de cito-
: zziz 'te'ceiulare; au
1. Celule parenchimatice
:5'e'cnim asimilator) 2. Celule prozenchimatice
3. Meristem apical din varful tulpinii
; ;.,:s;3ntelor de rezerva 4. Celule epidermice (a) cu stomate (b) ^

1
; :a'ej, prezent Tn rizomi, 5. Parenchim asimilator
6. Parenchim de depozitare (granule de amidon din tuberculii de cartof)


f in depozitarea apei (parenchim acvifer), APLICATII PRACTICH
la plantele xerofite (ex. cactusi);
f Tn depozitarea aerului (parenchim ae- 1. Evidentierea structurii epidermei la
rifer), la plantele acvatice (ex. nufarul) (Fig. 7); frunzele de ceapa,
c. tesuturile conducatoare sunt formate Materiale necesare: frunze modificate din
din celule modificate numite vase. Ele asigura bulbul de ceapa (proaspete sau conservate Tn
circulatia apei cu sarurile minerale (tesutui alcool 70%), colorant (rosu de Congo sau
conducator lemnos) si a sevei elaborate crizoidina), albastru de metil, brici anatomic,
(tesutui conducator liberian) (Fig. <S).
maduva de soc, lame si lamele de sticia,
Vasele, Tn asociatie cu parenchimui care le pipeta, pensa, lama metalica.
Tnconjoara si cu tesutui mecanic, alcatuiesc:
Modul de lucru: se taie un bulb de ceapa
f fascicule conducatoare lemnoase, for-
la jumatate si se sectioneaza o frunza modi-
mate din: traheide, trahee, parenchim lem-
ficata transversal. Se detaseaza cu penseta o
nos, fibre lemnoase;
portiune si se pune Tntr-o picatura de colo-
-f fascicule conducatoare liberiene, for-
rant de pe 0 lama de sticia, care se acopera
mate din tuburi ciuruite, cu sau fara celule
cu 0 lamela de sticia (Fig. n ) .
anexe, parenchim liberian si fibre liberiene;
d. tesuturile mecanice (sustinere) confera Preparatui microscopic: cu obiectivul 10
plantei o anumita rezistenta si elasticitate; se observa epiderma formata dintr-un strat
sunt formate din celule vii cu peretii inegal de celule prozenchimatice, strans unite Tntre
Tngrosati (colenchim) (Fig. '}) si din celule ele, cu pereteie celular subtire. De-a lungul
moarte cu peretii Tngrosati uniform (scle- peretilor celulari, cu obiectivul 40, se vad
renchim); punctuatiuni simple prin care celulele comu-
e. tesuturile secretoare produc diverse nica Tntre ele.
substante folosite de planta (produse de
secretie) sau eliminate de planta (produse de 2, EvidinlifriJ tisutului micanic (celtfi-
excretie) prin pori, canale sau buzunare secre- hlmul) I i tulpina d i i@c,
toare (Fig. 10); produsele secretate sunt Materiale necesare: fragmente din tulpina
foarte variate: rasini (la conifere), uleiuri vola-
de soc proaspata, rosu de Congo si crizoidina
tile (menta, petalele de trandafir), latex
(colorant), maduva de soc, brici anatomic,
(laptele cucului, arborele de cauciuc),
lama de ras, lame si lamele de sticia.
alcaloizi (mac), mucilagii, balsamuri etc.
Modul de lucru: se efectueaza sectiuni
transversale fine prin tulpina de soc cu briciul
anatomic; sectiunile se pun Tn colorant pe o
-i- Tesutui reprezinta _o asociatie de
celule care au aceeasi forma si structura si lama de sticia Tn glicerina peste care se asaza
Tndeplinesc aceeasi functie. 0 lamela de sticia.
4- Dupa gradul lor de diferentiere, tesu- Preparatui microscopic: se observa epi-
turile vegetale sunt: embrionare si defini- derma alcatuita dintr-un singur strat de
tive (adulte). celule mici, acoperita de o cuticula evidenta,
4- Dupa functia lor Tn planta se Tmpart iar imediat sub ea cateva straturi de suber,
Tn tesuturi: de aparare, fundamentale, con- apoi felogenul si apoi numeroase celule cu
ducatoare, mecanice, secretoare. membranele Tngrosate inegal.

8 #e
jd-TA epoermei la

' ' - ::-:i:edin


: ::-;T-.a:ein
c a c ^ . :^ I : - : : sau
:: r-.-.-^lc,
: :~zz - s:da,

- : - 3r : , : :e :eapa
3c :-T- : --.-za -odi-
aa.:; ra'seta o
; ; " . - a ;a colo-
' " ' :a-a :e acopera

- ::a::.J 10
" ; ^ - ra : strat
a' -" - r :a r-a'S ^'ite intre
^ . z 'a Z^a jngul
r -i se vad
r-c ^ ;a-a :a ^ e e comu-

*iic (Clgf-

/ T - a_;-a-:e din tulpina


': ; : - : - I : - : ; si crizoidina
- :a : : ; anatomic,

:a a-a::.e3za sectiuni
^ : - " - : ' a : e soc cu briciul
-' ^ ; ' n colorant pe o
- : :a - - a :as:e care se asaza 7. Parenchim aerifer din tulpina de nufar galben
8. Tesuturi conducatoare; A. vase lemnoase; B. vase liberiene
- :; se observa epi- .9. Tesut mecanic (colenchim)
ta : s ngur strat de 10. Buzunar secretor de la portocala
f3e':= ce c cuticula evidenta, 11 Evidenta structurii epidermei la frunzele de ceapa: A. sectionarea bulbului de ceapa;
ea : a : e . 3 straturi de suber, B. sectionarea frunzei de ceapa; C. desprinderea fragmentului sectionat; D. colorarea pe
: a;: -.-^eroase celule cu lama de stida a sectiunii; E. aplicarea lamelei; F. preparatui microscopic gata de studiat^
G. imaginea microscopica a structurii epidermei cu obiectiv 10 '
- cilindrul central, dintr-un strat periferic
numit periciclu si fascicule de vase liberiene la
exterior care alterneaza cu vasele lemnoase
la interior: raze medulare s\ (Fig. 14).
Structura secundara apare la plantele bie-
nale si perene (arbori si arbusti) si este alca-
ORGANELE tuita din tesuturi secundare, provenite din
VEGETALE J activitatea felogenului si a cambiului.

Organul vegetal este o parte diferentiata TULPINA


a corpuiui unei plante, alcatuita din mai
multe tesuturi, care Tndeplinesc un rol fizio- f Origine: dupa germinarea semintei, epi-
logic specific. cotilul format din mugure se suprapune peste
0 planta cu flori are doua tipuri de orga- hipocotil si se transforma Tn tulpina principala.
ne: vegetative si de reproducere. f Functii:
Organele vegetative sunt: radacina, tulpi- - sustine ramurile, frunzele, florile; con-
na si frunza care formeaza cormul plantelor duce seva bruta si seva elaborata Tn corpul
superioare, din care fac parte ferigile, gim- plantei;
nospermele si angiospermele. - unele tulpini s-au modificat si potTndepli-
ni functii: de depozitare a substantelor de re-
RADACINA zerva (la gulie), de fotosinteza (la cactusi)
(Fig. 15), de reproducere vegetativa.
f Origine: radicula embrionului.
f Tipuri:
f Functii:
- dupa modul Tn care se dezvolta: aeriene
- fixarea plantelor si absorbtia apei cu
(drepte, volubile, agatatoare, taratoare), sub-
sarurile minerale din sol (seva bruta);
terane (buIbi, rizomi, tuberculi) (Fig. 16), acva-
- depozitarea substantelor de rezerva (la
tice (la plantele acvatice) care prezinta un tesut
morcov, dalie), respiratie (la chiparosul de
aerifer;
balta) etc.
- dupa consistenta lor: ierboase, carnoase
f Tipuri: firoase, pivotante, ramuroase
(Fig. 12). si lemnoase.
f Morfologie (de la varf spre baza): var- f Morfo/og/e; formata din noduri si inter-
ful radacinii protejat de piloriza sau scufie, noduri. La nivelul nodurilor se prind frunze-
zona neteda, zona perilor sugatori si zona le, iar la subsuoara lor se gasesc mugurii la-
aspra (Fig. 1."^). terali. Varful tulpinii se termina cu un mugure
f Structura interna: structura primara si terminal (Fig. i~). Cresterea Tn lungime a tul-
secundara. pinii se face prin varful ei.
Structura primara este formata din tesu- Structura interna: structura primara si
turi definitive, dispuse concentric Tn trei zone: secundara.
- epiderma, dintr-un singur strat de celule; Structura primara, prezenta la plantele
, -scoarta, dintr-un tesut fundamental erbacee, este formata din urmatoarele tesu-
alcatuit din mai multe straturi de celule turi primare, dispuse concentric: epiderma,
ovale, cu spatii intercelulare; scoarta si cilindrul central (Fig. 18).

10
'T : n

ICS

in-: - . - : - :--::aa.

i^i"'* e - e zzn-
i ::^Z3 h corpul

z :ar.si)

^ ica:j-z.3^ -i-a::a-a 5j6-


ra, =: acva-
DS3Z.Z- ZZ.ZZ zz z :esut

IE-"-:- I" f-r.-f.-a zz-zase

: ' ':z.- : -zer-


y '.z : - ; --.nze-
ra : - !a-
" > ^- : ".gure
12. Tipuri de radacini: A. firoasa; B. pivotanta; C. ramuroasa
13. Structura primara a radacinii (sectiune longitudinala): 1. piloriza; 2. varful radacinii;
: - ~ a r a si 3. e p i d e r m a ; 4 . peri sugatori; 5. s c o a r t a ; 6. cilindrul central
14. Structura primara a radacinii (sectiune transversal!) - imagine microscopica
: ' - ; a - - a a plantele 15. Tulpina suculenta la cactus
: ' ..'~a::a'ele tesu- 16. Tulpini subterane: buIbi (a, b, c, d), rizomi (e, f, g)
::z-: eaderma, 17. Mugure terminal %
a --Z -6). 18. Structura primara a tulpinii - imagine microscopica

11
Epiderma este formata dintr-un singur FRUNZA
strat de celule strans unite intre ele, prezen-
tand, din loc Tn loc, stomate. -f Origine: din straturile superficiale ale
Scoarta este un parenchim fundamental, varfului vegetativ meristematic al tulpinii.
pluristratificat, format din numeroase celule Tulpina si frunzele formeaza un lastar.
sferice cu spatii intercelulare.
-f Functii:
Cilindrul central este format dintr-un tesut
- fotosinteza;
parenchimatic Tn care sunt dispuse circular fas-
- respiratie;
ciculele conducatoare libero-lemnoase. Fiecare
- transpiratie;
fascicul este format dintr-un cordon liberian,
orientat spre interior. Cordonul liberian este - unele frunze au suferit modificari, inde-
format din vase ciuruite, Tnsotite de celule piinind si functii de: aparare (spinii de la dra-
anexe si parenchim liberian. cila si cactusi), depozitare a substantelor de
Cordonul lemnos este alcatuit din vase rezerva (la ceapa), reproducere vegetativa
lemnoase cu lumen mare (metaxilem) si cu (butasi de frunza la begonie), fixare (carceii
lumen mic (protoxilem). Vasele lemnoase de mazare), capcane pentru prinderea insec-
sunt legate Tntre ele printr-un parenchim lem- telor (la plantele carnivore).
nos. Cele doua cordoane sunt legate Tntre f Morfologie: limb, petiol si baza frunzei
ele prin cambiul libero-lemnos. Fiecare fasci- (teaca ){F\g. 10).
cul libero-lemnos este Tnconjurat de o teaca
Limbul, partea latita a frunzei, de culoare
sclerenchimatica. Parenchimui fundamental
verde, este strabatut de una sau numeroase
formeaza Tntre fascicule razele medulare, iar
nervuri, care formeaza nervatiunea frunzei,
Tn partea centrala, maduva, care se poate
cu aspect penat, arcuat, reticulat etc.
resorbi, rezultand o lacuna medulara.
Structura secundara este specific! plan- Dupa cum petiolul poarta una sau mai
telor perene, Tn special la arbori si arbusti, la multe lamine sau foliole, frunzele se Tmpart
care Tn tesuturile primare se diferentiaza Tn simple si compuse.
tesuturile secundare. Participa la cresterea Tn Frunzele simple au limbul de forme diferite:
grosime a tulpinii. ac/cu/ar (molid, brad, pin), oval {par), lanceolat
Tesuturile secundare se formeaza Tn (salcie), cordat (tei), e/;'pf/'c (fag, carpen),
urma activitatii a doua meristeme secundare: linear (grau), reniform (pochivnic), sagitat
- cambiul subero-felodermic (felogenul) (sageata-apei, rodul pamantului) (Fig. 21).
situat Tn scoarta primara, genereaza spre Varful limbului poate fi: ascutit (salcie),
exterior suberul, iar spre interior felogenul
rotund (scumpie), stirbit (arinul negru) etc.
(scoarta secundara);
Marginea limbului poate fi:/nfreaga (fag),
- cambiul libero-lemnos (cambiul vascu-
dintata (urzica), serafa (salcie) etc.
lar), situat interfascicular, genereaza la exte-
Cand inciziile limbului simplu sunt mari,
rior liberul secundar, iar la interior lemnul
rezulta frunze lobate: penat-lobate (stejar),
secundar.
Aceste tesuturi secundare se dispun Tn palmat-lobate (artar, vita de vie) (Fig. ).
(sercuri concentrice, formand inele anuale de Frunzele compuse (Fig. ^') sunt alcatuite
crestere (Fig. ), Cambiul libero-lemnos for- din mai multe foliole fixate pe o axa comuna
meaza si razele medulare secundare. numita rahis Daca foliolele sunt inserate lateral

12
ie s.z~~ : a e ale
: r :^ oinii.

. . - inde-
:;a a dra-
^ ^ ; :. :::a':e or de
:. .ezetativa
-: ' - carceii
iBZ~"'- '-''zz-zz msec-

-z z^': ; r a r f 'runzei

z a - - ' Z r . de culoare
. ' a ; a - ^^meroase
- a" , ' f a '^unzei,

- , ' a sau mai


: ; a " - . ' z a e se impart
a
i r - ; . ;a 'erne diferite:
,pr :.a zarj, lanceolat
\ (fag, carpen),
iwn (podiivnic), sag/taf
- a - , . (Fig.:i).
: : -r'a ascutit (salcie),
; a'.nul negru) etc, I
i poate fi; intreaga (fag),
a(salde) etc. 19. Structura secundara a tulpinii: 1. felogen; 2. cambiul vascular
bu - s'^^olu sunt mari, 20. Alcatuirea frunzei; 1. marginea frunzei; 2. limb; 3. nervura principala; 4. petiol; 5 baza
dp: z-e^a-.-iobate (stejar), frunzei
.vita de vie) (Fig. 22). 21. Frunze simple: A. aciculara (molid); B, cordata (tei); C, eliptica (carpen); D. lineara (grau);
"(Fig^25) sunt alcatuite E. reniforma (pochivnic); F, sagitata (sageata-apei) ^ . j
k? fixate pe o axa comuna 22. Frunze lobate: A, penat-lobata (stejar); B, palmat-lobata (artar)
ololete sunt inserate lateral I ^ J r u n z e compuse: A. parip^at-compusa (mazare); B. imparipenat-compusa (salcam)

13

pe rahis, frunza se numeste penata (ex. paripe-
nat<ompusa la mazare, imparipenat-compusa
la salcam), iar daca sunt inserate la extremitatea
petiolului Tntr-un singur punct, vorbim de
frunze pa/mate (palmat-compuse la castanul ^ \! W ^
porcesc).
Petiolul este codita care sustine limbul si-l
Tndeparteaza de tulpina, pentru a primi o
4 Radacina, tulpina frunzele sunt
cantitate mai mare de lumina. La unele
plante petiolul lipseste, de aceea acestea se organele vegetative care formeaza cor-

numesc frunze sesile (ex. la grau, porumb). mul plantelor superioare (ferigi, gim-
Baza frunzei (teaca) este partea infe- nosperme, angiosperme).
rioara a petiolului care se lateste si cu care -f Organele vegetale'is\u originea Tn
frunza se prinde de tulpina la nivelul nodului. embrionul semintei.
f Structura interna (in sectiune transver-
sal! - Fig. 24): epiderma superioara, tesutui
palisadic, tesutui lacunar si epiderma infe-
rioara.
Epiderma superioara este formata dintr-un
strat de celule, acoperite de o cuticula. APLICATII PRACTICE
Tesutui palisadic este tesutui asimilator
propriu-zis si este format din celule prozen-
chimatice, dispuse perpendicular pe epider-
Evidentierea structurii organelor cormu-
ma, si contine numeroase cloroplaste.
lui.
Tesutui lacunar este format din celule cu
Materiale necesare: radacini si tulpini de
spatii (lacune) si contine un numar mai mic
de cloroplaste. piciorukocosului, frunze de vita de vie, proas-

Tesutui palisadic Tmpreuna cu eel lacunar pete sau conservate Tn alcool, rosu de Congo
formeaza mezofilul frunzei. In mezofilul frun- si crizoidina, maduva de soc, brici anatomic,
zei putem deosebi unui sau numeroase fasci- microtom de mana, lame si lamele.
cule conducatoare libero-lemnoase care re- Modul de lucru: se efectueaza preparate
prezinta nervurile sectionate. proaspete prin sectionarea transversal! a
Epiderma inferioara este unistratificata si r!dacinii, tulpinii si frunzei; ele se coloreaza si
prezinta, din loc Tn loc, stomate si peri. se studiaz! la microscop (Fig. 26, 27, 28).
Stomatele (Fig. 25) contin citoplasma, nucleu Sectiunile observate se vor desena pe caiete.
si cloroplaste si au rol Tn transpiratie, respiratie
si fotosinteza. 0 stomata este formata din
doua celule, reniforme, asezate cu conca-
vitatile fata Tn fata, alcatuind un orificiu numit
ostiola. In jurul lor se gasesc celule anexe.

14
3 ~ - " e ; e sunt
T
BE- : - - - "-'~--izi cor-
b -- " a - : , gim- 26
: ;- --
; r- : ' : "ea in

u n fPAcricE

^ ^ B t t n organelor cornnu-

1-r:'"' si tulpini de
. '.z ce vie, proas-
:;: " s u de Congo
pp.' -. : - : : : cici anatomic,
ari z-z : a-e'e.
KT- r-rr.ueaza preparate
:-- -ZZZ transversal! a
. ' : a e e se coloreaza si
- :::::: ' ' ^ 2 6 . 27. 28).
r - \z -. cesena pe caiete. 24. Structura interna a frunzei: 1. fascicul libero-lemnos (nervura sectionata); 2. epiderma
superioara; 3. tesut palisadic; 4. stomata; 5. epiderma inferioara; 6. tesut lacunar
25. Stomata: 1. celule reniforme; 2. ostiola; 3. celule anexe %.
26. Imagine microscopica a structurii tulpinii la floarea-soarelui
27. Imagine microscopica a structurii radacinii (sectiune longitudinala) la porumb
28. Imagine microscopica a structurii interne a frunzei , ^ ^

15
PeriantuI (invelisul floral) are rol Tn pro-
tectia androceului si gineceului, precum si de
atragere a insectelor pentru polenizare.
PeriantuI poate fi redus (la graminee),s/mp/u,
cand toate elementele florale sunt de acelasi
tip si de aceeasi culoare, denumit perigon (P)
ORGANELE (ex. la lalea, ghiocel) si dublu - diferentiat Tn
caliciu {K), totalitatea sepalelor de culoare
DE verde, si corola (C), totalitatea petalelor
divers colorate.
REPRODUCERE
Androceul reprezinta totalitatea sta-
minelor. Stamina, organul reproducator mas-
Organul de reproducere sexuata eel mai culin, este formata dintr-un filament si
evoluat din regnul plantelor este floarea, antera, alcatuita din patru saci polenici Tn
care apare pentru prima data la gimnosper- care se formeaza grauncioare de polen
me (conifere) si evolueaza la angiosperme. (Fig. 51). Un grauncior de polen este Tncon-
jurat la exterior de un strat cutinizat, prevazut
FLOAREA L A ANGIOSPERME cu ornamentatii si pori, si altui intern, subtire,
de natura celulozica. Ambele formeaza
f Origine: diferitele parti ale florii sunt sporoderma (exina, intina) care protejeaza
considerate ca fiind frunze modificate care continutuI granulei. Aceasta este formata din
protoplasma, substante de rezerva si un
au capatatTn decursul timpului functii legate
nucleu, care se divide imediat, rezultand doi
de reproducere (ex. trecerea la nufar de la
nuclei: unui I'egefaf/Vsi altui germinativ.
petale la stamine). Florile se formeaza din
mugurii florali sau micsti ai tulpinii. Florile se Gineceul (Fig. 52), organul reproducator
dezvolta la subsuoara unor frunzulite modi- feminin, reprezinta totalitatea carpelelor
ficate numite bractee. dintr-o floare. Poate fi format din una pana la
numeroase carpele, Iibere sau concrescute. 0
f Functii:
carpela are forma unui pistil, format din ovar,
- formarea si protectia celulelor repro-
stil si stigmat.
ducatoare;
In interiorul ovarului se afIa unui sau mai
- sediul fecundatiei, formarii fructului si
multe ovule prinse cu un piciorus, numit
semintei.
funicul, de pereteie acestuia.
f Organizare:
Ovulul matur (Fig. 55) este format din doua
- unisexuate (Fig. 29), cand organele re- integumente (extern si intern) care protejeaza
producatoare sunt separate fie ca se afia pe nucela, Tn care se afIa sacul embrionar. Integu-
acelasi Individ {monoice- ex. la mesteacan, mentele lasa Tn partea lor anterioara un orificiu
porumb), sau pe indivizi diferiti {dioice - ex. numit micropil. In sacul embrionar se gasesc
la salcie, canepa); opt celule, dintre care trei formeaza: oosfera si
- hermafrodite (Fig. 5 0 ) , care prezinta doua sinergide (aparatui oosferei), situat Tn
atat androceu, cat si gineceu. zona micropilara, doua formeaza nucleul
0 floare tipica este formata din: pedun- secundar al sacului embrionar {f\g. 54), iar alte
cul, receptacul, periant (P), androceu (A) si trei formeaza anf;poc/e/e (aparatui antipodial)
gineceu (G). situate Tn partea opusa micropilului.

16
; "r ;-e rol Tn pro-
orecum si de
- - : a - ; - . polenizare.
m' -:. nee),simplu,
- - -- ra de acelasi
- - - , oerigon (P)
-erentiat in
' de culoare
i i i i '.a'-ea petalelor

p K i . 1 ' J totalitatea sta-


53

i
ai, a q s c J '^roducator mas-
- - - ' r

: .
filament si
; a : polenici in c
D
\
jta-.": ; - - ' : : a 'a de polen
: : - : : a ' aste incon-
/T
D \\
r ' : a : , prevazut -7 \
\
; a '-.a-n, subtire, 1
; : - ~ : a e formeaza
^ a :a'e protejeaza
- - a ; : a 'ormata din
. : a -ezerva si un
- 1 ;a - a : a : 'ezultand doi
.pr-j'. : i : . ze-minativ.
-. ' . : ' ; a ' . reproducator
- . --.-a -a-.aa carpelelor
: - . - a : ; n una pana la
; - - : - ' a ; a . concrescute. 0
-. . z z: i, format din ovar,

: a ' - > se afIa unui sau mai


; r - ; a ? j un piciorus, numit
I
- -: -ra'ormat din doua
- : --Z-- care protejeaza
29. A. Flori monoice: ramura cu inflorescente (amenti) masculi si femele la mesteacan; B. Flori
^ \- -z ; a : , embrionar. Integu-
dioice: a. ramura cu inflorescenta mascula; b. ramura cu inflorescenta femela (la salcie)
: a'ce'oara un orificiu
30. Floare hermafrodita: 1. peduncul; 2. receptacul; 3. sepale (caliciu - K); 4. petale (corola -
- : a : , - " c o n a r se gasesc
!ca'a"'a ':-~eaza: oostera%\ C); 5. stamine (androceu - A); 6. pistil (gineceu - G)
< a : c 5 - e r e i ) , situat Tn 31. Granule de polen simple si germinate - imagine microscopica "j, ' ,j.

| a : ; : - a 'c-meaza nucleul 32. Gineceu _ f ' % .


rL a-Fig. .>4), iar alte 33. Ovul matur: 1. funicul; 2. micropil; 3. oosfera; 4. integumente (extern si intern);
- - c c a a a aoaratui antipodial) 5. antipode; 6. nucleu secundar al sacului embrionar; 7. sinergide
ippusa micropilului. 34. Imagine microscopica a sacului embrionar
17
Formula florala reprezinta organizarea -f Functii:
florala, utilizand litere, cifre sau alte semne - protejeaza samanta Tn perioada ei de
conventionale. dezvoltare;
Simbolurile utilizate sunt: - ajuta la raspandirea semintei.
^floare actinomorfa (cu simetrie radiara); Structura: peretii fructului alcatuiesc peri-
carpul (ectocarp, mezocarp, endocarp)
%floare zigomorfa (cu simetrie bilaterala);
(Fig. 57).
? f l o a re hermafrodita;
Ectocarpul are rol protector. Poate fi
K5(5) - caliciu format din cinci sepale acoperit cu un strat de ceara (ex. la pruna,
Iibere sau concrescute; strugure), paros (ex. la sola), pergamentos
5(5) - corola formata din cinci petale (ex. la fasole, mazare) etc.
Iibere sau concrescute; Fructele cu pericarp uscat si subtire se
A5 - androceul format din cinci sau numesc fructe uscate. La unele fructe, Tn
numeroase stamine; miezul pericarpului (mezocarp) se acu-
G(5) - gineceul format din 5 carpele con- muleaza sucuri bogate Tn zaharuri, de aceea
crescute si inferior, adica este situat sub ele se numesc carnoase (suculente).
nivelul celorlalte elemente florale; Endocarpul lipseste la unele plante (ex. la
G(5) - gineceul format din cinci carpele tomate), iar la altele devine lemnos si consti-
concrescute superior situat la nivelul elemen- tuie samburele, care protejeaza samanta (ex.
telor florale; la caise, prune etc.). La citrice este carnos,
P - perigon. reprezentand partea comestibila.
Dintre fructele uscate amintim: silicva
Exemple: (varza, mustar), silicula (traista ciobanului),
Formula florala completa la par. achena (piciorukocosului), ghinda (stejar), jir
* K5 C5 Agg G(5) (fag), cariopsa (porumb, grau, secara), sa-
Formula florala completa la lalea: mara (ulm, artar, frasin), capsula (mac, bum-
* P3+3 A3+3 G(3)
bac), pastaia (fasolea, mazarea) (Fig. 38 A).
Dintre fructele carnoase amintim: baca
Diagrama florala reprezinta proiectia
(cartof, agris, strugure, patlagelele rosii,
grafica pe orizontala a elementelor florale
afin), drupa (ares, visin, prun, cais)
(Fig. 3 5 ) .
(Fig. 58 B).
Florile pot fi solitare sau grupate mai
La diverse grupe de plante Tntalnim si alte
multe la un loc pe 0 axa florifera si formeaza
tipuri de fructe (Fig. 5'-'):
0 inflorescenta (Fig. 36).
f multiple: provenita dintr-un gineceu
format din numeroase carpele Iibere (ex. la
FRUCTUL
zmeura, capsuni);
-f Origine: provine din transformarea pe- f compuse: care se formeaza dintr-o -
retilor ovarului dupa fecunclatie; pe langa inflorescenta (ex. la dud, smochin, ananas).
pereteie ovarului mai pot participa si alte Atat fructele uscate, cat si cele carnoase
parti ale florii, acestea se numesc fructe pot fi dehiscente (care se deschid la maturi-
false; de exemplu, la capsun, par, mar, la for- tate), cum ar fi pastaia, capsula, sau indehis-
marea fructului ia parte receptaculul; la car- cente (care nu se deschid la maturitate), cum
pen ia parte stilul, la mac, stilul si stigmatul. ar fi achena, samara, cariopsa.

18
Smmti in perioadd ei de

^Borcm zz" ' : e i .


. ; -Jcjiesc peri-
rz -^:.:Z endocarp)

X. - . : z::' ^oate fi
9 0 He c=3'3 ;ex. la pruna,
I f. a z pergamentos
e a r r izz
vf*^ - jz-zaz s subtire se
p. . - -'zz -ructe, in
: . - -z: \vz se acu-
: :: - z \ - d e aceea

: - rzzz ante (ex. la

, c _ . i v a s:a ciobanului),
o x n s d u ) , ghnda (stejar), y'/r
fponanb. grau, secara), sa-
L f a s i n ) . capsu/a (mac, bum-
ndea. mazarea) (Fig. 38 A),
l e e r 3 " : a 5 e amintim: baca
r - . : , - a catlagelele rosii,
;,r.-rs, . 5 n, prun, cais)

zz z 3':e intalnim si alte

: : ^- :a dintr-un gineceu
z'l a:a la'cee Iibere (ex. la

35. Diagrama florala ^nwr^ .


:a formeaza dintr-o
36. Inflorescente: a. umbela compusa, b' racem, c, spic, d. capitui t
; . ; a-^ochin, ananas). 37. Sectiune in cireasa: 1. ectocarp; 2. mezocarp; 3. endocarp; 4. samanta; 5. codita
:a:a : a : si cele carnoase
38. A. Fructe uscate: 1. silicva (mustar salbatic), 2. cariopsa (secara), 3. silicula (traista-cio-
a'a se deschid la maturi-
banului), 4. ghinda (stejar); 5. samara (ulm-de-camp), 6. capsula (mac), 7. pastaie
-r -r aula, sau indehis-
(fasole); B. Fructe carnoase: 1. baca (strugure), 2. drupa (visin) w
: : ' a a maturitate), cum
39. A. Fructe multiple (zmeur); B. Fructe cornpuse (smochin, ananas)'
a aa'scsa.
19
sAmAnta
APLICATII PRACTICl:
f Origine: din ovul, Tn urma fecundatiei. I f-J
f Structura: 1, Modul de realizare a formulei florale si
- tegumentui seminal, alcatuit din nume- a diagramei florale,
roase straturi de celule suprapuse, protejeaza Materiale necesare: flori de maces, de
embrionul de actiunea factorilor externi; varza, piciorul-cocosului, mar, mazare, crin,
- embrionul, alcatuit din radicula (rada- lalea, brandusa, grau etc, proaspete sau con-
cinita), hipocotil (tulpinita), gemula (mugu- servate Tn alcool 70, sau material de ierbar,
ras) si unui, doua sau mai multe cotiledoane lame de sticia, lupe, microscop binocular, ace
la gimnosperme; spatulate, pensete.
Mod de lucru: initial se stabileste simetria
- albumenul, tesutui de rezerva, bogat Tn
florii, daca este unisexuata sau hermafrodita,
amidon, hemiceluloze si proteine, care hra-
pozitia gineceului fata de celelalte elemente
neste embrionul Tn timpul germinatiei se-
florale. Cu ajutorul unei pensete se separa pe
mintei (Fig. 4 0 ) .
rand elementele flohi si se asaza Tn ordine pe
Unele seminte sunt lipsite de albumen
0 lama de sticia umeda (Fig, 4 2 ) ,
(ex. floarea soarelui). Semintele au forme,
Folosind semnele conventionale Tnvatate,
culori si marimi difente la diverse grupe de Tntocmiti formula florala specific! fiecarui tip
angiosperme (Fig. 41), constituind, prin de floare,
urmare, un criteriu de determinare. Pentru alcatuirea diagramei florale, tra-
Germinatia semintelor este determinata s!m, pe 0 hartie sau pe un carton, sase cer-
de factori interni (permeabilitatea tegumen- curi concentrice pe care le Tmp!rtim, cu aju-
tului seminal, continutuI de apa al semintei, torul a dou! diametre perpendiculare, Tn pa-
compozitia chimica a endospermului) si de tru p!rti egale,
factori externi (temperatura, lumina, apa si Reprezent!m mai Tntai axa floral!
oxigenul). printr-un cerculet negru, dup! aceea, pe cer-
cul extern ce reprezinta num!rul de sepale.
Se traseaz! un al doilea cere ce reprezint!
RETINETI!. w num!rul de petale ee alterneaza cu sepalele.
^ ^ ^ f Pe cereul al treilea se reprezinta num!rul de
* Floarea este organul de reproducere stamine, iar Tn centru, gineceul cu numarul
sexuata eel mai evoluat din regnul de carpele.

plantelor, care apare pentru prima data la


2, Intocmit! o colectte de-
gimnosperme (conifere) si evolueaza la
- fructe uscate, pe o plans! sau Tntr-o
angiosperme.
cutie de carton;
La angiosperme apare pentru prima - fructe c!rnoase (suculente), Tn borcane
data ovarul, rezultat din concresterea de stici! cu lichide conservante (alcool, for-
carpelelor, care protejeaza ovulele. mol);
4 Dupa fecundatie, ovulul se trans- - seminte de la diverse specii de plante
form! Tn samanta, iar ovarul, Tn fruct. cultivate si spontane, Tn flacoane sau sticlute
de medicamente.
-ACriCE

: - i - - , 51 florale si

- : :e "laces, de
OBSiiu -V -azare, crin,
. p a u i S i : : a : : - : ? sau con-
I H r . s s . " y-- a de ierbar,
i ^ ' D c r z ; ; ; ; : 'ocular, ace

a: rrca se r a c este simetria


.-"??-!'-a"a "ermafrodita,
. ;a :a a a :e elemente
M a T A pe'sete se separa pe
' f a i s s e asaza in ordine pe

lale invatate,
:a fiecarui tip

a a : a;-a~5: florale, tra-


. :- ;a':on, sase cer-
a :a-a a ~:3rtim, cu aju-
a--a :a-:a':.culare, in pa-

wak Tntai axa florala


^ H s g r u . dupa aceea, pe cer-
^ ^ r e z ^ a numarul de sepale.
: : : aa ce^c ce reprezinta
^ :a a :a'neaza cu sepalele.
-a :a -ac'ezinta numarul de
'r aa-v- 5 neceul cu numarul

PPcoiectiiede:
- : : a " ce 0 plansa sau Tntr-o
40. Structura interna a semintei: A. Samanta de stejar (dicotiledonat); B. Samanta
: a - - ; a ; e suculente), Tn borcane de grau (monocotiledonat); 1. embrionul (cu doua sau un cotiledon, radacinita, tulpinita
; a canservante (alcool, for- si muguras); 2. tegument seminal; 3. Tnvelisul fructului; 4. tesut de rezerva.
41. Tipuri de seminte: 1. jneapan; 2. salcie; 3. rodu-pamantului; 4. fasole; 5. mac; 6. catina;
a : a a aiverse specii de plante 7. neghina; 8. sulfina; 9. patlagina-mare; 10. iarba-fiarelor
wrza-e, in flacoane sau sticlute 42. Elementele unei flon de crin: S - sepale; P - petale; s - stamine; p - pistil

# # # 21
Particiilarit&0
^structuraie
' ale oiqganelor animale

TESUTURILE
ANIMALE f
consistent! fluida si fibre de colagen si elas-
In organismul animal exista mai multe
tice (Fig. 4 6 ) ; stabileste legatura dintre dife-
tipuri de tesutun grupate in urmatoarele cate-
rite tesuturi sau organe;
gorii: epitelial, conjunctiv, muscular si nervos.
f tesutui adipos, din celule conjunctive
Tesuturi epiteliale. Sunt asociatii de celule
Tncarcate cu lipide, care devin sferice, iar pro-
alcatuite din unui (unistratificate) sau mai
toplasma si nucleul sunt Tmpinse la periferie
multe straturi (pluristratificate), care acopera
(Fig. 4 7 ) ; se dezvolta Tn jurul vaselor de
suprafata corpuiui si captusesc peretii cavi-
sange si al altor organe; rol de depozitare a
tatii unor organe interne sau constituie struc-
lipidelor;
tura fundamentala a unor glande.
f tesutui reticular, dintr-o substanta fun-
Dupa functia lor in organismul animal, ele
damental! Tn care predomin! fibrele de reti-
se Tmpart Tn:
culina (Fig. 4 8 ) ; prezent Tn splin!, ganglionii
f epitelii de acoperire, din celule cubice,
limfatici, formand tesutui fundamental al
prismastice, turtite (pavimentoase), care dife-
organelor limfoide;
rentiaza tegumentui sau peretii organelor
interne (vase de sange, inima, stomacul, f tesutui fibros, caracterizat printr-o
intestinul) (Fig. 4 ^ ) ; mare abundent! a fibrelor de colagen gru-
f epitelii glandulare, din celule secretoa- pate Tn fascicule; intr! Tn structura liga-
re; formeaza glandele cu secretie externa mentelor si tendoanelor;
(exocrine), care pot fi tubulare simple, ramifi- f tesutui elastic, cu substant! funda-
cate, alveolare (Fig. 4 4 ) si glandele cu se- mental! bogat! Tn fibre de natur! proteica
cretie interna (endocrine); (elastin!); Tn peretii arterelor, Tn plamani, Tn
-f ep;fe/// de resorbtie, din celule care pre- structura coardelor vocale;
zinta un platou striat, cu rolul de a recupera -f tesutui cartilaginos, din celule cartilagi-
anumite substante utile organismului (Tn intes- noase numite condrocite, protejate Tn cavit!ti
tinul subtire si Tn tubii unniferi) (Fig. 4 5 ) ; numite condroplaste. Substanta fundamen-
-f epitelii senzoriale, alcatuite din celule tal! contine o substant! proteic! numit! con-
epiteliale specializate pentru receptionarea drina, un amestec de substante organice
unor stimuli din mediul extern sau intern (ex. impregnate cu s!ruri de calciu si sodiu. In
epiteliul senzorial din mugurii gustativi, re- substanta fundamentala mai sunt prezente
ceptorii olfactiv, auditiv, vestibular). fibre de colagen si elastice (Fig. 4 9 ) .
Tesuturile conjunctive. Sunt formate din In functie de cantitatea de substant! fun-
celule conjunctive, substanta fundamentala damental! si de tipul de fibre exista trei tipuri
, si fibre elastice, de colagen, de reticulina. de cartilaje: hialin (din coaste, laringe, tra-
Dupa functia Tndeplinita sunt: hee), elastic (Tn pavilionul urechii, epiglota),
f tesutui conjunctiv lax, din diferite fibros (din discurile intervertebrale, menis-
tipuri de celule, substanta fundamentala de curile articulare);

22
* B
%

r-:-nale

colagen si elas-
:z zzz-.^a dintre dife-

:' -.z ^z conjunctive


' - - sferice, iar pro-
-'Cinse la periferie
in jurul vaselor de
q v i e ; rol de depozitare a

f, dintr-o substanta fun-


H j y K p r e d o m i n a fibrele de reti-
^ K p n e n t In splina, ganglionii
^ d tesutui fundamental al

^ u b r r : ce'eccenzat printr-o
K^-- - - z-z ze colagen gru-
mc. - ---z structura liga-

g zz;-: sjbstanta funda-


Cr"- - - :-z zz natura proteica
: ^ - :-':T'e,cr, In plamani, in

^ zz- -:z 'ZZ. din celule cartilagi-


:: -; : zz, protejate in cavitati
i f c c zzzz Substanta fundamen-
o&-c<:a'ca proteica numita con-
mesiec ce substante organice
OI saruri de calciu si sodiu. In
43. Epiteliu de acoperire '^^^^
Tcz-z-zzla mai sunt prezente
44. Epiteliu glandular
ge- ; z aszce (Fig. 4 9 ) .
45. Epiteliu de resorbtie " ' -
'ce ci'r.atea de substanta fun-
46. Tesut conjunctiv lax; 1. venula; 2. arteriola; 3. celule endoteliale; 4. celule grase; 5. fibre
de tipul de fibre exista trei tipuri
bialm (din coaste, laringe, tra- de colagen *^
(in pavilionul urechii, epiglota), 47. Tesut adipos
Iscurile intervertebrale, menis- 48. Tesut reticular: 1. fibre de reticulina
49. Tesut elastic; 1 - 2. celule cartilaginoase^condrocite)in condroplaste
23

> tesutui osos este un tesut conjunctiv (sarcoplasma), numeroase miofibnie si nu-
dur si intra Tn structura osului; constituit merosi nuclei periferici.
dintr-o substanta fundamentala bogata Tn Tesutui nervos. Este alcatuit din celule
substante organice si minerale. diferentiate specific, denumite neuroni, care
Substanta fundamentala se dispune sub genereaza si conduc impulsurile nervoase.
forma de lamele osoase. Dupa dispunerea Neuronul este alcatuit din corpul celular
acestora exista doua tipuri de tesut osos: (pericarion) si prelungiri, dendritele, prelun-
compact (Fig. 3 0 ) si spongios. giri citoplasmatice extrem de ramificate si
Dintre substantele organice amintim axonul, prelungire unica (Fig. 3.!). Corpul
oseina, care Tmpreuna cu substantele mine- celular este alcatuit dintr-o membrana, cito-
rale (fosfatui de sodiu) confera rezistenta plasma, cu corpusculii NissI si neurofibrile, si
necesara sistemului osos. nucleu.
Celulele osoase sunt dispuse concentric Axonul este alcatuit dintr-o membrana
Tn jurul vaselor de sange, care formeaza (axolema), dtoplasma (axoplasma)h care se
canalele Havers. In jurul canalelor Havers, gasesc neurofibrile si mitocondrii. Acesta
substanta osoasa este dispusa sub forma de este Tnconjurat la interior de teaca de mielina
lamele circulare. Canalele Havers strabat osul si teaca Schwann, iar la exterior de feaca
pe toata lungimea lui si se leaga Tntre ele prin Henle. Intre doua celule Schwann se afIa
canale oblice sau transversale. Ansamblul strangulatiile lui Ranvier.
format de un canal Havers, de lamelele Neuronii (Fig. 55) se pot clasifica:
osoase care Tl Tnconjoara si osteoplastele cu -f dupa prelungiri: pseudounipolari (din
osteocite, formeaza osteonul, unitatea ganglionii spinali), bipolari [dm retina), multi-
morfo-functionala a osului. polari (piramidali, stelati) din scoarta cere-
Tesutui muscular. Formeaza muschii care, brala;
Tmpreuna cu oasele, alcatuiesc sistemul loco- f dupa functie: motori, senzitivi, de aso-
motor al animalelor vertebrate si al omului. ciatie.
Specific acestui tesut sunt elementele Legatura dintre doi neuroni se numeste
contractile numite miofibrile. Acestea sunt sinapsa.
constituite dintr-o alternanta de discuri dare si
discuri Tntunecate.
Dupa particularitatile miofibrilelor exista
trei tipuri de tesut muscular (Fig. 51): neted, f In organismul animal exista patru
cu miofibhie omogene si contractie involun- tipuri fundamentale de tesuturi: epitelial,
tara, striat, cu miofibrile cu aspect striat si conjunctiv, muscular si nervos.
contractie voluntara, si cardiac, cu miofibrile f Tesuturile animale sunt mult mai vari-
cu aspect striat, dar cu contractie involuntara. ate si mai diferentiate Tn comparatie cu
Fibra musculara neteda este fusiforma, tesuturile vegetale.
avand la exterior o membrama (sarcolema),
iar Tn interior sarcoplasma, miofibrilele si un
nucleu central (se gasesc Tn structura pere-
I APLICATII PRACTICE ^ |
tilor organelor interne).
Fibra musculara striata este un sincitiu, Observati si preparatele microscopice diin
alcatuit dintr-o membrana periferica (sar- colectia laboratorului de biologie cu diferite
colema), larTn interior, o substanta omogena tipuri de tesuturi aninnale (Fig. 54).

24
" ; ' : ' e si nu-

e-^-; acaturt din celule


see:'' : - " ~ z ^ejroni, care
': : e "ervoase.
: : ' cC'pul celular
s r.'-- - ; e ' : ' : e l e , prelun-
- r : e -,-'-z~ : e ramificate si
-2. 52). Corpul
- . . . . ^ -embrana, cito-
m i ^ j r i i NissI si neurofibrile, si

-~- ikabit dintr-o membrana


zma (axoplasma) in care se
" -|p si mitocondrii. Acesta
: ; nienor de teaca de mielina
' -=--', iar la exterior de feaca
- r :a - a Schwann se afIa

- : '' C'asifica:
; - . ' : ' ::i^counipolari (din
' ; ; - retina), multi-
Mi - ' ^ = ; , -.n scoarta cere-

~ - - z'z:., senzitivi, de aso-

5~re oot ne,j"oni se numeste

- mai exista patru


---zz zz tesuturi: epitelial,
z-1 -^ervos.
i e a- e sunt mult mai vari-
: 'z z - z:z in comparatie cu

50. Tesut osos compact *^


-51. Tesut muscular: A. neted; B. cardiac; C. striat
52. Neuronul: 1. axon; 2. corp celular; 3. dendrite; 4. axon; 5. teaca Schwann; 6. teaca
I PRACTICE ] ' *; Henle; 7. teaca de mielina; 8. strangulatii Ranvier
si p'eparatple microscopice din 53. Tipuri de neuroni: A. bipolar din retina; B. bipolar din mucoasa olfactiva; C. multipolar
z.-^ . de biologie cu diferite
piramidal din scoarta; D. multipolar motor din maduva
male (Fig. 5 4 ) .
54. Neuroni - imagine microscopica 4_ 25

f sistem nervos difuz, constituit din neu-
roni bipolan sau multipolar! care sunt inter-
conectati Tntr-o retea (ex. la celenterate);
f s;sfem nervos cefalo-cordonal, Tntalnit
la platelminti; apare tendinta de cefalizare,
reprezentata prin aparitia ganglionilor cere-
ORGANELE broizi, situati Tn partea anterioara a corpuiui,

ANIMALE J de unde pornesc doua cordoane nervoase


longitudinale care strabat Tntreg corpul;
f 5/sfem nervos scalariform la anelide,
Organele animale sau sistemele de orga- format dintr-o pereche de ganglioni cere-
ne, dupa functiile pe care le indeplinesc Tn broizi si un inel periesofagian careTi leaga de
organismul animal, se Tmpart Tn sisteme; de lantui ganglionar ventral;
relatie, de nutritie si de reproducere. f sistem nervos cu concentrare regionala,
la moluste; se caracterizeaza prin concen-
SISTEME D E R E L A T I E trarea neuronilor Tn patru perechi de gan-
glioni care inerveaza zonele corpuiui unde
Din aceasta categorie fac parte sistemele; sunt amplasati. De la ganglioni pornesc nervi
osos, muscular s\ cu organele de simt. la organele de simt, cap, picior etc. La cefa-
Sistemul osos sau scheletul. La animalele lopode Tntreaga masa ganglionar! fuzionea-
nevertebrate, Tntalnim un schelet extern (cal- za Tntr-un asa-zis creier, protejat de o cutie
caros, chitinos, silicios) care are rolul de a pro- craniana cartilaginoasa;
teja corpul moale, cu toate organele interne f sistem nervos segmentar la artropode;
(ex. la moluste, artropode, echinoderme). la crustacee, ganglionii cerebroizi se continua
La vertebrate apare un schelet intern, car- cu un inel periesofagian care stabileste
tilaginos sau osos, care confera forma corpu- legatura cu ganglionii toracici si abdominali;
iui, sustine si apara organele interne, iar la insecte, caracteristic este aparitia unor
Tmpreuna cu muschii constituie organele de ganglioni cu functii vegetative Tn controlul
miscare sau de locomotie. digestiei, respiratiei si reproducerii. La insec-
Scheletul vertebratelor poate fi Tmpartit Tn tele sociale (ex. albine) unii ganglioni se
trei parti componente; scheletul capului, schele- specializeaza, coordonand reactii comporta-
tul trunchiuluisi scheletul membrelor (Fig. ), mentale complexe (orientarea Tn spatiu,
La pesti exista scheletul Tnotatoarelor (pec- cautarea hranei si a partenerilor);
torala, dorsala, codala si anala), iar la tetrapode, -f sistemul nervos al stomocordatelor,
scheletul membrelor anterioare si posterioare. care, prin dispozitia dorsala a celor doua cor-
Sistemul muscular. Este alcatuit din tota- doane nervoase si prin tendinta de cen-
litatea muschilor din organism. Muschii se tralizare, se apropie mult de cordate;
prind de oase pnn tendoane. Ca si la schelet, f sistemul nervos al vertebratelor (Fig. 37)
muschii se grupeaza Tn; muschii capului si ai alcatuit din encefal, maduva spinarii (sistemul
fetei, muschii trunchiului si muschii membrelor. nervos central), ganglioni si nervi (sistemul
Sistemul nervos. La animalele nevertebra- nervos periferic); se observa dezvoltarea cu
te Tntalnim 0 varietate de tipuri de sistem ner- precadere a telencefalului si corticalizarea
vos care se dezvolta progresiv (Fig. 56): progresiva a acestuia.

26
- : c o n s t i t u i t din neu-
care sunt inter-
- e celenterate);
: : :e-f :"ydona\, intalnit
: '-.a de cefalizare,
: a- - a ;a-glionilor cere-
; : ? --. ca^a a corpuiui,
. ; : : - : c 3 n e nervoase
-=:i::-a: r - : - a : corpul;
i H E : : a a ' " ; ' " - la anelide,
w ^ c e : a aa^glioni cere-
- - : : - a _ : a- careTi leaga de

::-:i':'3re regionala,
Sz zr--:aa:a prin concen-
- : a : ' , ce'echi de gan-
-ac:a i c e e corpuiui unde
.e a ; a ' ; c pornesc nervi
- : a : c c c- etc. La cefa-
- aca ; a ' : cnara fuzionea-
: -/ c'ccejat de o cutie

:. ; a ; " a ' : 5 r la artropode;


_ . : - ca'ec'oizi se continua
a : : - a : a ' care stabileste
ccac Cl si abdominali;
lenstKC este aparitia unor
.egetative Tn controlul
I -eo'oducerii. La insec-
a c ' e unii ganglioni se
a-^d reactii comporta-
55. Tipuri de schelete la vertebrate:
'tt (orientarea Tn spatiu,
A. schelet de pasare; B. schelet de
I V 3 oartenerilor);
sarpe; C. schelet de caine
-t'.:s al stomocordatelor,
56. Tipuri de sistem nervos la neverte-
la dorsala a celor doua cor-
brate: A. la hidra; B. la platelminti;
si prin tendinta de cen-
* C. la anelide; D. la artropode
. ie mult de cordate;
.57. Sectiune sagitala prin encefalul de la
ervosai vertebratelor{F\g. 57)
vertebrate: A. pesti; B. amfibieni;
i, maduva spinarii (sistemul
C. reptile; D. pasari; E. mamifere (om):
ganglioni si nervi (sistemul
1. lob olfactiv, 2. emisfere cerebrale, 3.
se observa dezvoltarea cu
epifiza, 4. lob optic, 5. cerebel,
cefalului si corticalizarea
6. bullj
. . . 27
SISTEME D E NUTRITIE La insecte, tubul digestiv este mai lung
decat la celelalte artropode. Acesta este for-
Organismul animal realizeaza schimburi de mat dintr-o cavitate bucaia Tn care se deschid
matene si de energie cu mediul Tnconjurator, glandele salivare. Faringele este mai bine
prin intermediul sistemelor digestiv, circulator si dezvoltat la insectele hematofage. Esofagul
respirator, iar substantele catabolice, nefolosi- este transformat Tntr-o gusa cu rol Tn depo-
toare, sunt eliminate prin sistemul excretor. zitarea hranei. Intestinul celor mai multe
Sistemul digestiv. Apare pentru prima insecte are numeroase cecuri, care secreta
data la celenterate, format dintr-un orificiu enzime cu rol Tn digestie.
buco-anal (inconjurat de tentacule) si o cavi- La i/erfefc)rate(Fig. 3-'), tubul digestiv este
tate gastrica. Tmpartit Tn: cavitatea bucaia, faringe, esofag,
La viermi, la platelminti (Fig. 5S) el este stomac, intestin subtire, intestin gros, anus
format dintr-un orificiu buco-anal, faringe (sau cloaca); are si glande anexe reprezen-
musculos si un intestin ramificat, prevazut cu tate prin: glandele salivare, ficat, pancreas.
numeroase diverticule inchise. Sistemul circulator. In seria animala exista
La anelide, sistemul digestiv este format din doua tipuri de sistem circulator: desc/i/'s (lacu-
gura, faringe musculos si glandular, care secreta nar) si inchis.
enzime proteolitice. Esofagul este prevazut cu o Sistemul circulator deschis prezinta vase
gusa, urmata de o pipota cu peretii musculosi. lipsite de pereti proprii, deschizandu-se Tn
In intestin se deschid glandele calcaroase. Tubul lacunele corpuiui.
digestiv se continua cu intestinul, prevazut cu Primul sistem circulator Tnchis a aparut la
numeroase cecuri glandulare care maresc nemertieni. Este format din doua vase longitu-
suprafata de digestie si absorbtie. Intestinul se dinale laterale, unite prin ramuri vasculare cir-
deschide la exterior prin anus. culare. Sangele este incolor, uneori colorat Tn
La moluste, sistemul digestiv prezinta, verde sau rosu datorita pigmentilor respiratori.
pentru prima data o glanda anexa - hepato- La anelide (Fig. 6 0 A ) apare un sistem cir-
pancreasul, care elaboreaza enzime necesare culator Tnchis, alcatuit din doua vase longitu-
digestiei, dar are rol si Tn secretia calcarului dinale (dorsal si ventral), care se leaga Tntre
din cochilie. La gasteropode si cefalopode, Tn ele printr-o retea de capilare, Aici apare pen-
cavitatea bucaia exista 1-2 placi chitinoase, tru prima data un grup de inele vasculare
numite maxile. La lamelibranhiate si unele care leaga cele doua vase principale, ce se
gasteropode, Tn partea posterioara a stoma- contract! ritmic, denumite inima".
cului se afIa un organ, numit stilet cristalin, La moluste (Fig. 6 0 C ) , sistemul circulator
care secreta enzime cu rol Tn digestia glu- este deschis si este alc!tuit din inim! (care
cidelor. La cefalopode, intestinul terminal apare pentru prima dat!), vase, lacune si
(rectui) prezinta o glanda numita punga cu sinusuri (spatii Tnguste). Inima este format!
cerneala, cu rol Tn apararea organismului. din doua atrii si un ventricul musculos.
La artropode, la unele crustacee, care se La artropode (Fig. 6 0 B), sistemul circula-
hranesc cu animale mici si cu vegetale, hrana tor este deschis, deoarece sangele circula nu
sfaramata cu aparatui bucal ajungein esofag numai prin vase Tnchise, ci si prin lacune si
sj apoi Tn stomacul triturant, prevazut cu dinti sinusuri. Inima, situat! dorsal, este Tnconju-
chitinosi si granule de calcar, unde se trans- rat! de pericard cu care comunic! prin orificii
form! Tn particule mici. mici, numite ostiole.

28
' - : : e mai lung
- -:es:a este for-
- Zi'e se deschid
- -z-zzz es:e mai bine
- - - - a - T : ' e : e . Esofagul
- ' : : rol in depo-
-zr '. z-.z' mai multe
- V-;- : e : - ' , care secreta

- ' :-cul digestiv este


a ; c ,ca =, "aringe, esofag,

I
- - - ; _ : -e, intestin gros, anus
c: - : ; a-de anexe reprezen-
: ^ ^ .V .z-e, ficat, pancreas.
L. c : . " seria animala exista
T :-ciator: desc/^/s(lacu-

.":-a:c- :escnis prezinta vase


TC : - c : ' ^ deschizandu-se Tn
~ Z'Z' "nchis a aparut la
i " C ' - i c ; ' aoua vase longitu-
i n l e prin ramuri vasculare cir-
s este incolor, uneori colorat Tn
datorita pigmentilor respiratori.
(Rg. 60A) apare un sistem cir-
alcaturt din doua vase longitu-
s a : .e':-3 care se leaga Tntre
nz-z zz cacJare. Aici apare pen-
daci z-^p de inele vasculare
: e doua vase principale, ce se
: ce'.mite inima".
Z'z - : .'Cj, sistemul circulator
s s es:e alcatuit din inima (care
r- z - -'z data), vase, lacune si 58. Sistemul digestiv la nevertebrate:
31 '9-see). Inima este formata A. platelminti: 1. orificiu buco-anal,
ri si un ventricul musculos. >| 2. faringe; B. nematode; C. anelide;
pode (Fig. 6 0 B), sistemul circula- D. moluste; E. artropode (insecte)
chis, deoarece sangele circula nu 59. Sistemul digestiv la vertebrate: A. pesti;
vase Tnchise, ci si prin lacune si B. amfibieni; C. pasari; D. mamifere
ma, situati dorsal, este Tnconju- 60. Sistemul circulator la nevertebrate:
zs-: cj care comunica prin orificii A. anelide; B. insecte; C. gasteropode
{05t/o/e.
29
Sistemul circulator Tnchis este caracteristic Molustele acvatice (lamelibranhiate)
vertebratelor si este format din: inima, respira prin branhii, situate Tn cavitatea
artere, capilare, vene. paleala (Fig.6.! A).
La pesti, inima este formata dintr-un atriu La gasteropodele adaptate la viata teres-
si un ventricul. Prin inima circula numai san- tra sau la cele adaptate secundar la mediul
gele venos, ce vine din corp prin sistemul de acvatic, mantaua vascularizata Tndeplineste
vene. Sangele oxigenat circula Tn corp prin functia de plaman, care comunica cu exte-
aorta dorsala (Fig. 61 A). riorul printr-un orificiu respirator.
La amfibieni, atriul este Tmpartit Tn: atriul La crustacee, organele respiratorii sunt
drept si atriul stang. Unicul ventncul primeste branhiile. La artropodele terestre (insecte,
atat sange venos din Tntreg corpul prin miriapode, unele arahnide), organele respira-
venele cave, cat si sange oxigenat de la torii sunt formate dintr-un sistem de tuburi
plamani prin cele doua vene pulmonare care se ramifica Tn toate regiunile corpuiui,
(Fig. 61 B). Inima amfibienilor este lipsita de numite stigme.
vase proprii, nutritia fiind asigurata de san-
La vertebrate, s-au diferentiat branhiile si
gele din cavitatile ei.
piamanii.
La reptile, inima este alcatuita din cele
La pe5f/, respiratia se realizeaza prin bran-
doua atrii si un ventricul care prezinta un
/i//(Fig.62B).
sept la mijioc, care Tl Tmparte incomplet Tn
La amfibieni, ca urmare a adaptarii la doua
doua camere. La crocodilieni, separarea Tn
medii de viata (acvatic si terestru), sistemul res-
doua venthcule este completa, dar sangele
pirator cuphnde caile de conducere a aerului
care circula Tn organism este amestecat,
(fosele nazale, faringe, laringe, trahee, bronhii
datorita celor doua carje aortice care comu-
extrapulmonare) si plamani (Fig. 62 C).
nica Tntre ele printr-un orificiu.
La repf//e (Fig. 62 D), sistemul respirator
La pasan (Fig. 61 C) si mam/fere (Fig.61 D),
este mai dezvoltat decat la amfibieni. La
inima prezinta doua atni complet separate
unele soparle si cameleoni, piamanii se con-
printr-un sept interatrial si doua ventricule,
tinua cu un fel de saci aerieni.
de asemenea, complet separate prin septui
Serpii au un singur plaman, de forma
interventricular.
cilindrica.
La pasari, exista numai carja aortica
dreapta, iar la mamifere, numai carja aortica La pasari, laringele este lipsit de corzi
stanga. La pasari si mamifere, circulatia este vocale, iar traheea, la locul de ramificare Tn
Tnchisa, dubIa si completa. cele doua bronhii primare, prezinta un organ
Sistemul respirator. Realizeaza schimbu- vocal caracteristic, numit sirinx.
rile de gaze respiratorii dintre organism si Piamanii pasarilor nu au alveole pulmo-
mediul sau de viata. nare, dar au saci aerieni, care comunica cu
Spongierii si celenteratele nu au organe res- piamanii (Fig.62 E), La multe pasari (albatros,
piratorii specializate, schimbul de gaze se rea- lebada, barza), ramificatiile sacilor aerieni
lizeaza la spongieri prin porii inhalati, iar la celen- patrund Tn interiorul unor oase.
terate, prin peretii sistemului gastrovascular. La mam/fe/-e (Fig.62 F), laringele prezinta o
. La viermi, cu exceptia polichetelor, oligo- mucoasa care formeaza pliuri, numite corzi
chetelor si hirudineelor, respiratia este tegu- vocale. Piamanii au aspect buretos, iar unitatea
mentara. morfo-functionala este alveola pulmonara.

30
r

c'anhiate)
z ' cavitatea

'-. z .iata teres-


la mediul
'\e
- ' ca cu exte-

'atorii sunt
a.T-e (insecte,
aa-ele respira-
de tuburi
e corpuiui.

: " a " a " : at branhiile si

^ - a :a -aa zeaza prin bran-

ci . a'a a aoaptarii la doua


^ S e : : ; "a-aac'j;, sistemul res-
r i - :a : : ' : . . c e r e a aerului
. TMnge. ^ " z e , trahee, bronhii
^ s p e m a - I Fig. 62 C).
ffig-62D sistemul respirator
a ' a ' zfca: a amfibieni. La
c a - a a c oiamanii se con-

" : ' c aman, de forma

c'-ze'e este lipsit de corzi


a-aa a ocul de ramificare Tn
- c - 3 - e , prezinta un organ
jc. numit sirinx.
saritor nu au alveole pulmo-
d aerieni, care comunica cu
! E). La multe pasari (albatros, Si^eWiurcirculator la vertebrate:
ramificatiile sacilor aerieni A. pesti; B. amfibieni; C. pasari; D. mamifere
rami unor oase. *62. Sistem respirator: A. la lamelibranhiate;.
(Fig.62 F), laringele prezinta o 1. cavitate paleala, 2, branhii; B. peste;
bmneaza pliuri, numite corzi *, C. amfibieni (plaman); D. reptile (pla-
au aspect buretos, iar unitatea man); E. pasari; F. mamifere
la este alveola pulmonara.
31
Sistemul excretor. La spongieri si celen- Organele de reproducere apar de la
terate nu se diferentiaza un sistem excretor. celenterate si evolueaza pana la mamifere si
Coanocitele spongierilor contribuie la om (Fig. 6.3).
eliminarea produsilor, o data cu fluxul de apa.
Primele organe de excretie apar in seria
animala la platelminti (Fig. 63B), fiind repre-
zentate de protonefridii, alcatuite dintr-un
sistem de canale ramificate, prevazute la
capat cu cate o celula cu flamura vibratila.
4 Mai multe tesuturi formeaza un
La anelide, sistemul excretor este repre-
organ, mai multe organe formeaza sisteme
zentat de metanefridii, o pereche pentru
de organe, care se gasesc Tn stransa
fiecare metamer; acestea sunt formate din
corelatie unele cu altele, formand un tot
tuburi Tncolacite, care comunica atat cu cavi-
unitar - ORGANISMUL.
tatea general! a corpuiui printr-o palnie cili-
f Dupa functiile pe care le Tndeplinesc
ata, cat si cu exteriorul printr-un por situat pe
Tn organism, sistemele de organe se Tmpart
segmentui urmator (Fig. 65A).
Tn:
La moluste, sistemul excretor este consti-
- sisteme de relatie (osos, muscular,
tuit din 1-6 perechi de metanefridii modifi-
nervos);
cate, sau organele lui Bojanus, care se
- sisteme de nutritie (digestiv, circula-
deschid cu un capat Tn pericard, iar cu
tor, respirator, excretor);
celalalt, Tn cavitatea paleala.
- sistemul reproducator.
La crustacee, exista 1-2 glande antenare
(metanefridii modificate) situate la baza
anterelor. La arahnide si insecte (Fig. 6.SC),
sunt reprezentate de tuburile lui Malpighi, al
caror numar variaza Tntre 2-200. Acestea au APLICATII PRACTICE
forma unor tubusoare si se deschid Tn
f-J
intestin.
1. Puneti Tn evidenta diferite sisteme de
La toate vertebratele, sistemul excretor
organe la diverse grupe de animale never-
este format din rinichi s\ urinare {F\q. 64).
tebrate (rama, rac, scoica de lac, carabus),
Sistemul reproducator. Majoritatea orga-
efectuand disectii Tn laboratorul de biologie.
nismelor se reproduc Tn exclusivitate sexuat.
Aceasta implica diferentierea organelor sexu-
2. Realizati o disectie la un cobai sau un
ale masculine (testicule) si feminine (ovare) Tn
iepure si evidentiati sistemul excretor.
care se formeaza gametii haploizi (spermato-
Comparati-le cu elementele din figura 64.
zoizi, ovule).
Din contopirea gametilor (fecundatie)
rezulta celula-ou sau zigotui diploid, care, Tn
urma unor procese de diviziune, crestere si
diferentiere, formeaza noul organism.

32
63. Sistemul excretor la nevertebrate: A. anelide; B. platelminti; C. insecte
64. Sistemul excretor la mamifere (iepure): 1. vezica urinara; 2. ureter; 3. rinichi;
4. artera renala; 5. vena renala
55. Sistemul reproducator: A. la platelminti: 1. testicul, 2. ovar; B. la gasteropode: 1. penis,
2. orificiu genital; C. la pasari: 1. cloaca, 2. uter, 3. ovar, 4. rinichi, 5. intestin sectionat;
6. faze in dezvoltarea oului; D. la mamifere
i # 33
0 ax! vertical!, Tn timp ce la maimute acestea
fac un unghi (Fig. 6 8 ) .
Locomotia omului se realizeaz! prin: mer-
sul la pas si fuga. Omul este un primat care
PARTICULARITATILE calc! pe Tntreaga talp!, arhitectura t!lpii
alc!tuind o bolt! atat Tn sens longitudinal,
STRUCTURATE cat si Tn sens transversal. DegetuI mare de la
picior este Tndreptat anterior, ca si celelalte
ALE degete, Tn timp ce la maimute formeaza un
ORGANISMULUI unghi, fiind opozabil celorlalte degete.
Una dintre caracteristicile anatomice si
UMAN y structuraie este greutatea deosebit! si struc-
tura encefalului, Tndeosebi a creierului mare
(mai ales a creierului anterior si a scoartei
Cele mai evoluate mamifere sunt consi- cerebrale). Creierul omului este mult mai
derate maimutele antropoide si omul, care voluminos, avand Tn medie o suprafata de
au avut stramosi comuni, dar drumul lor evo- 1250 cm^ fata de aproximativ 400 cm^ cat
lutiv a fost diferit. are suprafata creierului maimutelor. Ca greu-
Statiunea verticala a omului a permis largi- tate, creierul omului are Tn medie 1300 g,
rea toracelui, formarea celor patru curburi ca- fat! de 400-600g, cat are creierul maimu-
racteristice coloanei vertebrale si deplasarea telor antropoide. Creierul uman are nume-
lateral! a membrelor superioare. Articulatia roase circumvolutiuni, bine conturate. In
humerusului cu omoplatui a devenit mobila, scoarta cerebral! a omului s-au diferentiat
permitand membrului superior miscari com- numerosi centri senzitivi, motori si de aso-
plexe, iar mana, pentadactila, cu degetui mare ciatie, iar regiunea de care depinde vorbirea
opozabil, eliberata de functia de locomotie, a articulata, Tn special lobii frontali, este foarte
permis apucarea obiectelor. Centura pelviana bine dezvoltat! Tn comparatie cu cea a
s-a largit, marind bazinul, care sustine viscerele maimutelor antropoide.
corpuiui, iar la femei, fatui Tn timpul sarcinii
Vorbirea articulata [aI doilea sistem de
(Fig. 66). Muschii fesieri s-au dezvoltat, iar
semnalizare) este proprie numai omului.
contractiile lor au rol important Tn ortostatism.
Semnalizarea lumii Tnconjur!toare cu ajutorul
Ca urmare a mersului biped, s-a deplasat cuvintelor usureaza adaptarea omului la
anterior marea gaura occipital!. Mandibula mediu.
prezint! proeminenta barbiei, iar ramurile Gandirea abstracts si faptui ca omul este
sale sunt divergente (si nu paralele), ceea ce constient de actiunile sale sunt insusiri care il
a permis o mai mare mobilitate a limbii pen- deosebesc fundamental de oricare animal!
tru articularea cuvintelor.
In mentinerea pozitiei verticale, intervin
grupe musculare care actioneaz! coordonat,
asigurand rigiditatea coloanei si a mem- f Omul prezinta Tnsusiri relativ unice":
brelor inferioare, cat si fixarea centrului de - pielea este aproape glabr! (lipsit! de
greutate, astfel ca proiectia lui s! cad! Tn
par) cu exceptia unor regiuni;
mijiocul poligonului de sustinere (Fig. 67).
- se poate reproduce Tn tot cursul anului;
La om, centrul de greutate se afIa Tn regiu-
nea abdominal!, Tnaintea vertebrelor lombare, - are o lung! perioada de post-maturita-
iar membrele inferioare suport! Tntreaga greu- te, de eficient! biologic! si sociala.
tate a corpuiui. Coapsa si gamba alcatuiesc f Omul este o flint! bio-psiho-sociala.

34
,^ : z"-. "";ute acestea
I f
V : - . . -rz zeaza prin: mer-
: '.--i '--- a:-e primat care
" - a : " : -a : a a-tectura talpii
: . vv - ; a ' s longitudinal,
X T ' \ - : --;a Z^;e:ul mare de la
_ . . . . . . . - ^. . 5J celelalte
- - : :a a ~a "..ae formeaza un
r c . ; : : a : :a : - a :e degete.
3 - ; a a r a ' 3 : : e anatomice si
ae e r a _:-a--a-ea aeosebita si struc-
5=%a: - - " ' : e : ; a : a creierului mare
--. . a-ae'or si a scoartei
. - . este mult mai
K. a a - : - - e z e 0 suprafata de
-a-a :a a : ' : - -ativ 400 cm', cat
\'\a mutelor. Ca greu-
- - ; - . - a-e "n medie 1300 g,
: a : a-e creierul maimu-
r : ; ; ;a I - e e - . -,Tian are nume-
KZj-'.oupurM, bine conturate. In
PTC--a-a a :-^.'ui s-au diferentiat
r ~ ~ : a - z : . motori si de aso-
.^aa :e :a'e depinde vorbirea
- .^-.z : : -'ontali, este foarte
" : ' a ' a - aa-paratie cu cea a

a:a a' do/'/ea s/sfem de


-e : - : z - e numai omului.
- f jnconjuratoare cu ajutorul
aaza adaptarea omului la

'T'ara s/ iaptul ca omul este


e sale sunt insusiri care II
-:~e-:ai de oricare animal!

- : -ez nta insusiri relativ unice":


ea e;:e aoroape glabra (lipsita de
= : a : : a -nor regiuni;
zaaa -eoroduce in tot cursul anului;
66. Bazinul la femeie si la barbat
Q tunga pefioada de post-maturita-
67. Poligonul de sustinere la om
jenta biologica si sociala.
68. Comparatie structurala Tntre cimpanzeu (A) si om (B)
u' este 0 fiinta bio-psiho-sociala.
SINTEZA
Tip de |esut
meristeme
Structura
- celule mici
Localizare
- varful radacinii
Functie
- crestere
r radacina
- nucleu voluminos - tulpina
- muguri
- la noduri tulpina

fundamentale - celule cu peretii - toate organele - legatura frunza


(parenchimuri) subtiri si spatii plantei - hranire
intercelulare - depozitare
floare
aparare - celule cu peretii - invelisul - protectie
(epiderma, suber) subtiri si modifi- organelor plantei
cati LXJ

ZD
conducatoare - celule modificate - radacina - transport (seva O fruct
(lemnoase, numite vase - tulpina bruta si seva O
liberiene) - frunza elaborata)
^ samanta
mecanice - celule vii sau - tulpina - rezistenta
moarte cu peretii - frunza - elasticitate
osos
Tngrosati - samanta

secretoare celule secretoare - frunze - secretie


- tulpini - excretie
- flori
- fructe
epiteliale - celule de forme - suprafata corpu- - acopenre LXJ nervos
diferite iui si a organelor - secretie
<
- resorbtie
^ digestiv
- senzitiva
O
LXJ
conjunctive - celule diferite - Tn diverse - legatura dintre
- substanta fun- organe diferite organe
damental! - nutritie
- fibre - depozitare
- aparare
- rezistenta

muscular - celule fusiforme - muschi viscerali - de contractie


- sincitiu - muschi somatici

nervos - neuroni - sistemul nervos - conducerea


impulsului nervos

36

3 11 .(1
III
5^ 1?,^
2 ^
<
o C?" CD

3 n a-
O a. 3 cu Q. =J rD n Q7
T3 ID ID 3 " ' O M
o-
Q. n
QJC
o cu<
=
O O rsl cr
^. D rS" (Tl o
rD ^.
O r5' ro' ^ *
OJ t- 1t- (D 3
f5 cu i3 ;? -Q.
cu Q- aj< CUt <
-a (13
3' OJ
rD

ORGANE 1
ANIMALE VEGETALE
SISTEME DE ORGANE REPRODUCERE VEGETATIVE
rD
rD
X fD Q. o
O
T3 ri cut cu cut
a O 3 n 3 Q.
O 5 (-1 cu> (5 M
cut cut
CL
=3 ri St.
c
cut
Sc

n n T3 iQ CU - a -a tyi T3
ifll
^ 3 fD fD
OJ, fD fg- fD 3 T3 3 fD fD t
CU QJt QJt cut q fD (i2 =;-3 fD S g_
^ 3 C fD n
fD g
2.
(D rB 3
C3.
t- - S- c " I l f~v y CU c: N ca.
2 3' 3'
3Q- Qj
rD "D cu> fC
3
fD
("> 3 o cu f l
3
O
fD
3 S - Scut
3
cu S t a
i/i n cr
X ^ 'A ^ (yi a - 3 c= cut t
(-1
rD
CU
o
cu>
i C L 3 . (^
O
3
cut cut C
5
n> fS- ^ g 3
f5' CU
-t>o fD

CU ' cu '
cr n g n g n C3- (-1 3 5 cu IQ cu cu (-1
(~> cu Q_ CU 2. a. ffi =3 1
m c 3^ ^ 3
O 8 o
s o <. 3 3 3 3
^ cu lyl fD. t
1 (1 cu 3 cu cu o o o 3
cut St ^ C. f~l fD (yi O
5 It- 2 ^ n> 3 ' fD
CU
^ ' 2t g -
T3
tJ -iC T3 T3 o
3 cu 3' fD cu QJ
fD (D
CU CU
=3' fD 3 3 3
CU CU cut 3 3
fD fD fD
cut cut fD

on ' t/1 '


fD -I cu Lfi
X fD
fD
X Nl Q- ^
CU C
=3
cu O O fD - o fD
X fD
-.
rv on O rh
crcu
QJ
X
= X ! q rD 3; 3 Clf X 3 ^ 8 on 2 =^ i. O F 3 T3 3 0 0

cut C L fS 3 (yi - i "


? 3 _ " ?i O g-5'
c fD'
cr " 5 fD fD
rD_
cut C L 2 . CU =i' o ro ,3
cu (~>
Q J '
(-~l cx 3 cut fc CL C2. cr
fD 3 ^' t -c:*- ^ rD 5 S'
fD - a -S cu 8 ro

CO
rD rD is ?D
QJ Pg- fD
fD cut
<1
I TE5TE DE EVAIU 7. Invelisurile florale sunt:
a. caliciul;
b. corola;
1. Tesuturile definitive sunt: c. androceul;
a. epiderma;
d. gineceul.
b. mecanice;
c. conducatoare; 8. Androceul este alcatuit din:
d. secretoare. a. totalitatea carpelelor;
b. totalitatea staminelor;
2. Structura secundara a radacinii apare
c. antere;
la plantele:
d. granule de polen.
a. anuale;
b. erbacee; 9. Ovulul este alcatuit din:
c. lemnoase; a. integumente;
d. perene. b. nucela;
c. sac embrionar;
3. Structura primara a tulpinii, comparativ
d. oosfera.
cu cea a radacinii, are:
a. epiderma fara peri absorbanti;
10. FructuI se formeaza din:
b. scoarta cu putine straturi;
a. inflorescenta;
c. fascicule lemnoase care nu alterneaza
b. ovar;
cu cele liberiene;
c. receptacul;
d. lacuna medulara.
d. stigmat.

4. Nervurile reprezinta continuarea din


11. Tesutui conjunctiv reticulat se gaseste
tulpina a:
in:
a. vaselor lemnoase;
a. ganglionii limfatici;
b. vaselor liberiene;
b. splina;
c. fasciculelor conducatoare libero-lem-
c. pereteie capilarelor;
noase;
d. tunica medie a arterelor mari.
d. cambiului libero-lemnos.
12. Sistemul nervos la vertebrate este for-
5. Stomatele au rol in: mat din:
a. fotosinteza; a. maduva spinarii;
b. respiratie; b. encefal;
c. transpiratie; c. ganglioni si nervi;
d. acumularea de substante de rezerva.
d. hipotalamus.

6. Plantele dioice sunt cele care au flori:


13. Inima cu patru camarute apare la:
a. unisexuate;
a. amfibieni;
b. dispuse pe indivizi diferiti;
b. crocodilieni;
c. dispuse pe acelasi Individ;
c. pasari;
d. cu androceu si gineceu. d. mamifere.

38
:z-. : T

ntr::

famt^zadin:

r 'eiculat se gaseste

e ca: ; a :

- e : e i r:e-elor mari.
Functiile de nutritie
- f - . ; s la vertebrate este for- B. Functiile de relatie
C. Functia de reproducere

39
A
Fu&cfUle de nutritie
1. Nutritia in iumea vie

NUTRITIA
AUTOTROFA y
Toate organismele vii, de la cele mai sim- Nutritia autotrofa consta Tn preluarea
ple pana la cele mai evoluate, pentru a unor substante anorganice cu continut ener-
creste, a se dezvolta si a se reproduce getic scazut (apa cu sarurile minerale) si
efectueaza un schimb permanent de materie transformarea lorTn substante organice celu-
si energie cu mediul Tnconjurator. Aceasta lare bogate Tn energie. Procesul se realizeaza
Tnsusire fundamentala a materiel vii se cu aport energetic.
numeste metabolism. Dupa tipul de substanta preluata, deose-
Schimburile de materie si energie au loc bim 0 asimilatie a carbonului, a azotului si a
atat Tntre organism si mediu, cat si Tn cadrul substantelor minerale. Principalele surse de
carbon si de azot sunt dioxidul de carbon,
organismului, Tntre celule. Acest schimb este:
respectiv nitratii. Dupa natura sursei de ener-
f selectiv, adica fiecare organism preia
gie, asimilatia carbonului se poate realiza
din mediu numai substantele de care are
prin fotosinteza sau prin chemosinteza.
nevoie;
f specific, adica fiecare organism Tsi
FOTOSINTEZA
sintetizeaza substantele sale proprii: pro-
teine, glucide, lipide etc.
Fotosinteza este procesul prin care se sin-
Metabolismul se realizeaza prin doua
tetizeaza substante organice (glucoza) din
procese simultane si de aspect contrar:
substantele minerale (apa si dioxid de car-
f asimilatia (anaboli'sm), proces de sin- bon), cu ajutorul energiei luminoase absor-
teza, prin care substantele preluate din bita de pigmentii clorofilieni si carotenoizi
mediu sunt transformate cu aport energetic (Fig. 6 9 ) .
Tn substante proprii corpuiui; Acest proces are loc numai Tn celulele care
f dezasimilatia (catabolism), proces de poseda cloroplaste, cu exceptia algelor albas-
degradare a moleculelor organice cu elibe- tre-verzi si bacteriilor purpurii care realizeaza
rarea de energie necesara organismului pen- fotosinteza Tn absenta cloroplastelor; aceste
tru desfasurarea functiilor sale vitale. organisme procariote poseda Tnsa molecule
La baza metabolismului stau procesele de de clorofila a integrate Tn membrane fotosin-
nutritie. In lumea vie se cunosc trei tipuri de tetizatoare (tilacoidale) (Fig. 7 0 ) .
nutritie: Fotosinteza este reprezentata prin
. -f autotrofa; ecuatia:
f heterotrofa;
f mixotrofa. 6CO2 + I2H2O CgHijOe + 6O2 + 6H2O
70
i a hnnea yit

; ::'s:a in preluarea
:e C J continut ener-
^' hz'z c. 9 minerale) si
cTZi : - c-ccca'ce organice celu-
-ZZZ -'ccesul se realizeaza

: : ^ : - c c : a - : a preluata, deose-
re z - z z . - ^ . , a azotului si a
: - - e - ; e . Principalele surse de
d'oxidul de carbon, c C d - c o p Co >k.
I - c a ' e c . r a sursei de ener-
tcza -..ZZ--.. se poate realiza
"z:z -.z. z-- z-emosinteza.

OSCSTEZA

~zz e r e cccesul prin care se sin-


r.c:-:--:e cranice (glucoza) din
'e - -e-a e aca si dioxid de car-
irc-. e'e-gei luminoase absor-
pgrz-- cc'cfilieni si carotenoizi

'^'Cec a-e cc numai Tn celulele care


a r c aa:e c j exceptia algelor albas-
cacae- lor purpurii care realizeaza
a acsenta cloroplastelor; aceste
c'cca'ote poseda Tnsa molecule
a a 'ceg'-ate Tn membrane fotosin-
: ac:idale)(Fig.70).
f J
nteza este reprezentata prin
. . .v^^sul de fotosinteza: 1. lumirfa; 2. circulatia apei; 3. procese de oxido-reducere
, CloropiastuI - sediul fotosintezei; 1. frunza; 2. structura interna a frunzei; 3. celula
yegetala; 4. cloroplast; 5. membrahe tilacoidale; 6. stroma
I2H;0 ^ C6H12O5 + 6O2 + 6H2O
41
Pigmentii fotosintetizanti. Pigmentii foto- ATP si NADPH care rezulta Tn faza de
sintetizanti (clorofilieni, carotenoizi, ficobilinici) lumina furnizeaza energie care va fi utilizata
absorb cuantele de lumina (Fig. 7]), stabilind pentru faza de Tntuneric.
astfel premisa esentiala pentru desfasurarea Faza de Tntuneric. Are loc Tn stroma cloro-
procesului de fotosinteza. plastului, la lumina sau la Tntuneric. In cursul
acestei reactii, dioxidul de carbon este redus la
Desfasurarea fotosintezei. Fotosinteza glucide Tn lungul unei cai metabolice numite
este un proces complex reprezentat printr-un cidul Calvin. In acest proces ATP-ul furnizeaza
lant de reactii de oxido-reducere care cuprin- energia necesara, Tn timp ce NADPH, ionii de
de doua faze, strans legate inte ele: faza de hidrogen si electronii, pentru a reduce car-
lumina si faza de intuneric (Fig. 72 ). bonul din forma sa oxidata din dioxidul de
Faza de lumina. Cuprinde 0 serie de carbon, la cea redusa din molecula de glu-
reactii oxido-reducatoare (Fig. 73 ) care nece- coza (C6H^206)- Moleculele de glucoza sunt
sita prezenta luminii. Toate aceste reactii se utilizate Tn diverse procese vitale care au loc la
desfasoara pe membrana tilacoidala din nivelul celular, cum ar fi: conversia Tn
structura cloroplastului si depind de activi- zaharoza, amidon, celuloza; transformarea Tn
tatea pigmentilor fotosintetizatori. substante lipidice; transformarea Tn substante
La toate organismele vegetale, inclusiv la mai simple (acizi organic!, alcooli, fenoli) etc.
cianobacterii, Tn membranele tilacoidale La bacteriile fotoautotrofe, procesul de
exista doua fotosisteme, I si II, care functio- fotosinteza se deosebeste, Tn parte, prin
neaza seriat. natura pigmentilor utilizati (bacterioclorofila
Fiecare dintre cele doua fotosisteme si bacteriorodopsina) si a sursei de hidrogen,
contin circa 300 de molecule de clorofila care cum ar fi hidrogenul sulfurat, alcoolul sau
capteaza energia solara. Aceasta este apoi alte combinatii organice, diferite de cele uti-
transmisa Tntr-un centru de reactie, reprezeVi- lizate de plante.
tat de 0 molecula de clorofila a. Influenta factorilor externi asupra fotosin-
In fotosistemul I, molecula de clorofila a, tezei. Intensitatea fotosintezei este influenta-
numita P700, absoarbe radiatia cu lungime de ta de un complex de factori externi, cum ar
unda de 700 mm. In fotosistemul II, 0 mole- fi: lumina, concentratia de dioxid de carbon,
cula de clorofila a. numita Pggg, utilizeaza temperatura, apa, sarurile minerale.
radiatia cu lungime de unda de 680 rzarn. ^nrm. Lumina. Aceasta reprezinta sursa de
Clorofila din fotosistemul II Tnlocuieste energie, care determina Tn mare masura
electronii pierduti cu cei proveniti din fotoliza desfasurarea fotosintezei. Fotosinteza Tncepe
apei: f-Ov^v-vf^ - >/>vv. (,t<>.Air. la 0 lumina foarte slaba, dar este mascata de
respiratie si abia la 0 iluminare de 100-500
H2O -> 2H+ + 2e- + I/2O2 eliminat Tn lucsi ea depaseste acest stadiu si devine
atmosfera aparenta. La plantele verzi, intensitatea foto-
sintezei este intensa la razele rosii din spec-
Electronii si protonii produsi prin fotoliza trul luminii.
apei sunt utilizati pentru a reduce NADP Concentratia dioxidului de carbon. In
(nicotinamid adenin dinucleotid fosfat): compozitia aerului CO2 participa numai cu
0,03%. In decursul a 24 de ore concentratia
2H^ + 2e- + NADP+ NADPH + CO2 Tn aer scade putin peste zi, din cauza

42
r
I
3 Zz z -z.-\a de
iur- r^i^r --^ : a :i-e .3 fl utilizata

rnxenc - r stroma cloro


5 ;- - " r e ' i c . in cursul
sac : : :. : - : r : e s t e redus la
' - ' ^ : i ~e:abolice numite
*r r^-r ; ' : :e:-~'-ul furnizeaza
^r-:: : : :a ',-DPH, ionii de
- - - ~ '-' a reduce car-
'z .Zz \: zzzz. : n dioxidul de
; "-'z : - ecula de glu-
72 Faza de Intuneric
- - -\-zz zz glucoza sunt Faza de lumina
Stroma
: - - -.zzzz . zz z care au loc la Membrana tilacoidala

mj-zzz z.- z' ' conversia in


an::- zz . zzz :'ansformareaTn
" o c ;e -.'"z a-ea Tn substante O2
- aaz : - : a - o , alcooli, fenoli) etc.
NADPH
7^- ' ajtotrofe, procesul de
fotosistem 1 si I
i a- : - ; : a : a a : 9 , Tn parte, prin
^ e - - :- ;a: bacterioclorofila
K:;;:"a ; a s-'sei de hidrogen,
i : ; _ : a - . -.-at, alcoolul sau H,0
Tea :-:a-;a :"erite de cele uti-
b-a
( i - ^ . c r c- extern! asupra fotosin- 73
s"-a-aa zzz 'aezei este influenta-
z- zz -ar.ori externi, cum ar
ca-- : e - - a : a : e dioxid de carbon, NADP*
e-acceptor^
2. =zz ZZ'.' ie minerale.
. -:aa:-a 'eprezinta sursa de
ra aaaa'" -aa Tn mare masura
ADP+P - ,.de Lumlnl
= 'aezei. Fotosinteza Tncepe transport 1 i
-aa-a : aca, dar este mascata de
a : a a c iuminare de 100-500 2.:,"!
!C-a:aa:e acest stadiu si devine .Fotosistem J ^/JQ^+IH*
a : a-aa a verzi, intensitatea foto-
? 'ce'sa ,a razele rosii din spec-

ratia dioxidului de carbon. In


71. Spectru! de absorbtie a clorofilei a, b si c
l^erului CO2 participa numai cu
72' Faza de lumina si faza de Tntuneric
ecursul a 24 de ore concentratia
73 Reactiile oxido-reducatoare din faza de lumina
scade putin peste zi, din cauza
. 43
fotosintezei, iar noaptea creste usor din CHEMOSINTEZA
cauza respiratiei organismelor. Vara are loc o
scadere a concentratiei CO2 din aer, din Tip de nutritie autotrofa Tn care un orga-
cauza intensitatii mari a fotosintezei. nism {chemoautotrof) sintetizeaza substanta
Temperatura. Influenteaza in special faza organica, folosind energia rezultata din oxi-
de intuneric, iar optimul termic caracterizeaza darea unor substante anorganice (ex. Hj,
fiecare specie de plante. Temperatura optima H2S, S, HNO3, Fe, NH3).
a fotosintezei este situata de obicei Tntre Organismele chemosintetizante sunt bac-
25-30C. La plantele de origine nordica teriile. Dupa substantele minerale pe care le
(ex. cartoful), temperatura optima a fotosin- oxideaza, bacteriile chemoautotrofe pot fi de
tezei este cuprinsa Tntre 25-30C, iar la cele mai multe tipuri.
de origine sudica (castravetii, patlagelele Bacteriile sulfuroase (Fig. 7 4 ) oxideaza
rosii), esteTn jur de 35-40C. Limita inferioara compusi mineral! cu sulf. Ele se gasesc pe
a temperaturii la care fotosinteza are loc este fundul apelor statatoare. Sursa lor de
situata la cele mai multe plante Tn jurul valorii energie 0 constituie hidrogenul sulfurat
de 0C, iar la conifere, fotosinteza poate avea (H2S) pe care Tl transforma Tn sulf (S), acid
loc si la temperaturi mai joase (-6C). sulfuros (H2SO3) si acid sulfuric (H2SO4). Ele
Apa. Este absolut necesara ca materie Tnlatura efectui toxic al hidrogenului sulfurat
prima pentru sinteza zaharurilor, Tn mentine- si redau sulful Tn circuitui biologic, fiind
rea activitatii normale a celulelor, organelor absorbit si asimilat de plante.
asimilatoare, citopiasmei si a enzimelor. Bacteriile nitrificatoare (Fig. 7 5 ) sunt
Fotosinteza creste proportional cu continutuI raspandite Tn soluri, Tn apele duici si sarate.
de apa pana la 70% din greutatea proas- Ele transforma amoniacut (NH3) Tn acid
pata. Peste aceasta cantitate de apa, intensi- azotos (NHO2) si pe acesta Tn acid azotic
tatea fotosintezei scade progresiv din cauza (NHO3). Din aceasta categohe fac parte;
greutatii de difuziune a gazelor, Tn urma mic- nitritbacteriile, care traiesc Tn natura Tn
sorarii spatiilor intercelulare (celulele saturate prezenta altor bacterii saprofite, ce descom-
Tsi maresc volumul). pun substantele organice din cadavre,
Sarurile minerale. Sarurile de amoniu, azot, punand Tn libertate NH3, si nitratbacteriile
sulfat, fosfat au 0 influenta pozitiva asupra (ex. Nitrobacter, Azotobacter).
fotosintezei, dar numai Tn concentratii optime. Hidrogenbacteriile oxideaza hidrogenul si
La concentratii mai mari decat cele optime are sunt raspandite Tn medii putin aerate, Tn care
loc 0 scadere a intensitatii fotosintezei. are loc punerea Tn libertate a prin fer-
mentarea celulozei. Astfel de medii sunt;
Importanta fotosintezei. Fotosinteza este gunoiul de grajd, solurile mlastinoase,
procesul de care depinde existenta tuturor tinoavele si apele statatoare.
organismelor vii de pe Terra. In urma acestui Bacteriile feruginoase oxideaza sarurile
proces rezulta; feroase Tn compusi fend. Sunt raspandite Tn
f substante constituente ale celulelor, soluri si ape care contin compusi ai fierului.
precum si rezervele energetice ale plantelor; Aceste bacterii contribuie la formarea zaca-
. - f substante nutritive de baza pentru mintelor de fier de pe fundul lacurilor si al
toate organismele heterotrofe; mlastinilor. In lipsa sarurilor feroase, unele
f oxigenul eliminat Tn mediu. dintre ele pot oxida si saruri manganoase.

44
- care un orga-
zeaza substanta
ezultata din oxi-
'ganice (ex. H2,

: zante sunt bac-


'erale pe care le
r.otrofe pot fi de

se ' g. 74 ) oxideaza
Ele se gasesc pe
Sursa lor de
a ' : ' ; g e n u l sulfurat
~n sulf (S), acid
: : , - ' r i c (H2SO4). Ele
'z ' :':genului sulfurat
biologic, fiind
- =nte.
toare (Fig. 75) sunt
- acele duIci si sarate.
" -'lacul (NH3) Tn acid
acesta Tn acid azotic
:5:egorie fac parte:
raiesc Tn natura Tn
' saprofite, ce desconn-
' : = nice din cadavre,
'H3, si nitratbacteriile
::cacter).
oxideaza hidrogenul si
d;i putin aerate, Tn care
bertate a Hj prin fer-
-.stfel de nnedii sunt:
soiurile mlastinoase,
'.care,
loase oxideaza sarurile
' ici. Sunt raspandite Tn
;in compusi ai fierului.
)uie la formarea zaca-
fundul lacurilor si al k74. Bacterii sulfuroase - imagine Wicroscopica
sarurilor feroase, unele 75. Bacterii
;i saruh manganoase. . . . 45
formand zacamintele de mangan, Unele a. eliberarea energiei prin oxidarea com-
bacterii feruginoase se inmultesc in tuburile pusilor anorganici, cu formarea ATP-ului din
de fier ale conductelor de apa, pe care le ADP si un fosfat. Electronii eliberati ca urma-
astupa. re a procesului oxidativ sunt utilizati Tmpre-
Bacteriile metanogene sunt bacterii una cu protonii pentru reducerea NADP+ sau
anaerobe care traiesc in namolul mlastinilor, NAD la NADPH + N+ si respectiv, NADH + H^
Tn lacuri si ape de canal, precum si Tn sto- b. reducerea dioxidului de carbon la un
macul animalelor erbivore, unde participa la compus zaharidic, cu ajutorul NADPH + H* si
degradarea hranei vegetale. In natura, mai a energiei furnizate de ATP (ciclul Calvin).
ales Tn straturile profunde de namol din apele
statatoare, bacteriile metanogene produc RETINETI! J
mari cantitati de gaz metan care se ridica la -f Nutritia autotrofa este tipul de
suprafata apei sub forma de bule. Ele reduc nutritie prin care organismele Tsi sinte-
dioxidul de carbon (CO2) la metan (CH4) Tn tizeaza singure substantele organice nece-
conditii anaerobe, Tn prezenta unor cataliza- sare, pornind de la substantele anorganice.
tori celulari; Aceasta se realizeaza prin fotosinteza si
chemosinteza.
4H2 + CO2 -> CH4 + 2H2O
f Fotosinteza este procesul chimic prin
La toate tipurile de bacterii prezentate care plantele verzi si alte organisme fototrofe
mai sus, chemosinteza (Fig. 76) se desfasoa- (bacterii, alge) sintetizeaza substante orga-
ra Tn doua etape; nice pornind de la dioxid de carbon si apa, Tn
prezenta luminii solare, si cuphnde doua
faze; de lumina si de Tntuneric (Fig. 77).

Faza de lumina Faza de Tntuneric

Absorbtia luminii de catre pigmentii fotosintetizanti Preluarea dioxidului de carbon de catre un acceptor
Formarea agentului reducatorin forma NADPH -i- H""" Reducerea dioxidului de carbon
Eliberarea oxigenului prin fotoliza apei Formarea de substante organice cu continut ener-
Formarea ATP-ului, ca sistem de transfer al energiei getic ridicat (fructoza, glucoza)
Regenerarea acceptorului

f Formele asimilatiei autotrofe a carbo-


nului sunt;
Procesul Sursa de energie Sursa de carbon Sursa de hidrogen

Fotosinteza Lumina CO2 H2O, HjS


Chemosinteza Procese oxidative CO2 H2O si unele combinatii

organice

-f Chemosinteza reprezinta capacitatea


unor organisme de a realiza sinteza sub-
stantelor organice din substante minerale,
cu ajutorul energiei chimice eliberata Tn pro-
cesele de oxidare a unor substante anor-
ganice.

46
77

e- = electron lumina
= proton (H*)
z -' oxidarea com- = ion hidroxil (H0-) i
r e-ea ATP-uiui din
' : " e oerati ca urnna- fotosistem I (P700) * ^i-.
. utilizati Tmpre-
e:.cerea NADP+ sau
espectiv, NADH + H+;
s de carbon la un
: rorul NADPH + H+ si
-TP (ciclul Calvin).

: - . - : : - r a este tipul de
'z'z :':a"iismele Tsi sinte-
fotosistem II (Peso)
: . : : : a ' - . e e organice nece-
a a :.:s:antele anorganice. : <i-Jtl,JWKI

; a a : a crin fotosinteza si

zz a r a cocesul chimic phn


stroma
: ; a :a organisme fototrofe
: ' : a : : e a z a substante orga-
a a : ce carbon si apa,Tn
lumina NADPH
: : a-e si cuprinde doua fotosistem I (P700)
activat
: :e intuneric (Fig. 77).
fotosistem II (P580
X "rTuneric
.z -ji'Z'Z' de catre un acceptor

s - r r ^ - T i-ga-.ice cu continut ener-


. 3 ;^coza)

a a a: - a: ei autotrofe a carbo-

76
Sursa de hidrogen

H2O, HjS
HjO si unele combinatii

organice

~aa -aeza reprezinta capacitatea


- a-e de a realiza sinteza sub-
a - ; a ' ce din substante minerale,
e'e-3iei chimice eliberata Tn pro- 76. Schema chemosintezei
oxicare a unor substante anor- 77. Schema fazelor fotosintezei .

47
APLICATII P M C T I C E acoperit cu un dop de cauciuc perforat, stra-
J
batut de bagheta de sticia Tndoita Tn forma de
1. Extragerea pigmentilor asimilaton din
carlig. In dlindru se pune solventul. Apoi se
frunzele unei plante.
introduce hartia de filtru Tn amestec. Se ob-
Materiale necesare: frunze proaspete de
serva ca pigmentii se repartizeaza Tn functie
urzica, muscata, spanac, eprubete de stida,
de gradul de absorbtie: carotina (portocalie),
lampa cu spirt (spirtiera), hartie de filtru,
la partea superioara, urmeaza xantofila (gal-
alcool etilic 9 0 , benzen sau benzina.
bena), apoi clorofila a (verde-albastruie) si
Modul de lucru: se maruntesc circa 10 g
clorofila b (verde-galbuie) (Fig. 7'-)).
de frunza intr-o eprubeta, se toarna alcool
etilic de 90 si se fierbe la flacara mica, pana 3. Evidentierea O2 eliberat Tn fotosinteza.
cand alcoolul se coloreaza in verde, iar mate- Materiale necesare: planta acvatica
halul vegetal devine incolor. ExtractuI se fil- (ciuma-apelor), palnie de sticia, eprubete,
treaza printr-o hartie de filtru. Culoarea stativ, vas cilindhc.
verde a filtratului demonstreaza extragerea Modul de lucru: se sectioneaza oblic 2-3
pigmentilor asimilatori. Se pun 5 ml Tntr-o ramuh de duma-apelor cu ajutorul unei lame;
eprubeta, peste care se toarna 2-3 ml de se cufunda Tntr-un vas cilindric cu apa de robi-
benzen sau benzina si cateva picaturi de apa. net si se acopera cu 0 palnie de sticia asezata
ContinutuI eprubetei se agita, dupa care se cu gura Tn jos. Vasul se expune la 0 sursa de
lasa Tn repaus. Se constat! o separare a pig- lumina. Dupa cateva minute se observa ca prin
mentilor asimilatori. In partea de sus, solutia sectiune ies bule de gaz (Fig. 80). Dupa ce se
are culoare verde, deoarece aici se afIa solviti aduna 0 cantitate mai mare de gazTn eprubeta
pigmentii clorofilieni (clorofilele a si b), larTn (2-3 zile), ridicam eprubeta din apa, astupand-o
partea dejos are o culoare galbuie, deoarece Tn prealabil cu degetui, si introducem Tn interi-
aici sunt solviti pigmentii carotenoizi (caro- orul ei un chibrit aprins, fara flacara. Vom con-
tine si xantofile) (Fig. 78). stata ca imediat Tncepe sa arda.

2. Separarea pigmentilor asimilaton prin 4, Evidentierea amidonului produs Tn


metoda cromatografiei pe hartie. urma fotosintezei,
Materiale necesare: cilindru de sticia de Materiale necesare: muscata, 0 cheie de
8-10 cm diametru, dop de cauduc perforat, broasca, vase de stida, alcool etilic, solutie de
bagheta de sticia sau de fier Tndoita la un iod Tn iodura de potasiu,
capat, hartie de filtru, solutie bruta de cloro- Modul de lucru: se tine la Tntuneric, 5-6
fila, solvent format dintr-un amestec de: ben- zile, 0 muscata, dupa care pe 0 frunza se
zina, acetona, alcool etilic sau metilic (Tn pro- fixeaza cu lipid 0 cheie si se lasa planta la
portie de 30:10:0,3), pipeta Pasteur. lumina cateva zile, Se desprinde cheia, frun-
Modul de lucru: se ia o fasie de hartie de za se detaseaza si se introduce 1-2 minute
78. Separarea pigmentilor c
filtru lata de 3 cm si lunga de 20 cm si, cu aju- Tntr-un vas cu apa clocotita, apoi Tn alcool clo-
B. separarea pigmentilor
torul unei pipete Pasteur, se pune o picatura cotind si apoi Tn iod Tn iodura de potasiu.
79. Separarea pigmentilor asin
de solutie bruta de clorofila (obtinuta prin Zona care a fost acoperita de cheie ramane
albicioasa, iar restui frunzei se coloreaza Tn cauduc; 3. tija; 4. hartie
metoda prezentata Tn prima experienta) la un
capat al hartiei, iar la celalalt capat se fixeaza albastru sau brun. Amidonul s-a format ^ 7. separarea pigmentilor J
o tija de stida sau metalica. Dupa ce picatura numai Tn partile frunzei care au venit Tn con- d. carotina
din solutia bruta de dorofila s-a uscat, hartia tact cu lumina si s-a colorat Tn albastru sau l Evidentierea oxigenului e
se introduce Tntr-un cilindru de sticia care este brun cu iodul (Fig. 81). f f. Evidentierea amidonului p

48
-: : : ;^ cerforat, stra-
:e : a : : :a in forma de
; :-z : . - a ; : .entul. Apoi se
_ -z-.i :e - -. ' a-nestec. Se ob-
i - :a -a:a-: zeaza in functie
-- a : a ' : : 13 (portocalie),
5 - -'-aaza xantofila (gal-
3cr. a .erde-albastruie) si
: --laa.e =ig. 79).

' - - '- : T aerat in fotosinteza.


'-' "a:e:a'e planta acvatica
: : a - a : e siicia, eprubete,
E ; - a-:
- :^ ;a aer.oneaza oblic 2-3
E : . - a - a a a ; a. ajutorul unei lame;
C a; : -:ric cu apa de robi-
a a : ; - a :_ ; a a ' 9 de sticia asezata
"-: a : . :a eoune la 0 sursa de
-: r ; : - ^ a ,:e se observa ca prin
e. : - T :a aa; ^g. 80). Dupa ce se
81
3:--.a-e-a ~ a-e de gaz Tn eprubeta
" ; : a - ^a'.aaaa dm apa, astupand-o
- '-- : ^ : a : _ 5 -troducem Tn interi-
: ' " a ; ' r a flacara. Vom con-
~^a a- -aeae 33 arda.

:--"e-ea a-'Jonului produs Tn

'a e -eaeaa-e. muscata, 0 cheie de


a:e aa : a alcool etilic, solutie de
- I a- : ::as u.
aa se tine la Tntuneric, 5-6
-:;a:a a - : 5 care pe 0 frunza se
c-eie si se lasa planta la
"a a : e 5e desprinde cheia, frun-
a:ea:a a se introduce 1-2 minute
78. Separarea pigmentilor clorofilieni de cei carotenoizi: A. solutie bruta de clorofila;
: aaa : aaotita, apoi Tn alcool clo-
a a : - lod Tn iodura de potasiu. B. separarea pigmentilor
a -as: acoperita de cheie ramane 79. Separarea pigmentilor asimilatori prin metoda cromatografiei pe hartie: 1. tub; 2. dop de
a- -esaji frunzei se coloreaza Tn cauciuc; 3. tija; 4. hartie de filtru; 5, picatura de solutie bruta de clorofila; 6. solvent;
a.a. brun. Amidonul s-a format 7. separarea pigmentilor clorofilieni si carotenoizi: a. clorofila b; b. clorofila a, c. xantofila,
l a - e -'.j-,-zei care au venit Tn con- d. carotina
r- ' a s s-a colorat Tn albastru sau K O . Evidentierea oxigenului eliberat din fotosinteza
dul (Fig. 81). Sl^videntierea amidonului produs Tn fotosinteza

49

viermii plati, al caror tub digestiv nu prezinta
un orificiu anal prophu-zis, dar se evidentiaza
tot mai puternic la grupele supehoare.
La metazoarele la care se constituie un
tub digestiv deschis la ambele capete, preva-
zut cu un orificiu bucal si cu unui anal, de-a
NUTRITIA lungul tractului digestiv, pot fi evidentiate
HETEROTROFA regiuni: de receptie, de conducere si de
depozitare, de digestie finala, de absorbtie,
de formare si de conducere a materiilor
Tip de nutritie Tn care energia este obti- fecale. 0 asemenea segmentare este foarte
nuta prin ingerarea si digerarea substantelor evidenta pentru marea majoritate a verte-
organice, gata pregatite, de natura vegetala bratelor.
si animala.
In regnul animal, eel mai raspandit mod
de nutritie este eel heterotrof si se realizeaza NUTRITIA SAPROFITA
prin:
f osmoza - hrana lichida difuzeaza prin Este caracteristica organismelor care se
toata suprafata corpuiui sau prin anumite hranesc cu substante organice vegetale si
regiuni (ex. viermii paraziti); animale din organismele intrate Tn descom-
-f fagocitoza (Fig. 8 2 ) - particulele nutri- punere (ex. frunze moarte, trunchiuh de
tive sunt Tnglobate Tn citoplasma cu ajutorul copaci, putregaiuh, balegar, cadavre de ani-
pseudopodelor sau flagelilor, formandu-se male).
vacuole digestive unde se produce digestia In grupa organismelor saprofite sunt
intracelulara (ex. amiba, spongieri, leucocite); incluse numeroase bactehi, ciuperci infe-
-f ingerarea alimentelor pe cale bucaia rioare si marea majoritate a ciupercilor supe-
(Fig. 8 3 ) - specifica majoritatii animalelor, la rioare.
care se diferentiaza un sistem digestiv unde Organismele saprofite absorb diferite
au loc urmatoarele procese: preluarea hranei, substante organice dizolvate Tn apa, phn
digestia, absorbtia si sinteza substantelor membranele celulelor lor. Substantele orga-
proprii Tn celule. nice cu molecula mare, cum sunt polizaha-
Formarea unui sistem digestiv, alcatuit ridele (amidonul, celuloza) si proteinele, sunt
dintr-un tub digestiv si din glande anexe, a mai Tntai transformate (hidrolizate) Tn zaha-
permis sporirea considerabila a eficientei si a ruh simple si, respectiv, Tn aminoacizi si apoi
rapiditatii proceselor de digestie. S-a realizat, sunt absorbite.
astfel, specializarea unor structuri secretorii si Bactenile saprofite sunt reprezentate de:
a unor structuri motorii, cu ajutorul carora se bacteriile fermentative, care produc fermen-
efectueaza transformarile de ordin mecanic tatii datorita enzimelor proprii (fermentatia
si transportui materialului nutritiv. In cadrul lactica, acetica, butirica, procese Tntalnite la
organelor cavitare formate, digestia se des- topirea plantelor textile); bacterii de putre-
fasoara specific sub actiunea enzimelor factie, care descompun resturile organice
digestive. Specializahle respective sunt mai moarte. Toate aceste bacterii au o mare
slab exprimate la animale, ca celenterate si valoare economica.

50
51
Ciupercile inferioare si superioare parti- substante din corpul gazdei, producandu-i
cipa unele la procesul fermentativ al berii modificari Tn nutritie, Tn metabolism, Tn dez-
{Saccharomices cerevisiae), al vinului voltare, lasand Tn corpul acesteia difente
{Saccharomices ellipsoideus), al dospitului toxine.
painii, altele traiesc pe paine, branza, pale, Din grupa organismelor parazite fac parte
fructe coapte (mucegaiul alb - IVIucor mucedo, numeroase bacterii, ciuperci, plante supe-
mucegaiul negru - Rhizopus nigricans, muce- rioare si diverse grupe de animale.
gaiul verde - Penidlliunn notatum) (Fig. 84).
Bacteriile patogene produc boll, numite
Ciupercile superioare cu palarie, atat cele bacterioze, la plante (cancerul bacterian al
comestibile, cat si cele otravite traiesc sapro- pomilor, al tomatelor, raia neagra a cartofu-
fit pe balegar si resturi vegetale in descom- lui), animale si om (holera, febra tifoida,
punere (Fig. 85).
tuberculoza, ciuma, sifilisul etc.).
Dintre plantele superioare saprofite face
Ciuperdle parazite produc putrezirea
parte cuibusorul-pamantului sau tranji
frunzelor de cartof, mana la cereale, la vita
{Neottia nidus avis), planta din familia
de vie etc. si boli specifice cerealelor, cum
orhidee, care traieste prin padurile noastre
sunt; ruginile, cornul secarei, taciunele etc.
de foioase, pe resturile vegetale in descom-
(Fig. 8 6 ) .
punere.
Un interes deosebit prezinta plantele
Si Tn lumea animalelor Tntalnim specii
parazite superioare. Acestea se remarca
saprozoice care se hranesc cu substante
prin faptui ca sunt incolore sau albicioase
organice Tn descompunere (ex. rama si vier-
(ex. tortelul, muma-padurii, lupoaica)
mele Tubifex).
(Fig. 8 7 ) . '
Organismele saprofite participa Tn mare
masura la valorificarea resturilor vegetale si Animalele parazite sunt reprezentate de
animale ajunse Tn sol, punand Tn libertate diverse grupe de viermi: trematode -
substante minerale care pot fi folosite de alte Fasciola hepatica (viermele de galbeaza),
vietuitoare. Unele dintre ele Tnsa provoaca cestode - 7aen/a solium (panglica), nema-
alterarea alimentelor. Multe au o importanta tode - Ascaris lumbricoides (limbricul omu-
actiune ecologica deoarece descompun lui) si insecte (gandacul de Colorado, gan-
cadavrele animale. dacul de scoarta, gargarita graului,
Importanta saprofitelor a crescut prin cul- plosnitele, paduchii, tantarii) (Fig. 8 8 ) . Orga-
tivarea unor specii de ciuperci folosite la obti- nismele parazite sufera diferite modificari
nerea unor medicamente; penicilina, strepto- adaptative la viata parazitara: alungirea cor-
micina si alte antibiotice utilizate Tn medicina. puiui (ex; Taenia saginata, parazita la om,
atinge 12 m lungime), prezenta organelor de
NUTRITIA PARAZITA ^ fixare (carlige - Fig. 8'', ventuze), reducerea
unor sisteme de organe (digestiv, respirator,
Este specifica organismelor din diverse circulator, locomotor), concomitent cu dez-
regnuh (Monera, Plante, Fungi si Animale) voltarea altora (sistemul reproducator),
care traiesc pe seama plantelor si animalelor cresterea numarului si rezistentei oualor, care
vii fie ca paraziti externi, fie ca paraziti sunt capabile sa suporte perioade lungi Tn
interni, dar Tntotdeauna hranindu-se cu stare latenta pana gasesc o noua gazda.

52
rne zjei, producandu-i
3" etabolisnn, Tn dez-
acesteia diferite

" S T J Z a : ' oarazite fac parte


SEe -.rrz : .cerci, plante supe-
; : -zz y.zz :e animale.
- z coduc boli, numite
c^z -z ; la^cerul bacterian al
I a -:~z-z '/ -zz neagra a cartofu-
ir,ie : ' c e r a , febra tifoida,
:r \ :' sj^ etc.).
Z'Z': - zz-z::z produc putrezirea
cr zz :z'y "Z'z la cereale, la vita
-r: ; :: ; : e : * i c e cerealelor, cum
.: - ^ secarei, taciunele etc.

r-e a; lessee: prezinta plantele


= :.zz zzz Acestea se remarca
c~- :s 'colore sau albicioase
- ~.."'a-padurii, lupoaica)

"1
- s ^- zz zzzz sunt reprezentate de
z -ZZ zz , ermi: trematode -
88
z ^zzzz . ermele de galbeaza),
z - 'zz- z zz>um (panglica), nema-
-:zz-z ,~c'co;des (limbricul omu-
r-sere : = 's:3cul de Colorado, gan-
zz ssss'ca, gargarita graului,
ee c s c - c tantarii) (Fig. 88). Orga-
= zz-zzzzz sjfera diferite modificari'
r.e z . zzz parazitara: alungirea cor-
e= 'zz-z saginata, parazita la om,
'I - --5 me), prezenta organelor de
ce- zz - Fig. ventuze), reducerea
r.e-e : e organe (digestiv, respirator, 84. Mucegaiul verde: A. la suprafata unui borcan cu dulceata; B. imagine microscopica
::- scc-^otor), concomitent cu dez- 85. Ciuperci saprofite
z zzz-z (sistemul reproducator), 86. Taciunele porumbului
ee - .-^rjiui si rezistentei oualor, care 87. Plante parazite superioare: A. tortelul; B. muma-padurii '
e:ec e sa suporte perioade lungi Tn ;88.Tantar
;:e':5 pana gasesc 0 noua gazda. S(9. Organe de fixare la tenie - imagine microscopica ^

# 53
NUTRITIA SIMBIOTROFA bacteria cu apa si zaharuri, iar bacteria
fixeaza azotui atmosferic sub forma de amo-
Se realizeaza Tntre doua organisme care niac, transformat apoi Tn nitrati care Tmboga-
au relatii stranse morfo-anatomice si de tesc solul Tn azot.
nutritie.
Indivizii care se asociaza poarta numele NUTRITIA MIXOTROFA
de simbionti, iar asociatia se numeste sim-
bioza. De obicei, termenul de simbioza se Acest tip de nutritie este specific plantelor
refera strict la interactiuni care sunt benefice semiparazite (ex. vascul - Viscum album) si
pentru ambele specii (cooperare, mutua- carnivore.
lism), dar poate fi folosit si pentru alte tipuri Plantele semiparazite (Fig.95 ), desi sunt
de asociere foarte stransa cum este comen- capabile de fotosinteza, Tsi completeaza o
salismul. parte din substantele nutritive de la planta
Ca exemple de simbioza amintim: gazda, pe ale carei organe vegetative se
micorizele, lichenii si asociatia dintre anumite fixeaza cu ajutorul haustorilor.
bacterii si radacinile unor leguminoase Plantele carnivore sunt plante verzi care
(lucerna, trifoi). Tsi procura singure hrana prin fotosinteza,
Micorizele sunt asocieri Tntre unele ciu- dar Tsi completeaza necesarul de azot, care
perci si radacinile plantelor superioare. Ele pot lipseste din unele medii de viata (mlastini,
fi: ectotrofe (externe) si endotrofe (interne). tinoave, ape stagnante sau lin curgatoare) cu
Cele ectotrofe sunt reprezentate de hifele substantele azotoase procurate din corpul
ciupercii care Tnconjoara, ca un manson, var- unor insecte. Aceste plante, cunoscute si sub
ful radacinii, fara a patrunde Tn interiorul numele de plante insectivore, si-au modificat
celulelor. Le Tntalnim la brad, pin, fag. In Tnfatisarea. Frunzele lor s-au transformat
cazul micorizelor endotrofe, hifele ciupercii Tntr-o capcana ingenioasa, care atrage insec-
patrund Tn celulele din scoarta, unde cresc si tele, le captureaza, le imobilizeaza si le
formeaza gheme (Fig. 9 0 ). Le Tntalnim la digera la fel ca un stomac animal, phn secre-
radacinile multor plante din familiile orhida- tarea unui fel de sue gastric care contine en-
ceelor si liliaceelor. zime proteolitice.
In cadrul micorizei, hifele ciupercii absorb In flora tarii noastre exista o serie de
din sol apa cu sarurile minerale pe care le plante carnivore, cum ar fi: roua-cerului
cedeaza radacinii, iar ciuperca preia din {Drosera rotundifolia, D. obovata, D. anglica)
celulele acesteia substantele organice. (Fig. 9 4 A) care populeaza tinoavele mon-
Lichenii constituie o simbioza obligatohe tane. Ea prezinta o rozeta de frunze cu
Tntre o alga verde sau albastra si o ciuperca numerosi perisori senzitivi si secretori,
(Fig. 9 1 ) . asemanatori bobitelor de roua. Perisorii prind
In asociatia dintre bacteria fixatoare de insectele pe care, ulterior, le digera.
azot {Rhizobium leguminosarum) si radacinile Una dintre podoabele muntilor nosth este
'leguminoaselor apar niste umflatuh numite iarba grasa {Pinguicula vulgaris, P. alpina,
nodozitati, unde se Tnmultesc bacteriile prima cu flori albastre, iar a doua cu flori
(Fig.92 ). Planta leguminoasa aprovizioneaza albe) (Fig. 9 4 B). Frunzele acesteia au

54
95

94

90. Micoriza endotrofa


91. A., B., C. Iicheni; D. structura interna
92. Nodozitati cu bacterii fixatoare de azot
93. Vascul - planta senniparazita
94. Plante carnivore: A. roua-cerului; ^||^^
B. iarba-grasa,,. ^ *
marginile rasucite, ca un jgheab, prevazute
cu doua feluh de peri: unii cu picioruse si vezi-
APLICATII PRACTICE
cule si altii fara picioruse, dar cu opt celule
secretoare, ce elimina un sue digestiv bogat
Tn fermenti care descompun insectele prinse.
1. Analizati diverse specii de ciuperci
0 planta carnivora acvatica este otratelul
de balta {Utricularia vulgaris), care este Tnzes- saprofite.
trata cu sute de capcane minuscule de prins Materiale necesare: cutie Petri, paine
insecte (Fig. 95). umezita, fructe coapte (portocale, cirese),
In padurile tropicale si Tn tinoavele din pensa, lame si lamele de sticia, microscop
zonele ecuatoriale exista si alte specii carni- optic.
vore, ca: Dionaea sp., Nepenthes sp. etc. Modul de lucru: puneti Tntr-o cutie Petri o
(Fig. 96). bucata de paine umezita sau o portocala
coapta si lasati la Tntuneric 2-4 zile. Detasati
cu 0 pensa portiuni din miceliu alb sau miceliu
verde format si Tntocmiti preparate proaspete,
Tntr-o picatura de apa pe o lama de sticia.
Analizati preparatui la microscop cu obiectivul
20 si apoi cu obiectivul 40 (Fig. 97).
Preparatui microscopic: se observa o
RETINETI! "-W pasia fina reprezentand un miceliu, neseptat
^
si ramificat. Pe unele hife se formeaza spo-
rangiofori care poarta sporangii sferici sau
-f Nutritia heterotrofa este specifica
digitiformi Tn care se formeaza sporii.
organismelor care nu-si pot sintetiza sin-
gure substantele organice si le obtin gata 2. Analizati structura unui lichen.
pregatite din natura. Materiale necesare: brici anatomic,
maduva de soc, lichen galben, lame si lamele
> Organismele heterotrofe sunt
de sticia, microscop optic.
reprezentate de toate animalele, inclusiv Modul de lucru: se fac sectiuni transver-
omul, majoritatea bacteriilor, ciupercile si sale cu briciul prin talul lichenului galben si se
unele plante superioare care si-au pierdut pun Tntr-o picatura de apa si glicerina; se pun
clorofila. apoi pe lama de sticia si se acopera cu o
lamela.
-f Nutritia heterotrofa poate fi: sapro-
Preparatui microscopic: se observa cei doi
fita, parazita, simbiotrofa si mixotrofa.
simbionti ai celulei algei verzi si hifele
/ ciupercii. (Fig. 91 D)

3. Intocmiti o colectie de ciuperci parazite


care ataca diverse plante de cultura.

4. Luati 0 ramura de plop pe care s-a fixat


un vase si sectionati-o (Fig. 98). Ce observati?

56
95. Otratelul de balta
96. Plante carnivore ecuatoriale; A. Dionaea sp.; B. Nepenthes sp.
97. A. Mucegaiul verde pe coaja de portocala; B. Sporangiofori cu sporangi digitiformi;
C. Mucegai alb pe coaja de cireasa
98. Vase: A. aspect general; B. haustor ^lUPIk. %
DIGESTIA SI
J ABSORBTIA LA O M
Digestia substantelor nutritive are loc in parcurgand, rand pe rand, etapele fizice si chi-
segmente specializate ale sistennului digestiv, mice ale descompunerii nutrientilor (Fig. 99).
Procesele de digestie Tn diversele segmente ale sistemului digestiv la om
Etapa Descompu- Glande Secretie Enzimi Substrat Produsul
nerea fizica pFkJI
Digestia Maruntirea Glande Saliva Ptialina Amidon Maltoza
bucaia alimentelor cu salivare 1-2 l/zi (Amilaza)
dintii pH=6,8
Digestia Emulsionarea Glande Sue gastric Pepsina Proteine Polipeptide
gastrica grasimilor de gastrice 1,5-2 l/zi Catepsina
catre bila pH=2
Digestia Pancreas Sue pancreatic Tripsina Proteine Polipeptide
duodenala ll/zi Amilaza Amidon Maltoza
pH=8-9 Lipaza Lipide Glicerina
Acizi grasi
Digestia si Glande Sue intestinal Pepsina Peptide Aminoacizi
absorbtia intestinale Lipaza Lipide Glicerina
intestinala Amilaza Amidon Acizi grasi
Maltaza Maltoza Maltoza
Glucoza
Absorbtia
apei Tn intes-
tinul gros,
Eliminarea
fecalelor

Eliberarea secretiilor gastrice (ex. saliva, a vitaminelor, a substantelor minerale si a


sue gastric, sue intestinal, pancreas) are loc lichidelor din sange si limfa, prin intermediul
prin: celulelor intestinului subtire sau gros
f reflexe neconditionate. excitarea directa (Fig. 100). Absorbtia include procese fizice si
a mucoaselor stomacului sau a intestinului de chimice simple, precum filtrarea, osmoza (ex.
catre alimente declanseaza reflexe secretorii; a apei), difuzia (ex. a aminoacizilor si a
f reflexe conditionate: ca vederea, miro- acizilor grasi cu lant scurt de atomi de car-
sul sau gustui unui aliment, au ca efect con- bon), dar si procese de transport activ (ex. a
ducerea influxului nervos prin caile nervoase aminoacizilor, ionilor) mediate de proteine
corespunzatoare catre glandele secretoare transportatoare.
respective;
f hormonii: ajung pe cale sangvina la RETINETI!
glandele digestive, stimuland activitatea -f Digestia consta Tntr-o descompunere
acestora. treptata a substantelor nutritive cu mole-
cule mari, insolubile, Tn elementele lor com-
Absorbtia. Produsul de absorbtie consta ponente solubile, cu molecule mai mici,
Tn preluarea produsilor finali de digestie, ca si care pot fi absorbite.
99. Etapele procesului de digestie: 1. la nivelul cavitatii bucaie; 2. declansarea reactiei sali-
vare; 3. Tnaintarea bolului alimentar prin esofag; 4. digestia gastrica; 5.-6. actiunea
" ficatului si sarurile biliare; 7. actiunea sucurilor pancreatice; 8. digestia intestinala;
9. eliminarea resturilor nedigerate si neabsorbite
100. Vilozitate intestinala: 1. vena; 2. artera; 3. vas limfatic

* 59
A,
Puncfiile de nutritie ^
% 2. Respiratia in lumea vie ^

RESPIRATIA
AEROBA ^ I
ANAEROBA J

Respiratia (Fig. 101) reprezinta procesul RESPIRATIA AEROBA


metabolic intalnit la unele microorganisme,
plante, animale si om, in cursul caruia sub- Aerobiontele sunt organismele care, pen-
stantele organice sunt degradate in produsi tru oxidarea substantelor organice, necesita
siiTTpn, cu efiminare de energie fobsita pen- oxigen si elibereaza dioxid de carbon, apa si
t?u*alte procese metabolice. ^ 0 mare cantitate de energie. Astfel, din oxi-
Respiratia necesita oxi2_en, iar ca produs final darea unei molecule-gram de glucoza (180 g)
rezulta dioxidul de carbon. Schimbul de oxigen se pun Tn libertate 675 kcal.
si dioxid de carbon dintre tesuturile organis- Acest proces poate fi reprezentat prin
mului si mediu este numit respiratia externa. urmatoarea reactie:
Respiratia are loc si la nivel celular {respi-
C5H12O6 + 6O2 -> 6CO2 + 6H2O + 675 kcal
ratia celulara), prin procese biochimice de
degradare de substante organice pana la sub- Cele mai multe organisme au respiratie
stante minerale, cu eliberare de energie inter- aeroba (majoritatea animalelor si plantelor),
celulara. exceptie fac unele bacterii si drojdii.
Procesul respiratiei celulare cuprinde Procesul respiratiei este opus fotosintezei.
doua etape (Fig. 102): In procesul de fotosinteza se absoarbe
f prima etapa, numita glicoliza, are loc in dioxid de carbon si se degaja oxigen.
hialoplasma, unde glucoza este degradata Tn Procesul are loc numai la lumina, Tn celulele
acid piruvic. Acest proces nu necesita oxigen care contin cloroplaste cu pigmenti asimila-
(proces anaerob), si se elibereaza o anumita tori. In acest proces se formeaza si se acumu-
cantitate de energie, pe baza careia sunt sin- leaza materii organice datorita carora greu-
tetizate doua molecule de ATP; tatea plantei creste.
f a doua etapa se desfasoara la nivel In procesul de respiratie se absoarbe oxi-
mitocondhal si este aeroba. In urma mai mul- gen si se elimina dioxid de carbon. Procesul are
tor reactii de oxidoreducere, succesive, mole- loc atat la lumina, cat si la Tntunehc, Tn toate
culele de acid piruvic sunt degradate enzi- celulele vii, indiferent daca au sau nu pigmenti
matic (ciclul Krebs), rezultand o mare canti- asimilatori. In procesul respiratiei se distrug
tate de energie, dioxid de carbon si apa. substantele organice, adica se pierde carbon,
Dupa modul cum se fac oxidahle, orga- datorita carui fapt greutatea plantei scade.
nismele se Tmpart Tn doua grupuri: aerobe In corpul organismelor vii, 0 parte din
(aerobionte) si anaerobe (anaerobionte). energia chimica Tnglobata Tn substantele

60
e ^ Energie

Fotosinteza
substante
nutritive

Energie

101

102

Glucoza Glicoliza Acid


^ Acid lactic
piruvic Etanol
If

Glucoza Glicoliza
Acid piruvic

101 Fotosinteza, respiratia celulara si fermentatia - surse de energie


102. Fazele respiratiei celulare; A. glicoliza; B. respiratie celulara la nivel mitocondrial

61
organice se transforma Tn energie calorica, oxidate partial, eliberand energie chimica, Tn
electrica, mecanica, luminoasa. lipsa oxigenului atmosferic. Deoarece nu are
Factorii interni sunt: loc oxidarea completa a substratului, canti-
f cantitatea de substante organice - de tatea de energie obtinuta este mai mica
exemplu, frunzele plantelor expuse la soare decat Tn cazul respiratiei aerobe (Fig. 103).
produc prin fotosinteza o cantitate mai mare Procesul oxidahi Tn lipsa oxigenului din
de substante organice, respiratia este mult aer poate fi reprezentat prin reactia:
mai intensa decat la cele de la umbra, a
caror fotosinteza este cu mult mai scazuta; C6H12O6 produs intermediar-^ CO2 16 - 30 Kcal
f gradul de hidratare a protoplasmei - la
unele organisme Tn perioada de viata latenta Procesul producerii de energie la anaero-
(ex. semintele uscate ale plantelor supe- bionte poarta numele de anaerobioza sau
rioare), intensitatea respiratiei este mai respiratie anaeroba. Respiratia anaeroba
scazuta, deoarece au un continut redus de este specifica bacteriilor, ciupercilor infe-
apa; rioare (se mai numeste si fermentatie).
-f varsta - frunzele plantelor, pe masura
ce Tmbatranesc, au intensitatea respiratiei FERMENTATIILE
mai scazuta, Tn comparatie cu tesuturile
tinere care au o respiratie mai intensa. Fermentatia reprezinta ansamblul de
Factorii externi sunt: reactii degradative Tn lipsa oxigenului.
-f temperatura - la majoritatea plantelor, Exista mai multe tipuri de fermentatie.
respiratia Tncepe la 0C si creste pana la Denumirea lor deriva de la produsul final pe
30-35C. Sunt si exceptii, spre exemplu frun- care-l genereaza: alcoolica, lactica, butirica,
zele aciculare ale coniferelor pot respira si la acetica etc.
temperaturi de -15-20C, iar algele termale Fermentatia alcoolica. Este realizata de
respira si la 65C; anumite specii de ciuperci (drojdii), ca: droj-
-f concentratia CO2 si a O2- dioxidul de dia de here (Fig. 1 0 4 ) , drojdia vinului
carbon afecteaza puternic respiratia, daca se (Fig. u ) S ) etc. care degradeaza glucoza Tn
concentreaza Tn jurul organelor cu rol Tn res- doua molecule de acid piruvic. Acidul piruvic
piratie. Astfel, 0 concentratie de pana la 5% va fi apoi redus la alcool etilic cu producerea
dioxid de carbon inhiba respiratia, iar daca se de dioxid de carbon care va fi eliberat din
mareste (10-15%) duce la moartea celula ca produs rezidual. Umflarea si carac-
celulelor; cresterea concentratiei oxigenului terul alveolar al aluatului painii, ca si fierberea
de la 21% (concentratia normala) pana la mustului se datoreaza acestui gaz degajat.
50% accelereaza intensitatea respiratiei; Fermentatia alcoolica sta la baza prepa-
peste 50% intensificarea respiratiei se reali- rarii aluatului pentru paine, a producerii vi-
zeaza pentru 0 scurta perioada de timp, apoi nului si berii.
scade brusc. Fermentatia lactica. Este produsa de
diverse bacterii lactice. Streptococcus lactis,
RESPIRATIA ANAEROBA Lactobacillus bulgaricus etc. In cadrul acestei
fermentatii are loc reducerea acidului piruvic,
Este un tip de respiratie Tn care sub- produs prin glicoliza, la acid lactic, care este
stantele nutritive (de obicei glucidele), sunt eliminat din celula.

62
dioxid de dioxid de 103
pe-r r : e - ; - : e-r'gie chimica, Tn ^carbon carbon
m-. - ; : r e - : i:eoarece nu are oxigen
B^- - . - i -z r c s r a t u l u i , canti-
E ; ^ r - - r a este mai mica
a-r - a-e ae-ace (Fig. 103).
r - a r axigenului din
e - ^: - ; e - - a : a - ' 'eactia; alcool

zahar
- r - : _ - a - : r - : 3 ; + 15-30Kcal
levuri (ciuperci) levuh Tn absenta
! s _ : . r r ^ aa e'e-gie la anaero- Tn prezenta oxigenului oxigenului
K ^ " : - . - a a aa a-aerob/oza sau
e r-- . a a -aaa'aaia anaeroba
e i ' : : r a ' r a ...oercilor infe- 104
E - a - - - e : - e a -e'"-.entatie).

EMOTATIILE

Br3t<r aa-ea'aa ansamblul de


Kre'aa- e : a e oxigenului.
a - a - . - e a a . - i de fermentatie.
' - z : :-- ^ aa a codusul final pe
a-^ r a a i : : : aa, ,act/ca, butirica,

Kr3ta a 'ca. Este realizata de


; sc-aa : a ; . a e - : (drojdii), ca: droj-
r>e-a - : - , drojdia vinului
' a - : r - a aeradeaza glucoza Tn
c-ea- e ae a : a : 'jvic. Acidul piruvic
: - a : . ; a a : : : etilic cu producerea
r : r r r r :a-e va fi eliberat din
: a - : : . : -eioual. Umflarea si carac-
e : a-a a . a : , j i painii, ca si fierberea
. aa aaaa-eaza acestui gaz degajat. # t
le^aaaa alcoolica sta la baza prepa-
aa. - ae'-tru paine, a produceni vi-

ne-3pa lactica. Este produsa de


: a rerii lactice. Streptococcus lactis,
loir j s bulgaricus etc. In cadrul acestei
103. Schema comparativa: respiratie aeroba - fermentatie
latii are loc"reducerea acidului piruvic,
104. Drojdia de here - imagine microscopica
prin glicoliza, la acid lactic, care este
105. Fermentatia vinului
tdin celula.

63

f- z~i-z energie chimica, Tn
r dioxid de
carbon
dioxid de
carbon
103

- :-~ : r e ' : Deoarece nu are oxigen


B^; , : - ; e - E e sjbstratului, canti-
E : ^ : : : - . : 5 este mai mica
-c- r: -r-e aerobe (Fig. 103).
: : - :sa oxigenului din
1 ^ -ea-e;e-aa: a " -eactia: alcool
zahar
^ ar - - a , a - - CO. +16 - 30 Kcal
levuri (ciuperci) levuh Tn absenta
E5_ : : a.ae''" re e-e'gie la anaero- Tn prezenta oxigenului oxigenului
aC'i-: - . - a e ae aaerofa/oza sau
ie a - a e : a a -ea:-atia anaeroba
P C - : : : : - r a - ;- aupercilor infe- 104
e - a - . -^aaae a 'e-mentatie).

EMEMAmLE

mrzm aa-ei-aa ansamblul de


P T r a a - a - aaa oxigenului.
1 - a - . - e a : . - de fermentatie.
!--:- : ae- ,a ae a orodusul final pe
e-^eiie a aaa: ca, /acf/ca, butirica,

i e " 3 t c akooica. Este realizata de


105
: ac^a ae cuoerci (drojdii), ca: droj-
r>e-e - : : i ' ' 4 ) , drojdia vinului
^ e : : :a-e aegradeaza glucoza Tn
c i e a . e aa a : : c'-uvic. Acidul piruvic
a - - : . : a a a:a: etilic cu producerea
a : - : a - : a - care va fi eliberat din
2 z z . i rezidual. Umflarea si carac-
e : a- a a .atjiui painii, ca si fierberea
i se aaaa-eaza acestui gaz degajat.
ne^aata aicoolica sta la baza prepa-
,a-- - : e - r j paine, a producerii vi-

-e--JtJa lactica. Este produsa de


caaaeni lactice. Streptococcus lactis,
3a -a cJgaricus etc. In cadrul acestei
103. Schema comparativa: respiratie aeroba - fermentatie
: a : a-e ^oC reducerea acidului piruvic,
104. Drojdia de bere - imagine microscopica
: - - g: coliza, la acid lactic, care este
105. Fermentatia vinului
t din celula.

63
In timpul fermentarii nu se produce CO2,
I APLICATII PRACTICE
iar laptele se acreste si apoi se incheaga.
Aplicatiile practice ale acestei fermentatii 1. Evidentierea dioxidului de carbon elim-
sunt bine cunoscute Tn prepararea laptelui acru inat de plante Tn urma respiratiei.
sau a iaurtului, kefirului, la prepararea mu- Materiale necesare: seminte de porumb
raturilor (varza, castraveti, patlagele) etc. germinate, cilindh de sticia cu dop rodat.
Fermentatia lactica poate aparea si Tn Modul de lucru: semintele de porumb
celulele musculare dupa un efort intens, pre- germinate se pun Tntr-un cilindru cu dop
lungit, datorita carentei de oxigen. Aprovizio- rodat si se lasa la Tntuneric cateva ore. Apoi
narea cu oxigen este insuficienta pentru se ndica dopul si se introduce Tn vas 0
metabolizarea Tntregii cantitati de acid piruvic lumanare aprinsa; se constat! ca ea se stinge
rezultat prin glicoliza. De aceea, Tn muschi se din cauza dioxidului de carbon care se acu-
acumuleaza, progresiv, tot mai mult acid lac- muleaza Tn urma respiratiei (Fig. 1 0 6 ) .
tic, care blocheaza contractia fibrelor muscu- 2. Evidentierea degajahi de caldura Tn
lare. Asa apar crampele musculare. timpul respiratiei plantelor.
Fermentatia acetica. Este produsa de Materiale necesare: cilindru cu dop de
diferite specii de bacteni (ex.: Acetobacter cauciuc perforat, seminte germinate de
pasteurianurv) Tn care zaharurile sau alcoolul grau, termometru.
etilic sunt transformate Tn acid acetic. Fer-
Modul de lucru: notati temperatura
mentatia acetica joaca un rol important Tn
initial! din termometru si apoi Tl introduceti
industria otetului.
Tn borcan Tntre semintele germinate. Dupa
Fermentatia butirica. Este produsa Tn spe-
cateva ore, veti constata c ! temperatura s-a
cial de bacteria Clostridium pasteurianum
ridicat cu 1,5-2,5C (Fig. 1 0 7 ) .
care asimileaza azotui liber din sol si din
3. Punerea Tn evidenta a fermentatiei glu-
apele dulci. In sol, bacteria foloseste Tn
cozei de catre drojdia de bere (fermentatia
nutritia ei hidrati de carbon cu molecula
alcoolic!),
simpla. Cu aceasta ocazie se pune Tn liber-
Materiale necesare: borcan cu dop de
tate acidul butiric, care se recunoaste dupa
cauciuc perforat, un cristalizor, eprubet!,
mirosul sau specific. Din aceasta fermentatie
tubuh de sticia Tn form! de S, solutie de glu-
se mai pune Tn libertate dioxidul de carbon si
coza, drojdie de bere.
hidrogenul. 0 bacterie butirica foarte raspan-
Modul de lucru: Tn vasul de sticI! cu dop
dita Tn natura este si Bacillus amylobacter,
perforat se pune 0 solutie de glucoz! 20% si
care provoaca topirea inului si a canepii.
cateva bucatele de drojdie de bere. Vasul se
Tnchide cu un dop de cauciuc phn care trece
un tub Tn forma de S, al carui capat liber
4 Respiratia este un proces metabolic, Tndoit Tn sus se introduce Tntr-o eprubeta
Tn cursul careia are loc degradarea substan- cufundata Tntr-un chstalizor plin cu apa. La
telor organice complexe Tn produsi simpli, temperatura de 20-22C glucoza este fer-
cu eliminare de energie. mentat! de drojdia de bere si apare 0 fier-
f Respiratia se poate realiza Tn absenta bere Tn vasul de sticI!. Dioxidul de carbon
oxigenului molecular din mediul Tnconju- care se degaj! se acumuleaza Tn eprubeta,
rator (respiratie anaeroba) sau Tn prezenta iar lichidul fermentat nu mai are gustui
acestuia (respiratie aeroba). dulce, ci cap!ta gust de alcool (Fig. 1 0 8 ) .

64
106
-ACTICE

r - ^ ^ - - r :.. .. de carbon ejim-


<r . ' " . - -dtiei.
Bn=~: - - : y i se'" nte de porumb
rat : - i : ; - :e ; a cu dop rodat.
DC. :- : e ~ ' t e l e de porumb
r r- - :- ' cilindru cu dop
Cl - c e - c cateva ore. Apoi
Si_- : ; ; - ; ce 'ccduce in vas o
are-:: ;^ ccscaca ca ea se stinge
-:e ; : . : e ca'con care se acu-
ca - . - I -a:a -aae .Fig. 1 0 6 ) .
' - ^ --\i de caldura Tn

a-- : - --;aaa-e c ndru cu dop de


J " : - ~ : ' a - ae-^-':e germinate de

'caati temperatura
. 5 apoi Tl introduceti
aee germinate. Dupa
aaa ca temperatura s-a
= :,107).
r a a a fermentatiei glu-
: oe bere (fermentatia

aaa'6 borcan cu dop de


cnstalizor, eprubeta,
r ' - a de S, solutie de glu-

ac- Zi , a - . vasul de sticia cu dop


e- ;a a . - a c solutie de glucoza 20% si
: . : a - a e ; e orojdie de bere. Vasul se
e :. a s : oe cauciuc prin care trece
: - -a--a de S, al carui capat liber
in sus se introduce Tntr-o eprubeta
:e-a cristalizor plin cu apa. La
-a-,-a ae 20-22C glucoza este fer-
:aa ae o'ojdia de bere si apare o fier-
' . a s . oe sticia, Dioxidul de carbon
106. Evidentierea dioxidului de carbon eliminat de plante Tn timpul respiratiei
e aeaa 3 5e acumuleaza Tn eprubeta,
107 Evidentierea degajarii de caldura Tn timpul respiratiei plantelor
' a , 'e^mentat nu mai are gustui
108. Fermentatia alcoolica .^-^ -ti
a caoaaa gust de alcool (Fig. 1 0 8 ) .
prin deplasari ale organismului Tn zone favora-
bile, aerate, fie phn bataia cililor, a flagelilor, Tn
urma careia se creeaza curenti de apa.
La vertebrate, respiratia cutanata este
mai intensa la pesti si amfibieni, dar se reali-
zeaza si la formele superioare (la om, 0,1%
RESPIRATIA din dioxidul de carbon degajat se elimina pe
cale tegumentara).
LA ANIMALE f La amfibieni, respiratia cutanata poate
juca un rol mai important decat cea pul-
monara (Fig. 110). Prin secretia anumitor
Respiratia externa, specifica majoritatii
glande tegumentare este Tntretinuta umidi-
animalelor (nevertebrate si vertebrate),
tatea pielii, favorizandu-se, astfel, difuziunea
cuprinde procese fizico-chimice prin care se
gazelor respiratorii.
asigura schimbul de gaze si activitati de
ventilare". Atat oxigenul, cat si dioxidul de
Respiratia branhiala. Din punct de vedere
carbon realizeaza procese de difuziune con-
filogenetic, s-au dezvoltat Tntai branhiile
form diferentelor de concentratie si de pre-
externe neadapostite Tntr-o cavitate, care se
siune partiala.
Tntalnesc la multe nevertebrate (polichete,
Mecanismele respiratorii vor fi descrise
oligochete, hirudinee), dar si la vertebrate. La
pentru diferitele modalitati de respiratie
amfibieni, branhiile externe se Tntalnesc
externa, intrucat ele sunt deosebite Tn functie
numai Tn stadiile larvare (Fig. 111).
de tipul structural adaptat la un anumit
mediu de viata (Fig. 109). Branhiile externe prezinta o serie de
Respiratia cutanee (tegumentara). Acest dezavantaje; sunt structuri fragile, cresc
tip de respiratie consta Tn schimbul de gaze rezistenta la locomotie si sunt scaldate cu
respiratohi prin suprafata corpuiui. Aceasta intermitenta de curentui de apa necesar.
se Tntalneste atat la nevertebrate (viermi - Branhiile interne apar pentru prima data
platelminti liberi, nematode Iibere, anelide, la molustele acvatice si sunt adapostite de
crustacee inferioare), cat si la vertebrate, cavitatea paleala. Fiecare branhie este for-
Tndeosebi la cele din mediul acvatic. mata dintr-un sept axial pe care se prind
Deoarece, Tn cursul dezvoltahi embrio- lamele branhiale ciliate, subtiri, dispuse pe
nare a oricarui organism, phma forma de res- 1-2 randuri, avand aspect de pieptene.
piratie este cea cutanata, aceasta dovedeste Branhiile scoicilor sunt, Tn permanent!,
caracterul ei pnmitiv filogenetic. scaldate de un curent de apa bine oxigenat,
Respiratia cutanata se desfasoara intens datohta miscarilor cililor vibratili care le
prin suprafetele cutanate mai subtiri, umede, acopera.
bogat vascularizate, dar se mentine, Tntr-o La cefalopode, curentui de apa care
mai mica masura, si la organismele cu dife- scalda branhiile este determinat de contrac-
rentieh tegumentare mai putin permeabile tiile ritmice ale muschilor mantalei.
pentru gaze. La crustaceele superioare, branhiile sunt
Procesul de ventilatie consta, de fapt, Tn pri- adapostite Tntr-o camera branhiala, Tn care
menirea mediului ambiant si se realizeaza fie circula permanent un curent de apa.

66
109
Fluid respirat Organe respiratorii Grupe de animale
:-e :-;;-smului in zone favora-
Celenterate
s~ -e r r - : r . 3 3 ciliior, a flagelilor, in
Anelide
- : --'A cjrenti de apa. Moluste
APA Branhii
r : : - a t i a cutanata este Crustacee
: i ; 3~-;ii/en/, dar se reali- Echinoderme
: Tiree s.ce-^oare (la om, 0,1% Larve de amfibieni
(ic. - - - r : - aegajat se elimina pe
Celenterate
APA Anelide
: - a;: ; cutanata poate sau Piele
- c c r a n : decat cea pul- AER
; " secretia anumitor Amfibieni
^ - - : : e "'iretinuta umidi-
y^' :,-se astfel, difuziunea Arahnide
Gasteropode
AER Plamani Amfibieni
z^rna ira.-- a a . 2 r punct de vedere Reptile
- z s-au dezvoltat intai branhiile Mamifere
- --^fipcKtrte mtr-o cavitate, care se
sa a --~ 'e.e-tebrate (polichete,
ee aa' si la vertebrate. La Insecte
AER Trahee Miriapode
bra-- e e-ae-ne se intalnesc
tarvare (Fig. 111). Arahnide
--- - ----e crezinta o serie de
; - .r: sarcturi fragile, cresc
: ; : : - s : e si sunt scaldate cu
:a sre-aLji de apa necesar.
... ^ --^--f acar pentru prima data
.;-a a a : a: ae si sunt adapostite de
-aa ; s aa a ^ecare branhie este for-
a - - - - - s e : : axial pe care se prind
a : - ae : ate, subtih, dispuse pe
a-:,- a.aid aspect de pieptene.
a : : : : a' sunt, in permanent!,
aae aa c e n t de apa bine oxigenat,
-:- "ssa'cr cililor vibratili care le

: li'z :::oe, curentui de apa care


a branhii e este determinat de contrac-
ibnice ale muschilor mantalei.
109. Tipuri de respiratie
i crustaceele superioare, branhiile sunt
ostite Tntr-o camera branhiala, Tn care 110. Tegument vascularizat la amfibieni: 1. capilare sanguine
111. Branhii externe la mormolocul de broasca
la permanent un curent de apa.
1^

67
Dintre vertebrate, la pesti, branhiile Respiratia pulmonara. Cei mai primitivi
interne constituie structuri respiratorii foarte plamani exista la gasteropode si arahnide.
perfectionate. Branhia este formata din lame La gasteropodele adaptate la viata teres-
branhiale, iar acestea, la randul lor, sunt alca- tra (melcul de livada) sau la cele adaptate
tuite din lamele branhiale. Lamele sunt aco- secundar la mediu acvatic [Planorbis si
perite de un epiteliu unistratificat, bine vas- Limnaea), mantaua bogat vascularizata
cularizat (Fig. 112). Tndeplineste functia de plaman care comu-
Cu ajutorul unor miscari respiratorii nica cu exteriorul printr-un orificiu respirator,
(bucaie si operculare) se asigura un flux con- numit pneumostom (Fig. ll.S).
tinuu de apa, ventilator. Apa intra prin gura Arahnidele au organe respiratohi reprezen-
si paraseste cavitatea branhiala, dupa ce a tate prin plamani, plasati Tn partea ventrala a
scaldat branhiile, prin orificiile operculare. abdomenului, de forma unor saci, cu peretii
Frecventa miscarilor respiratorii este direct pliati, fiind tot invaginah ectodermice.
proportionala cu intensitatea activitatilor or- Sistemul respirator pulmonar al vertebra-
ganismului, cu necesitatile de oxigen. telor cuprinde caile de conducere a aerului
Pe langa respiratia cutanata si cea bran- (fose nazale, faringe, laringe, trahee, bronhii
hiala, la unii pesti, de exemplu la tipari extrapulmonare) si piamanii, structurile de
(Misgurnus fossilis), care traiesc Tn medii schimb gazos.
sarace Tn oxigen, exista si o respiratie intes- Atat structura cailor aeriene, cat si cea a
tinala. Aceasta se face prin anumite portiuni plamanilor sunt difente pentru grupurile de
ale tubului digestiv, unde epiteliul este foarte vertebrate. Piamanii au aparut din diverticule
subtire si bogat vascularizat. Tiparii se ridica formate pe partea ventrala a faringelui.
la suprafata apei, Tnghit bule de aer si, prin Dintre vertebratele actuale, pestii dipnoi
zonele intestinale respective, fac schimb de prezinta cea mai simpla forma de plaman -
gaze Tntre sange si aerul Tnghitit. de tip sacular. Acelasi plaman sacular, dar cu
Respiratia traheala. Este specifica artro- unele cutari care se dezvolta centripet,
podelor (insecte, miriapode si unele arahnide) marind suprafata de schimb, Tl Tntalnim la
terestre care prezinta niste invaginari ectoder- amfibieni si la reptile.
mice numite trahei{F\g. 11") Ele constituie un La pasari si la mamifere, piamanii sunt de
sistem de tubuh care se ramifica Tn toate tip parenchimatos.
regiunile corpuiui. Traheile comunica cu exte- Ventilatia pulmonara. La vertebrate se poa-
horul prin orificii numite sftgme (Fig. 114), dis- te evidentia un progres filogenetic Tn privinta
puse pe torace si pe abdomen. Phn sistemul ventilatiei pulmonare, fata de nevertebrate, da-
de trahei, oxigenul ajunge direct la celulele torita unor miscari speciale cu caracter ritmic,
corpuiui si Tn sange. Oxigenarea aerului Tn care due la actele inspiratiei si expiratiei.
aparatui traheal al insectelor se face prin La broaste, ventilarea cavitatii bucofarin-
miscahle respiratorii, realizate de contractia si giene are loc datorita unor frecvente miscari
relaxarea muschilor abdomenului si toracelui. de coborare si de ridicare a planseului bucal.
Aerul patrunde phn stigme datorita miscarilor Expiratia se datoreaza contractiei muscula-
ritmice de deschidere si Tnchidere ale acestora, turii si fortei elastice pulmonare.
realizate cu ajutorul unor muschi. Sistemul de La vertebratele superioare, aerul este in-
trahei, pline cu aer, micsoreaza mult densi- spirat datorita aparitiei unor presiuni nega-
tatea corpuiui si faciliteaza locomotia aeriana. tive absorbante.

68
114

112. A. branhii Tn orificiu! opercuTaf'^


peste; B. branhie izolata; C. structural
branhiei: 1. arc branhia!; 2. lamele
, branhiale; 3. vase de sange . j .
113. Sistemul traheal la insecte
1 U . Stigme la insecta
115. Pneumostom la meIc
La multi amfibieni (Fig. U 6 ) , pasari si dilatati, formand saci laterali, care servesc ca
mamifere, piamanii sunt plasati Tn cavitatea organe de rezonanta, Tntarind sunetele emise.
toracica, care poate fi largita sau micsorata Piamanii au un aspect buretos, iar unitatea lor
prin contractiile muschilor intercostal! (la ma- morfo-functionala este alveola pulmonara.
mifere contribuie si contractiile diafragmei). Alveolele pulmonare sunt numeroase si se
Sistemul respirator al pasahlor are o struc- asociaza Tn saci, acestia Tn lobuli, care consti-
tura s! 0 functie cu totuI particulare; laringele tuie lobii. Pereteie alveolei este format dintr-un
lipsit de corzi vocale si prezenta sirinxului, cu epiteliu continuu, la nivelul caruia se afIa o
rol Tn producerea si modelarea sunetelor. bogata retea de capilare sangvine, cu rol Tn
Caracteristic pentru piamanii pasarilor este realizarea schimburilor de gaze.
faptui ca acestia nu au alveole pulmonare, iar Ventilarea plamanilor prin cele doua acte
sacii aerieni comunica cu piamanii. Sacii respiratorii, inspiratia si expiratia, se face prin
aeheni rezulta din dilatarea capatului termi- marirea si micsorarea volumului cutiei toraci-
nal al mezobronhiilor sau al bronhiilor secun- ce, ca urmare a actiunii muschilor ridicatori si
dare. Cele 9 perechi de saci aeheni au un coboratori ai coastelor si diafragmei.
volum de cateva on mai mare decat al
plamanilor (Fig. 117).
Mecanismul respiratiei este diferit la > Procesul respirator cuprinde trei faze;
pasarea Tn repaus fata de cea aflata Tn zbor. - respiratia externa, care cuprinde
Cand pasarea nu zboara, inspiratia si expi- fenomenele de schimb de gaze Tntre mediul
ratia sunt determinate de miscanle cutiei intern si eel extern;
toracice, sub actiunea muschilor intercostal!. - transportui de gaze Tntre celule si
Deoarece piamanii nu adera la cutia toracica, mediul intern;
ei Tsi modifica prea putin volumul Tn timpul - respiratia celulara.
miscarilor respiratorii. De aceea, aportu! Respiratia la animale poate fi; cutana-
supllmentar de aer al plamanilor se face cu ta, branhiala, traheala si pulmonara.
ajutorul sacilor aerieni, care constituie o
rezerva de aer ce trece Tn plamani. La pasa-
rea Tn zbor, cutia toracica devine imobila,
1 A r i K A j i i rKAcrK'i- j
servind doar ca suport pentru aripi. Muschii Puntrti In tvidtnitl n m ^ % ^ eutanutt
care actioneaza aripile, dilata si contracta
Materiale necesare: doua vase de sticia
sacii aerieni Tn mod succesiv, astfel; cand ari-
(pahare Erienmeyer), doua tije metalice sau
pile se ridica, aerul este inspirat Tn plamani si
de plastic, doua flacoane de sticia, solutie de
trece Tn sacii aerieni; la coborarea aripilor are hidroxid de potasiu (KOH), o rama (Fig. 119).
loc expiratia, cand sacii sunt comprimati si
Modul de lucru: Tn primul borcan (A)
aerul trece din nou prin plamani. Prin introducem un flacon suspendat care contine
urmare, aerul trece de doua ori prin plamani. solutia de KOH, larTn al doilea introducem o
La mamifere, caile respiratorii, Tn special rama si un alt flacon suspendat cu solutie de
cele intrapulmonare, sunt bine individualizate. KOH. Dupa cateva ore, constatam ca Tn fla-
Laringele prezinta o mucoasa care formeaza conul B solutia de KOH devine laptoasa,
pliuri, numite corzi vocale (Fig. 118). La unele deoarece dioxidul de carbon rezultat din res-
mamifere (rozatoare, rumegatoare, maimute piratia cutanata a ramei a reactionat cu
uriatoare), peretii lateral! ai laringelui sunt solutia de KOH, transformand-o Tn K2CO3.
70 %%
: r,e-3 i, care servesc ca
"'cannd sunetele ennise.
r c e r : ,-e:cs, iar unitatea lor
: i .eola pulmonara.
--r: numeroase si se
sac, a i e r ; cbuli, care consti-
a . e : 3 es:e format dintr-un
B - .e - caruia se afIa o
: e r : yz sangvine, cu rol in
-z.- z Z-. :2ze.
:- cele doua acte
-.-z 'atia, se face prin
zzz z zz . : .-njlui cutiei toraci-
: z- r -.schilor ridicatori si
: ; a r a a- a diafragmei.

^
arc'aaa-cuprinde trei faze:
a a - a z--zz'-a, care cuprinde
- a zz ; : - - : : e gaze Tntre mediul

-zzz~- zz daze Tntre celule si

- rC a Z'Z zz . Z'a.
ZZ z z a a-imale poate fi: cutana-
r - z z z z-za a si pulmonara.

doua vase de sticia


z--z,z'., doua tije metalice sau
a a - a '^lacoane de sticia, solutie de
. a::ac . XOH), o rama (Fig. 119),
zz .z'^: Tn primul borcan (A)
116. Localizarea plamanilor la salamandra:
. - ' aeon suspendat care contine
1. creier; 2. plaman; 3. coloana verte-
<0h, 3' Tn al doilea introducem o
brala; 4. inima; 5. stomac j
alt flacon suspendat cu solutie de
4.17. Sistemul respirator la pasari: 1. os pne-
cateva ore, constatam ca Tn fla-
umatic; 2. trahee; 3. bronhie; 4. saci
: 3 de KOH devine laptoasa,
aerieni; 5. plaman
. c dJl de carbon rezultat din res-
a-aaa a ramei a reactionat cu ^18. Corzi vocale la om r | ^
sCri, transformand-o Tn K2CO3. 119. Evidentierea respiratiei cutanate la rama

71

antero-posterior, iar ridicarea perechilor 6-10
m!reste diametrul transversal.
Cele dou! componente ale respiratiei,
inspiratia si expiratia, se succed, fara pauz!,
de 14-16 ori pe minut alc!tuind frecventa
respiratorie. Deplasarea volumelor de aer din
RESPIRATIA plamani spre exterior si introducerea de aer
Tn plamani se numeste ventilatie pulrvonara.
EAOM ' f Frecventa si amplitudinea misc!rilor respi-
ratorii variaza foarte mult, Tn functie de nece-
sitatile Tn oxigen si de cantitatea de dioxid de
Sistemul respirator la om asigura trecerea carbon acumulata. Cresterea frecventei si a
oxigenului din aerul atmosferic Tn sange si a amplitudinii respiratorii presupune existenta
dioxidului de carbon, rezultat din oxidarile celu- mecanismelor de reglare si a musculaturii res-
lare, din sange Tn aerul atmosferic. Organul piratorii suplimentare care intra Tn actiune la
specializat Tn schimburile gazoase dintre orga- comanda sistemului nervos. Cantitatile de aer
nism si aerul atmosferic este plamanul, inspirate si expirate Tn asemenea conditii sunt
Aerul intra si iese din plamani datorita crescute, deoarece pl!manii dispun de rezer-
diferentei de presiune care se creeaza Tntre ve respiratorii.
aerul atmosferic si interiorul plamanului, prin
variatiile de volum ale cavitatii toracice.
RETINETI! j _
Solidahtatea functionala dintre torace si
4 Succesiunea ritmica a inspiratiei si
plamani este asigurata prin cavitatea pleurala.
expiratiei asigur! schimburile gazoase (Oj si
Aceasta nu este o cavitate reala, ci una virtu-
CO2) dintre aerul atmosferic si plamani.
al!, pentru ca Tntre foitele pleurala, visceral! si
Frecventa misc!rilor respiratorii Tn
parietal!, nu exist! un spatiu, ci dou! lame
repaus este de 16 respiratii/min. la barbati
foarte subtin de Iichid. Intre aceste dou! lame
si 19 respiratii/min. la femei.
se exercit! o fort!, ce oblig! pl!manii s! se
destinda, cand volumul cutiei toracice creste.
Piamanii pot cu usurint! sa urmeze misc!rile APLICATII PRACTICE j I
cutiei toracice, datoht! structurii lor elastice. Evidentierea celor doua gaze rezultate din
Variatiile ritmice de volum ale cutiei toracice se inspiratie si expiratie la om.
asigur! phn contractiile ritmice ale muscula- Materiale necesare: doua pahare Erien-
tuhi care intervine Tn procesul respiratiei. meyer, dopuri de cauciuc perforate, tuburi de
Diafragma Tnchide complet cavitatea SticI! Tn form! de L si solutie de KOH.
toracic! Tn partea inferioar!, astfel c ! Modul de lucru: se astupa cele dou!
pl!manii se g!sesc Tntr-o adevarat! cavitate pahare Ehenmeyer cu dopuh de cauciuc perfo-
pneumatic!. In repaus, diafragma este bom- rate, pnn care se tree tubunle de sticia. In
bat! Tn sus si tinde s! se aplatizeze cand se ambele pahare se pune solutia de KOH. Un
contracta, marind astfel diametrul vertical al elev inspira pnn tubul de sticia, iar un alt elev
cavit!tii toracice (Fig. 120). Totodata, coas- expira. In paharul Tn care elevul expira aer din
tele se ridic! prin intrarea Tn contractie a pl!mani, solutia de KOH devine laptoas!,
muschilor intercostal! externi. Ridicarea pere- datorita CO2, care intra Tn reactie cu KOH,
chilor 1-5 de coaste mareste diametrul rezultand K2CO3 (Fig. 121).

72
: : r e a perechilor 6-10
f
:e ale respiratiei,
, ; : e d , fara pauza,
ar.jind frecventa
c e l o r de aer din
:'::ucerea de aer
s-.ie pulmonara.
ea -^iscarilor respi-
rnctie de nece-
aaaea de dioxid de
-ea frecventei si a
ea.oune existenta
a musculatuni res-
intra Tn actiune la
. Cantitatile de aer
enea conditii sunt
dispun de rezer-
121

-: r^z ca a inspiratiei si
: ;c rile gazoase (O2 si
- -- aa^as'enc si plamani.
respiratorii Tn
-a ;a ' : -esc-atii/min. la barbati
~ ' a -emei. i
-'.Til P R A C T I C E
j a gaze rezultate din
;m.
doua pahare Erlen-
a : : - - aa :a..ciijc perforate, tubuh de
, -a a ae _ s solutie de KOH.
jk^ ae .CO. se astupa cele doua
E'e-~e.e' cu dopuri de cauciuc perfo-
car se tree tuburile de sticia. In
:a-a-e se pune solutia de KOH. Un
fka prin tubul de sticia, iar un alt elev
in paharul Tn care elevul expira aer din
i , solutia "de KOH devine laptoasa, 120. Etapele respiratiei: A. inspiratie; B. expiratie - 1. coaste, 2. muschi intercostali,
i CO-, care intra Tn reactie cu KOH, 3. stern, 4. plaman \,
nd K^COj (Fig. 121). 121. Evidentierea gazelor respiratohi la om: A. inspiratie; B. expiratie

73
F u n c U i l e de n u t r i t i e
3. C i r c u l a ^ i n fatmea vie

CIRCULATIA
LA PLANTE y
Circulatia reprezinta deplasarea unui Iichid Dupa aparitia frunzelor, rolul predominant in
(ex. seva bruta, seva elaborata, sangele, ascensiunea sevei brute revine fortei de
linnfa) prin tesutuhle, organele si sistemele de suctiune a celulelor frunzei.
organe prin care se realizeaza transportui si Intensitatea absorbtiei sevei brute este
schimbuhle de substante (oxigen, nuthenti, influentata de mai multi factoh ai mediului
produsi de dezasimilatie, sistem conducator, inconjurator, dintre care cei mai importanti
sistem vascular, sistem limfatic). sunt: cantitatea de apa, temperatura, oxi-
Circulatia este prezenta la nivel celular genul, pH-ul si substantele toxice din sol.
(citoplasmatic), tisular, organic si sistemic.
Viata plantelor este strans legata de cir- Circulatia sevei elaborate. Concomitent cu
culatia si disthbutia sevei brute si elaborate circuitui de jos in sus al sevei brute, prin vasele
(Fig.'122). lemnoase, in corpul plantelor are loc si un circuit
de sus in jos al sevei elaborate prin vasele
Circulatia sevei brute. Apa Tncarcata cu liberiene de la frunze in tot corpul plantei.
saruri minerale este absorbita de peril radicu- In urma fotosintezei, in frunzele plantelor
lah datohta unui mecanism de absorbtie, se sintetizeaza zaharuh (glucoza, zaharoza,
care poate fi: pasiv sau activ. amidon) si aminoacizi.
Circulatia sau absorbtia pasiva se transmite Zaharuhle si aminoacizii sunt substante
de-a lungul vaselor lemnoase din radacina, tul- solubile in apa. Amidonul si substantele prote-
pina si frunze phn pehi absorbanti, unde forta ice sintetizate in frunze, tulpina si radacini au
de suctiune determina absorbtia continua a apei molecule man si insolubile in apa. Aceste
(Fig. 12->). In acest proces, un rol activ i1 au substante, ca sa poata circula, trebuie mai
frunzele; din acest motiv absorbtia apei de ca- intai sa fie transformate in substante mai
tre radacina a fost denumita absorbtie pasiva. simple, solubile in apa.
Circulatia sau absorbtia activa este carac- Transformarea acestor substante se face
teristica plantelor bine aprovizionate cu apa. sub actiunea unor fermenti speciali. Amidonul
In conditii fiziologice normale, in radacinile este transformat in glucoza, zahar solubil in
lor se dezvolta o presiune pozitiva, care face apa, iar substantele proteice sunt transformate
ca apa sa fie absorbita de radacina si con- in aminoacizi, de asemenea, solubili in apa.
dusa prin tulpina pana la frunze. Ascensiunea Aceste substante, intrucat servesc la nutritia
sevei brute este influentata de presiunea radi- si cresterea plantei, sunt luate de curentui de
122. Schema circulatiei sevei bn
culara si de forta de suctiune a frunzelor. apa si transportate spre toate organele plantei.
sevei brute; 3. fotosinteza
Primavara, inainte de apahtia phmelor Asadar, in planta se creeaza o dubIa circu-
organele plantei.
'frunze, ascensiunea apei si sarurilor minerale latie: una prin vasele lemnoase de la radacina
123. Circulatia sevei brute in vas
in corpul plantelor este determinata de pre- spre frunze, iar alta prin vasele liberiene de la
3. celulele scoartei; 4, vase
siunea radiculara care ajunge la muguri. frunze spre toate organele plantei.

74
ft A
iia. in hunea vie

i -
f
i . Z Z Z ' rolul predominant Tn
-Zz . - z z-.-.z revine fortei de

T: e sevei brute este


-z :- - , : i factori ai mediului
r\ --'z zz'z cei mai importanti
:a aca temperatura, oxi-
- . : a aaa-aaa toxice din sol.

bife sevB elaborate. Concomitent cu


S? -a-a - : .a a ae.ei brute, prin vasele
: ' : . - : a-:a a- are loc si un circuit
- :; ': zz.z e.aborate prin vasele
:- - ' ."za act corpul plantei.
-"aaa, in frunzele plantelor
; : ^ r a zz-z'.' (glucoza, zaharoza,
apa cu s a n K J m i n ^ ^

z ; a--aacizii sunt substante


hazz - - a a ' j l si substantele prote-
::-a - --.-zz. tulpina si radacini au
: -z z -scubile in apa. Aceste
B, C3 aa caata circula, trebuie mai
-e --a-c-a ate in substante mai

a-aa acestor substante se face


. ' - - z . - : - -e-menti speciali. Amidonul
~a: glucoza, zahar solubil in
: . : : - a - :a a croteice sunt transformate
a : ; aa asemenea, solubili in apa.
4
zz : . c : : a - : e , intrucat servesc la nutritia :i j t 1
i

-a a a-:e, sunt luate de curentui de


122. Schema circulatiei sevei brute si sevei elaborate: 1. absorbtia radiculara; 2. circulatia
:-aa:e spre toate organele plantei.
sevei brute; 3. fotosinteza; 4. transpiratia; 5-6. circulatia sevei elaborate in toate
a- - : anta se creeaza o dubIa circu-
organele plantei.
a a - .asele lemnoase de la radacina
123. Circulatia sevei brute in vasele lemnoase: 1. pensor absorbant; 2. celulele nzodermei;,
-zz z' alta prin vasele libehene de la
3. celulele scoartei; 4. vase lemnoase
c e aaate organele plantei.
TRANSPIRATIA LA PLANTE circulatia ei Tn sens ascendent pana la frunze;
f rol termoreglator;
Reprezinta capacitatea plantelor de a eli- f favorizeaza schimburile de oxigen si
mina din corp apa sub forma de vapori. dioxid de carbon prin ostiolele stomatelor;
Transpiratia se realizeaza prin ostiolele sto- f usureaza si accelereaza maturitatea
matelor din epiderma, prin cuticula epidermei fructelor si semintelor,
si prin suber, Prin ostiole se elimina cantitati Plantele care transpira intens au o foto-
mari de apa sub forma de vapori, iar prin cuti- sinteza mai activa si cresc mai repede.
cula si suber, Tn cantitati mici. Ultimele doua
formatiuni reprezinta bariere contra pierde-
rilor de apa. La tulpinile si ramunle arborilor si RETINETI!
arbustilor, suberul este Tntrerupt de lenticele. -
La nivelul acestora transpiratia este mult mai Circulatia este un proces de
intensa, decat prin suber, datonta faptului ca deplasare a unor lichide de la nivel cito-
spatiile intercelulare ale parenchimului cortical plasmatic la eel tisular si organic,
sunt Tn legatura cu aerul. f Circulatia realizeaza transportui
Apa pierduta de plante prin transpiratie (sevei brute, sevei elaborate, sangelui, lim-
este Tnlocuita mereu, existand o coloana con- fei) si schimburile de substante (oxigen,
tinua de apa (Tn care sunt dizolvate substante dioxid de carbon, produsi de
nutritive), care circula, pornind de la radaci- dezasimilatie),
na, prin vasele lemnoase (Fig, 12-+), Circulatia la plante se realizeaza prin
Fluxul acesta poarta numele de curent de vasele lemnoase (seva bruta) si vasele
transpiratie, iar coloana se mentine neTntre- liberiene (seva elaborata).
rupta, datorita presiunii radiculare,
Transpiratia variaza Tn limite foarte largi,
sub influenta unor factori externi si interni.
A P L I C A T I I PRACTICE
Factorii mediului extern care influenteaza I
transpiratia sunt:
1, Evidentierea procesul de absorbtie In
-f umiditatea relativa a atmosferei;
f lumina; zona perisorilor absorbanti ai radacinii,
> temperatura; Mafer/a/e necesare: plantule de fasole
f curentii de aer; sau de hcin, trei vase de sticia, apa, ulei,
-f presiunea aerului; Modu/ de lucru: se iau trei vase de sticia
f umiditatea din sol, Tn care se pune apa, peste care se toarna un
Factorii interni care influenteaza transpi- strat de ulei. In primul vas se pune plantula
ratia sunt: cu Tntreaga radacina Tn apa. In al doilea vas
f suprafata de transpiratie; se pune plantula cu varful radacinii Tn apa, iar
f permeabilitatea peretilor celulari; cu zona perisorilor absorbanti Tn ulei; Tn al
f densitatea stomatelor. treilea vas se pune plantula cu varful Tn ulei si
. Transpiratia are o mare importanta: zona perisorilor absorbanti Tn apa.
f intensifica absorbtia apei cu sarunle Dupa cateva zile se observa ca prima si a
minerale la nivelul radacinii si determina treia plantula traiesc, pe cand cea din vasul al

76
y--. : ; ; e ' d e n t pana ia frunze;

ajrile de oxigen si
: ele stomatelor;
reaza maturitatea

: intens au o foto-
mai repede.

.-iTIXETI!

z- z es:e un proces de
r : lichide de la nivel cito-
: r - sular si organic.
: - -'- -z 'ealizeaza transportui
r e ? aborate, sangelui, lim-
: - - e ; e substante (oxigen,
r produsi de

y -'} z z z-zz se realizeaza pnn


.ziz se.a bruta) si vasele
se-a z acc^ata).

\ P L I C \ T I I PRACTICE

'txfjzrzz c'ocesul de absorbtie fn


' ai radacinii.
z z 'zzzsare: plantule de fasole
- vz .ase de sticia, apa, ulei.
foe - a r ; se iau trei vase de sticia
z.'z zzz. peste care se toarna un
a ' rimul vas se pune plantula
;:- -aaaana in apa. In al doilea vas
a - r a au varful radacinii Tn apa, iar
perisohlor absorbanti Tn ulei; Tn al
- se pune plantula cu varful Tn ulei si
isonlor absorbanti Tn apa.

L
cateva zile se observa ca prima si a 124. Circulatia apei Tn corpul plantei si transpiratia; A. prin radacina; B. phn tulpina;
itula traiesc, pe cand cea din vasul al C. prin frunza . ^

77
doilea se usuca, deoarece zona perisorilor fixati etans, printr-un manson de cauciuc, un
absorbanti a fost tinuta in ulei (Fig. 125). tub de sticia Tndoit (Fig. 128). Daca solul este
bine aprovizionat cu apa, se elimina prin
2. Evidentierea rolului vaselor lemnoase tubul de sticia o solutie apoasa care se
in conducerea sevei brute. scurge Tn vasul de sticia.
Materiale necesare: tre\i de arbust
(soc, maces), un briceag de altoit. 5. Determinarea cantitatii de apa transpi-
Modul de lucru: la prima ramura efectuati rata de catre planta, cu ajutorul balantei.
0 decorticare inelara, Tndepartand numai Matenale necesare: o planta Tn ghiveci,
scoarta (A); de la a doua ramura se balanta, greutati, hartie ceruita, punga de
Tndeparteaza inelar atat scoarta, cat si vasele plastic.
liberiene (B); la a treia ramura se Tnlatura Modul de lucru: se acopera pamantui din
scoarta, vasele lemnoase si liberiene (C). ghiveci cu hartia ceruita. Se asaza ghiveciul
Observati ca Tn ultimul caz, deasupra inelarii, pe talerul balantei si se stabileste echilibrul
frunzele s-au uscat, deoarece apa cu sarurile (Fig. 129). Se va constata ca, nu dupa multa
minerale nu au mai putut circula prin vasele vreme de la stabilirea echilibrului, talerul cu
lemnoase (Fig. 126). planta se ridica. Aceasta Tnseamna ca o parte
din apa din planta s-a eliminat prin transpi-
3. Evidentierea circulatiei sevei elaborate ratie. Daca planta este acopenta cu o punga
prin vasele liberiene. de plastic, dupa cateva ore vom observa ca
Materiale necesare: un arbust (soc, talerul balantei se va echiltbra, deoarece apa
maces, alun), briceag de altoit. din transpiratie se acumuleaza pe peretii
Modul de lucru: cu briceagul efectuati o pungii de plastic.
decorticare inelara pe o ramura a arbustului,
Tndepartand scoarta si liberul pana la lemn 6. Eliminarea apei pnn transpiratie, phn
(Fig. 127). Dupa cateva saptamani veti con- metoda substantelor higroscopice,
stata ca deasupra inelului apare o Tngrosare Materiale necesare: un ghiveci cu
unde s-au depozitat substantele organice muscata, doua clopote mari de sticia, doua
elaborate de frunze, care nu au putut sa cir- capsule, substanta higroscopica (CaCy.
cule mai jos. La acest nivel, celulele s-au Modul de lucru: o frunza de muscata este
Tnmultit prin diviziuni celulare care au dus la prinsa Tntre doua clopote mici de sticia, fixate
formarea tesutului de ranire. Daca sub locul Tntr-un dispozitiv special pe un suport
de inelare, tulpina plantei nu prezinta ramuri (Fig. 150). In fiecare clopot se gaseste cate o
cu frunze, dupa un timp planta moare. capsula cu cantitati egale de CaCl2. Dupa un
timp, scoatem capsulele si le cantarim.
4. Evidentierea ascensiunii sevei brute Observam ca sunt mai grele decat la
datorita presiunii radiculare. ^ TnceputuI experientei, diferenta reprezen-
Materiale necesare: o planta de vita de tand apa transpirata din frunza. Se constata
vie, manson de cauciuc, tub de sticia Tndoit, ca greutatea capsule! din dreptui fete! infe-
t vas de sticia. rioare a frunzei este mult mai mare,
Modul de lucru: sectionati transversal deoarece pe aceasta fata stomatele sunt mai
tulpina de vita de vie; deasupra sectiunii numeroase decat pe fata superioara.

78
. -i-iz^ de cauciuc, un
' -Q Daca solul este
--z'A s? elimina prin
. .: acoasa care se
J area

: e apa transpi-
a , - . : r balantei.
: : a-aa in ghiveci,
- a r e a a r aa punga de

fcc-' a-a a : : a a ' a camantui din


^ .r . ;- la aaaza ghiveciul
s 5<a aaac este echilibrul
- r y - z aa dupa multa
-^:" ar talerul cu
. --^;.,-ng f-g Q parte
: a-a a " ' a : prin transpi-
r-^ --raa-aa cu o punga
:'- ; a .am observa ca
a ar era, deoarece apa
a ar-reaza pe peretii

I - ^ aa apei prin transpiratie, prin


ar higroscopice.
z - -^:-;3'-e: un ghiveci cu 125. Evidentierea procesului de absorbtie a
z r . ; ; r r e mari de sticia, doua sevei brute Tn zona pilifera
- :roscopica ( C a C y . 126. Evidentierea rolului vaselor lemnoase
.ar a ' r ^ z a de muscata este Tn conducerea sevei brute: A. Tnde-
-- ^ r . : r aae mici de sticia, fixate partarea scoartei; B. Tndepartarea
acecial pe un suport vaselor liberiene; C. Tndepartarea
- a r r a.opot se gaseste cate o vaselor lemnoase
r aantitati egale de CaCl2. Dupa un 127. Evidentierea circulatiei sevei elaborate
:r---e~ aaosulele si le cantarim. prin vasele liberiene
a- aa s . n t mai grele decat la 128. Evidentierea influentei presiunii radi-
ml e ' c e - e n t e i , diferenta reprezen- culare asupra ascensiunii sevei brute %
r- - r a r t a din frunza. Se constata 129. Determinarea cantitatii de apa pier-
r . a r a aacsulei din dreptui fetei infe- duta de planta prin transpiratie
a -r-zes este mult mai mare, 130. Evidentierea pierderii de apa prin
ae ae aaeasta fata stomatele sunt mai transpiratie, cu ajutorul substantelor
r r a aecat pe fata superioara. higroscopice r^ 4 ^ *

79
orificii mici, numite ostiole. La insecte
(Fig. 132), inima este formata din mai multe
compartimente, numite ventriculite, care co-
munica Tntre ele. La majoritatea artropodelor,
inima se continua anterior si posterior cu cate
0 artera, care se ramifica la organele interne.
CIRCUIATIA La insecte, capatui posterior al inimii este
Tnchis si numai eel anterior se continua eu o
I A ANIMALE f artera, care comunica cu cavitatea corpuiui.
Sistemul circulator Tnchis apare pentru
prima data la nemertieini, fiind alcatuit din
0 data cu aparitia mediului intern, cu o
doua sau trei vase longitudinale, legate la
compozitie specifica si relativ constanta, se
cele doua extremitati prin lacune cu peretii
observa aparitia unor structuri specializate,
subtiri. Circulatia sangelui Tn vase nu are sens
care constituie sistemul circulator.
precis. Ea se face atat anterior, cat si posteri-
In seria animala exista doua mari tipuri de
or si este determinata de existenta tesutului
sisteme circulatorii: deschis si Tnchis.
muscular contractu din peretii vasului dorsal.
Sistemul circulator deschis, se caracteri-
La anelide (Fig. 133), sistemul circulator
zeaza prin vase de sange lipsite de pereti pro-
este alcatuit din doua vase longitudinale
prii, deschizandu-se Tn lacune ale corpuiui,
(unui dorsal si altui ventral) care se leaga
fiind Tntalnit la moluste si artropode.
Tntre ele printr-o retea de capilare unde au
La moluste, sistemul circulator este format
loc schimburile de gaze si substante dintre
din inima (care apare pentru prima data),
sange si tesuturi.
vase, lacune si sinusuri. Inima (Fig. 1.31) are o
pozitie dorsala si este Tnchisa Tntr-o cavitate La cefalopode, sistemul circulator este
pericardica, considerata rest al cavitatii celo- format dintr-o inima arteriala si una bran-
mice. Majoritatea molustelor au inima alca- hiala, iar Tntre artere si vene se Tntrepatrunde
tuita din doua atrii si un ventricul musculos. 0 retea capilara (Fig. 134).
Ventriculul pompeaza sangele oxigenat Tn La vertebrate, sistemul circulator este for-
artere, care se distribuie la toate organele, Tn mat din: inima, artere care transport! san-
mod indirect, prin lacunele din tesuturi. Aici gele Tn corp, capilare care pun Tn legatura
sangele cedeaza oxigenul si substantele arterele eu venele ee conduc sangele la
nutritive si se Tncarca cu dioxid de carbon si inima.
produsi de dezasimilatie, care ajung prin La ciclostomi si pesti, care poseda o res-
intermediul sinusurilor la branhii, plamani si piratie branhiala, prin inima circula numai
organele de excretie. Sangele oxigenat de la sange venos (Fig. 135), ce este pompat spre
nivelul branhiilor si plamanilor se Tntoarce la branhii prin artera ventrala. La nivelul bran-
inima, tot prin sinusuri si vene aferente, hiilor se realizeaza ramificarea aortei si oxi-
patrunde Tn atrii, de unde ajunge din nou Tn genarea sangelui. Sangele oxigenat pleaca
ventricul. de la branhii Tn corp la diferite tesuturi, unde
La artropode, sangele nu circula numai cedeaza oxigenul si se Tncarca cu dioxid de
prin vase Tnchise, ci si prin lacune si sinusuri. carbon. Inima este formata dintr-un atriu si
Inima, situata dorsal, este Tnconjurata de peri- un ventricul. Sangele oxigenat circula Tn corp
card, cu care comunica prin multe perechi de prin aorta dorsala. Aceasta circulatie simpla

80 . . .
I k r * r . e ostiole. La insecte
]
^ k a ? : r r ata din mai multe
^ k . .e-'.^iculite, care co-
H r _a ;--.3-.ea artropodelor,
| p r i ^ B-:e- r s costerior cu cate
- '\\ :':anele interne.
:: . : v al inimii este
_- - r : - S5 continua cu o
:5:ea corpuiui.
iij Indiis apare pentru
-: - - - - - ^ - - 'nd alcatuit din
- : - ; r : "ale, legate la
: ofin lacune cu peretii
; a , "" vase nu are sens
- ----- -z'-.---or, cat si posteri-
- -t-i oe existenta tesutului
: - oe'ej: vasului dorsal.
--^ "; "" s stemul circulator
y . - : - ----.I .3se longitudinale
-: - ; :- . e ' r a i ) care se leaga
: -e-.ea oe capilare unde au
- : . e : e : e : e s' substante dintre

zzzzi stemul circulator este


: - - -: - -'z a-teriala si una bran-
- s ~ e ' e s .ene se intrepatrunde

--ZZ z z--s:e~jl circulator este for-


- -'z z-.z-z care transport! san-
cs'c sec a-e care pun in legatura
a. z'zz ce conduc sangele la

cc-a s cesti, care poseda o res- 131. Sistemul circulator la lamelibranhiate:


; crin inima circula numai 135 1. inima
"as =0 : " ^ ) , ce este pompat spre 132. Sistemul circulator la insecte: 1. inima
tubular!
a - - a-ae-a ventrala. La nivelul bran-
133. Sistemul circulator la anelide: 1. inim!;
"aa zeaza ramificarea aortei si oxi-
2. vase longitudinale
: a - o a . . Sangele oxigenat pleaca
134. Sistemul circulator la cefalopode:
anhii Tn corp la diferite tesuturi, unde 1 1. retea capilar!; 2. circulatie sis-
' oxigenul si se Tncarca cu dioxid de temic!; 3. inim! arteriala; 4. inim!
Inima este formata dintr-un atriu si branhial!
ricui. Sangele oxigenat circula Tn corp 135. Sistemul circulator la pesti: 1. ventricul;
rta dorsala. Aceasta circulatie simpla 2. atriu; 3. arter! ventral!; 4. aort! dorsal!

. . 81
prezinta dezavantajul ca pe traiectui vascular ventricule este complet!, dar sangele se
se pierde o nnare parte din presiunea comu- amestec!, datorit! existentei unei comunicari
nicata sangelui de inima. Astfel, sangele oxi- Tntre cele dou! carje aortice existente (cea
genat, trimis in corp, circula la o presiune dreapt!, care confine sange oxigenat pe
scazuta, situatie mai putin avantajoasa pen- care-l primeste din ventriculul stang si cea
tru schimburile celulare. stanga, care confine sange venos pe care-l
La tetrapodele cu respiratie pulmonara, primeste din ventriculul drept (Fig. 13()C).
acest dezavantaj este suplinit prin faptui ca Asadar, la reptile circulatia este dubl!, Tnchisa
inima pompeaza sangele direct catre pla- si incompleta.
mani si tesuturile corpuiui, realizandu-se o La pasari (Fig. i3oD) si la mamifere
dubIa circulatie. (Fig. 136E), se separ! complet partea
La amfibieni, sinusul venos este dispus dreapta de partea stang! a inimii si, toto-
medio-dorsal si inserat pe atriul drept, in care dat!, se diferentiaza marea circulatie si mica
se deschide. Atriul este separat Tn doua parti circulatie.
(drept si stang). In atriul drept ajunge san- De remarcat faptui e!, la p!s!ri, se
gele venos prin intermediul sinusului venos, pastreaz! numai carja aortic! Tndreptat!
larTn atriul stang este adus sangele oxigenat spre dreapta, iar la mamifere, aceasta este
de la plamani phn doua vene pulmonare. Tndreptat! spre stanga.
Cavitatea ventricular! primeste si sange arte-
rial si sange venos, ceea ce creeaz! conditii
de amestecare si, phn urmare, sangele pom- RETINETIU,%
pat are un continut mai redus de oxigen.
Amestecul este Tns! numai partial, datorita
4 Circulatia la animale este deschis! si
unor structuh speciale. Astfel, bulbul artenal
Tnchis!.
care pleac! din ventricul este prevazut cu o
Circulatia dubl!, Tnchisa si completa
valvul! spiral! cu rol Tn separarea sangelui
este caracteristic! p!s!hlor si mamiferelor.
oxigenat de eel venos (neoxigenat). Din bul-
bul arterial pleac! artera pulmo-cutanee care
se ramific! la cei doi pl!mani si la piele, trans-
portand sangele venos pentru a fi oxigenat. APLICATII PRACTICE
Tot din bulbul artenal pleac! dou! carje aor- I f-l
tice, care se unesc Tntr-un singur vas, numit Evidentierea structuhi interne a inimii de
aorta dorsal! (Fig. 13(1 A). Asadar, circulatia broasc!,
sangelui la amfibieni este dubIa, Tnchis! si Materiale necesare: o broasca, tav! de
incomplet! (sange cu oxigen si dioxid de disectie, trus! de disectie, ace de g!m!lle.
carbon). Modul de-lucru: Tn tava de disectie se
La reptile, sinusul venos este mai bine fixeaz! broasca spinalizat!, cu ace cu gama-
integrat Tn atriul drept, care devine mai volu- lie, cu partea dorsal! Tn sus; cu foarfeca se
minos decat eel stang. Venthculul are peretii taie tegumentui, stratui muscular, se deschi-
grosi si un sept interventricular de dimensiuni de cutia toracica si se pune Tn evident! inima
. variabile, care contribuie, Tn diferite grade, la care pulseaza. Ea se detaseaz! si se sectio-
separarea sangelui venos de eel oxigenat neaz! longitudinal. Se observ! cele 3 c!m!-
(Fig. 136B). La croeodili, separarea Tn dou! rute (dou! atrii si un ventricul) (Fig. 137).

82
e:a, dar sangele se
ra'-.ei unei comunicari
a; :e existente (cea
- "a aa-ae oxigenat pe
\'z- a. stang si cea
-. ; a ' : a .enos pe care-l
a- . : - a : t (Fig. 136C).
a- a aaae dubIa, inchisa

fig. 136D) si la mamifere


separa complet partea
slanga a inimii si, toto-
.,a^a ~a-ea a rculatie si mica

~ - a : : , aa, la pasari, se
- ? :a - a aanca indreptata
, -e-e, aceasta este

-i-:NETI!

a e este deschisa si

3, Tnchisa si completa
;aa-"or si mamiferelor.
136. Structura inimii si phncipalele vase de
sange Tn seria vertebratelor: A. la amfi-
bieni; B. la reptile; C. la croeodili; D. la
:\TII PRACTICE pasah; E. la mamifere; 1. ventncul;
2. bulb artehal; 3. trunchi artenal;
aurii interne a inimii de 4. artera pulmonara; 5. artera cutana-
ta; 6. aorta; 7. carotide; 8. vena pulmo-
a " - 'i:es3'e: o broasca, tava de nara; 9. athu stang; 10. vene cave;
. ; a aa asectie, ace de gamalie. 11. athu drept; 12. carja aortica stan-
a . : a . a r . Tn tava de disectie se ga; 13. carja aortica dreapta; 14. ven-
; : ; a acnalizata, cu ace cu gama- tricul drept; 15. ventncul stang; 16. ori-
: a aaa ;:-sala Tn sus; cu foarfeca se ficiu atho-ventricula; 17. aorta dorsala; |
pumentui, stratui muscular, se deschi- 18. artera subclaviculara dreapta ..^
i toracica si se puneTn evidenta inima T37. Evidentierea inimii la broasca: 1. inima;-
iseaza. Ea se detaseaza si se sectio- 2. carotida; 3. nervul laringian; 4. ner-
longitudinal. Se observa cele 3 cama- vul vag; 5. nervul hipoglos; 6, nervul ,
cxja athi si un ventricul) (Fig. : ' " ' ) . glosofaringian; 7, nervul brahiafi |^ *

83
Desi sistolele inimii sunt ritmice, sangele, totusi,
curge continuu prin vase datorita tesutului elas-
tic. Tesutui muscular din peretii vaselor, fiind
contractu, are rol Tn vasomotricitate, fenomen
necesar la propulsarea sangelui si la reglarea
debitului lui Tn diferite teritorii ale corpuiui.
CIRCULATIA Presiunea exercitata de sange asura

LAOM J peretelui arterial constituie presiunea arte-


riala,.care depinde de forta contractila ven-
tricular!, de elasticitatea vaselor, de debitui
La om, inima este tetracamerala. In mis- sangelui si de diametrul vasului.
carea sa sangele parcurge cele doua circuite: Pulsul arterial este o unda vibratoare care
circulatia mica sau pulmonara si circulatia ia nastere Tn momentui cand masa de sange
mare sau de nutritie (Fig. 138). expulzata de ventricul se izbeste de masa de
Inima este asezata in cavitatea toracica, sange din aorta. Aceasta unda se propaga
are forma conica cu varful Tndreptat Tn jos si prin coloana de sange din toate arterele si
putin spre stanga. prin peretii acestora.
Peretii atriilor sunt subtiri, iar cei ai ven- Rolul venelor Tn circulatie este redus,
triculelor (mai ales al celui stang) sunt mai deoarece pereteie lor este lipsit de fibre elas-
grosi. Valvula dintre atriul si ventriculul drept tice si are mai putine fibre musculare. In vene,
are trei boIti (tricuspida), iar cea atrio-ventri- presiunea sangelui este mai scazuta, iar Tn
culara stanga, doua bolt! (bicuspida). Tesutui venele mari chiar negativa. Putem adauga
nodal, tesut miocardic de tip embrionar, are rolul valvulelor venoase care sunt dispuse ast-
trei localizari: nodulul sinusal (Kejtliflad), Tn fel, Tncat sangele nu se poate deplasa decat
pereteie atriului drept; nodulul atrio-ventricu- spre inima, adica Tntr-un singur sens.
/ar(Aschoff-Tawara), Tn spatiul care formeaza Capilarele au un lumen foarte mic si
unghiul dintre pereteie interatrial si atrioven- pereteie format dintr-un singur strat de celule
tricular; fasciculul atno-ventricular sau pun- turtite. Ele au rol important Tn schimburile de
tea lui Hiss: Tn toata masa musculara a celor substante dintre sangele circulant si lichidul
doua ventricule se gaseste reteaua lui Purkinje, interstitial.
reprezentata prin arborizatiile a doua ramuri Asadar, ca urmare a structurii sistemului
principale, pornite din pereteie care separa sangvin, a influentei sistemului nervos si
ventriculele (Fig. 139). umoral, a prezentei tesutului nodal sangele
Inima functioneaza ca o pompa aspiro- circula continuu Tntr-o singura directie.
respingatoare. Miocardul se contracta si se
relaxeaza ritmic. Contractiile se numesc s/s- RETINETI! Y
tole, iar relaxarile diastole. Diastolele sunt
Sistemul circulator este alcatuit din
mai lungi decat sistolele, si Tntre o diastola si
inima, vase sangvine (artere, capilare si
TnceputuI unei noi sistole urmeaza o pauza.
vene) si limfatice.
Ritmul cardiac depinde de temperatura,
Circulatia este dubIa: mica circulatie
varsta individului si activitatea sa.
(pulmonara) si marea circulatie (sistemica).
In circulatia arteriala un rol are si pereteie
Ritmicitatea inimii consta dintr-o suc-
arterelor (la arterele mari peretii sunt extensibili
cesiune de sistole si de diastole.
si elastici, iar la cele mici peretii sunt contractili).

84
I 158
?r - -1 sunt ntmice, sangele, totusi,
- r e :5:orita tesutului elas-
a - : - ceretii vaselor, fiind
2 ^ " ri-ctricitate, fenomen
: : . ; : r aa'gelui si la reglarea
_ - 'Z".z' ale corpuiui.
- - : - : zZ : e sange asujna
^r : : oresiunea arte-
^ -1^ - :a r - a aontractila ven-
:- - : - -Zz ziz or, de debitui

- ~?-a e s t o unda vibratoare care


" aa'o masa de sange
; - -" r aa aceste de masa de
; : : -leaaaa ..^da se propaga
r ; ae r ' a e o ' toate arterele si

a r . a a i e este redus,
r eaae ^psit de fibre elas-
-a a r -^jsculare. In vene,
- a ; r "^a: scazuta, iar Tn
-aaa: .a. Putem adauga
- : aaa aar sunt dispuse ast-
-., :a aoate deplasa decat
-:--' s rgur sens,
un lumen foarte mic si
- : - - . r i singur strat de celule
- : : - : a i t T n schimburile de
aa'oe e circulant si lichidul
I
-a-e a structuhi sistemului
a'ae sistemului nervos si
ae aesutului nodal sangele vase
-:-z singura directie. artere vene limfatice

flXFTII

' r e - - Circulator este alcatuit din


aaa sangvine (artere, capilare si
Smfatice.
irculatia este dubIa; mica circulatie
%
lara) si marea circulatie (sistemica). 38. Sistemul circulator (sangvin si limfatic) la om
tmicitatea inimii consta dintr-o suc- 139. Structura interna a inimii: 1. nodul sinusal; 2. nodul athoventricular; 3. reteaua Purkinje;
oe sistole si de diastole. 4. ventricul stang; 5. atriu stang; 6. ventricul drept; 7. atriu drept

. 85
4, Escre^ i n fti.m.eft vie

SECRETIA SI
EXCRETIA EA
PEANTE y
Reprezinta un proces complex care consta flori mirositoare, de la trandafir, garoafe etc.;
Tn eliminarea de catre organism a produselor ele secreta un ulei volatil mirositor;
reziduale (apa, dioxidul de carbon si compusii peri secretori (glandulari), formatiuni
azotati) rezultate din activitatea metabolica. ale epidermei, prezente pe frunze, tulpini,
Excretia are un rol important Tn mentinerea flori, fructe (Fig. 140);
unui mediu intern constant Tn organism -f emergente secretoare, reprezentate de
(homeostazie). La organismele inferioare cu o tentaculele glandulifere si glandele digestive
structura simpla, produsele de dezasimilatie caracteristice plantelor carnivore (roua-ceru-
sunt excretate prin simpla lor difuziune Tn lui - Fig. 141, iarba grasa); ele secreta sub-
afara corpuiui; la cele superioare, se diferen- stante mucilaginoase si enzime proteolitice
tiaza Tnsa organe specializate si sisteme de cu ajutorul carora sunt prinse si digerate
organe cu functie excretoare. diverse insecte;
In structura diverselor organe ale plantelor -f liidatodele, structuri adaptate pentru
apar celule sau grupuri de celule, dispersate eliminarea apei Tn urma procesului de
printre tesuturile fundamentale (parenchimuri), gutatie; ele sunt situate Tn varful frunzelor (la
care au prophetatea de a secreta (elabora) sau graminee), al dintisorilor de pe marginea
excreta (elimina) diferite substante. frunzelor (la cretusca) sau pe Tntreaga su-
Substantele secretate, utilizate Tn meta- prafata a frunzelor (la fasole); acestea sunt
bolism, sunt considerate produse de secretie. conectate la sistemul conducator lemnos,
Cele care sunt scoase definitiv din circuitui respectiv la traheide, prin intermediul unui
metabolic se numesc produse de excretie. tesut lax numit epitem; deasupra epitemului,
Dupa locul unde se depun produsele epiderma este Tntrerupta de orificii care apar
secretate, deosebim doua mari categorii de sub forma unor stomate acvifere (Fig. 142).
structuri secretoare: externe si interne. Apa eliminata Tn stare de solutie este
incolora, limpede, continand saruri minerale
Structurile secretoare externe sunt repre- (7-120 mg la 100 ml apa) si mai putine sub-
zentate prin: stante organice, Prin gutatie (Fig. 14.3) sunt
f papile secretoare, formatiuni epider- eliminate clorura de sodiu la plantele de
mice monocelulare de forma conica sau ovala, saratura, carbonatui acid de calciu la plantele
care dau aspectui catifelat petalelor multor de pe soluri calcaroase.

86
140. A. Structura unui par secretor la
menta: 1. celule secretoare, 2. cuti-
cula; B. Structura unui par secretor la
y roua-cerului: 1. traheide^ 2. celule
secretoare ^
141. Emergente secretoare la roua-cerului
142. Structura unei hidatode: 1. parenchim
asimilator; 2. traheide; 3. epiderma;
. 4. stomata acvatica; 5. epitem
143. Gutatia la capsun.

87
Gutatia are loc cand conditiile externe nu latex (ex. la Euphorbiaceae, Moraceae
permit transpiratia, mai ales Tn noptile reci, (ficus), arborele de cauciuc [Hevea brasilien-
precedate de zile calduroase, cand atmosfera sis - Fig. 146); o ruda a cauciucului este
este saturata cu vapori de apa. Gutatia poate gutaperca extrasa din Palaquium guta, o
avea loc Tn decursul Tntregii zile. Fenomenul planta din Indonezia; gutaperca nu are elas-
este mai intens Tn timpul noptii si mai scazut ticitatea cauciucului, Tnsa este perfect imper-
sau absent Tn timpul zilei. . meabila si nu este conducatoare de electrici-
Gutatia are rol Tn: tate, fiind folosita la izolarea cabluhlor sub-
- reducerea presiunii hidrostatice Tn vase- marine.
le lemnoase;
- favorizarea absorbtiei si conducerea
sarurilor minerale Tn corpul plantei;
- eliminarea excesului de apa si a saruri-
lor minerale;
-f nectariile (nectarine), structuri secre- Produsele de secretie si cele de
toare diferentiate pe diferite elemente florale excretie sunt specifice atat regimulul vege-
sau pe organe vegetative, Tn apropierea tesu- tal, cat si celui animal. Acestea au rol Tn
turiior conducatoare; produsul de secretie, mentinerea unui echilibru metabolic
numit nectar, este bogat Tn zaharuri si alte intern.
substante organice. Acesta serveste la
Excretia este un proces metabolic de
atragerea insectelor polenizatoare. Nectariile
dezasimilatie pnn care organismul elimina
florale se diferentiaza la baza elementelor
substantele reziduale (toxice).
periantului (Ranunculus sp. - Fig. 144,
Fritillaria sp.), pe receptacul sub forma de dis-
curi necarifere (Vitis vinifera, Prunus sp.,
Robinia pseudacacia), pe stamine nectarifere
APLICATII PRACTICE
(Colchicum sp., Dianthus).

Structurile secretoare interne sunt repre- 1. Luati 0 frunza de sunatoare si priviti-o


zentate phn: Tn zare (Fig. 147). Ce observati? Ce reprezinta

f celulele secretoare izolate, care pot fi: perforatiile din structura frunzei? Ce miros

oleifere, rezinifere, balsaminifere, taninifere, are si din ce cauza?

mucilagigene, care produc uleiuri etence,


balsamuri, taninuh, mucilagii, spatii secretoa- 2. Rupeti 0 coaja de portocala; ce miros
are? Din ce cauza, ce contine el?
re, care se prezinta sub forma de buzunare
sau canale secretoare (ex. la conifere - bal-
3. Luati 0 planta de laptele-cucului si rupeti
samuri, cactusi-latex); 144. Structura nectarifera la pic
0 bucata din frunza sau din ramuri. Veti obser-
-f laticiferele, structuri secretoare tubu- 145. Structuh laticifere ramificat
va ca se va scurge un Iichid laptos, provenit
loase, izolate sau asociate, simple sau ramifi- 146. Latex de cauciuc
din vasele laticifere. Ce reprezinta el?
cate (Fig. 145), care secreta un Iichid numit it47. Pungi secretoare la sunato.
144

144. Structura nectarifera la piciorul-cocosului; 1. petala; 2. solz nectarifer


145. Structuri laticifere ramificate
146. Latex de cauciuc .^ji, \
147. Pungi secretoare la sunatoare
urmator. Prin palnia ciliata tree c n celcm,
prin filtrare, produsii de excretie azotati
(amoniac, uree, creatinina), apa si sarurile
minerale, iar Tn portiunea mijiocie a tubului se
resorb unele saruri. Urina astfel formata este
eliminata la extehor.
EXCRETIA - La moluste, sistemul excretor este consti-

LAANlAlALE J tuit din 1-6 perechi de metanefhdii modificate


sau organele lui Bojanus, care se deschid cu
un capat Tn pericard, iar cu celalalt, Tn cavitatea
In lumea animala Tntalnim o mare vari- paleala.
etate a organelor excretoare. La crustacee (racul de rau), exista 1-2
glande antenare (metanefridii modificate), si-
EXCRETIA LA NEVERTEBRATE tuate la baza antenelor. Glanda antenara,
numita si glanda verde, este alcatuita dintr-un
Protozoarele si unii spongieri de apa dulce sac celomic, labihntui ce contine granule verzi,
au ca organite excretoare vacuolele pulsatile tubul colector lung si vezica excretoare care se
(Fig. 148), care, prin contractu ritmice, elimi- deschide phntr-un por la extehor (Fig. 152).
na prin cei doi pori si pe toata suprafata cor- Uhna, formata prin filtrare Tn sacul celo-
puiui apa, sarurile minerale si produsii azotati, mic, este alcatuita din apa, saruri minerale si
rezultat! din degradarea proteinelor, CO2 etc. produsi de excretie. Urinei i se adauga Tn
La spongien! marini, coanocitele si sistemul labirint componenta organica si apoi, la
de canale care se deschid Tn cavitatea athala nivelul tubului colector lung, are loc 0 reab-
conthbuie la eliminarea produsilor de deza- sorbtie a sarurilor minerale, astfel Tncat urina
similatie, 0 data cu fluxul de apa care strabate finala este hipotonica comparativ cu mediul
corpul (Fig. 149). La fel functioneaza si sis- intern.
temul gastrovascular de la celenterate. La arahnide si insecte, organele excre-
Phmul organ de excretie apare la platel- toare sunt reprezentate de tuburile
minti. Acesta este 0 protonefridie, alcatuita Malpighi, al caror numar vahaza Tntre 2-200.
dintr-un sistem de canale ramificate, Acestea au forma unor tubusoare si se
prevazute la capat cu cate 0 celula cu fla- deschid Tn intestin (Fig. 153). Phn partea
mura vibratila (Fig. 150). Apa si substantele initiala a tuburilor Malpighi sunt filtrate sub-
de excretie patrund Tn celula cu flamura stantele minerale, acidul uric, guanina, iar
vibratila phn difuziune si osmoza, iar de aici, prin partea terminal! se reabsorb apa si
pnn miscahle cililor, lichidul strabate canalele sarurile minerale.
colectoare si este eliminat la exterior prin Phn tubunle Malpighi se realizeaza 0
porii excretoh. mare economie de apa, aceasta constituind 0
La anelide, sistemul excretor este repre- adaptare la mediul terestru. Lichidul din
zentat de metanefridii{F\g. 151), formate din tuburi, drenat prin contractiile peretilor aces-
tubuh Tncolacite care comunica, pe de 0 tora, sufera un proces de reabsorbtie a apei
parte, cu cavitatea generala a corpuiui phntr- si a substantelor de care organismul are
0 palnie ciliata, iar pe de alta parte, cu exte- nevoie, nu numai la acest nivel, ci si Tn
riorul, printr-un por situat pe segmentui intestinul terminal.

90
- ' - : = " i a ciliata tree din celom,
:r : : : u s i i de excretie azotati
-ZZ reatinina), apa si sarurile
z' ' : : " ; u n e a mijiocie a tubului se
ele saruri. Urina astfel formata este
b exterior.
: . r e . sistemul excretor este consti-
- ;e-echi de metanefridii modificate
a z ui Bojanus, care se deschid cu
n pe-icard, iar cu celalalt, Tn cavitatea

ustacee (racul de rau), exista 1-2


ntenare (metanefhdii modificate), si-
baza antenelor. Glanda antenara,
glanda verde, este alcatuita dintr-un
lie, labihntui ee contine granule verzi,
ictor lung si vezica excretoare care se
printr-un por la extehor (Fig. 152).
formata phn filtrare Tn sacul celo-
alcatuita din apa, saruri minerale si
e excretie. Urinei i se adauga Tn
componenta organica si apoi, la
ibului colector lung, are loc o reab-
sarurilor minerale, astfel Tncat urina
e hipotonica comparativ cu mediul

ralinide si insecte, organele excre-


5unt reprezentate de tuburile
' al caror numar variaza Tntre 2-200.
au forma unor tubusoare si se
in intestin (Fig. 155). Phn partea
tubuhlor Malpighi sunt filtrate sub-
minerale, acidul uhc, guanina, iar
1ea terminal! se reabsorb apa si
minerale.
uburile Malpighi se realizeaza o
lomie de apa, aceasta constituind o
la mediul terestru. Lichidul din 148. Vacuola pulsatila la parameci ^-t-^'
enat phn contractiile peretilor aces- 149. Excretia-la spongien: 1. oscul; 2. poh inhalati; 3. athum; 4. coanocite; 5. spiculi siliciosi
ra un proces de reabsorbtie a apei 150. Protonefndie la platelminti: 1. celula cu flamura vibratila; 2. vezica; 3. por excretor
itantelor'de care organismul are 151. Metanefridii la anelide
lu numai la acest nivel, ci si Tn 152. Glanda verde la crustacee: 1. labirint; 2. canal colector; 3. vezica excretoare
terminal. 153. Tuburi Malpighi la insecte (1) '

L
91
EXCRETIA LA VERTEBRATE Metanefrosul este stadiul eel mai evoluat
al hnichiului, numit si hnichi definitiv. El se
La vertebrate, sistemul excretor este for- dezvolta Tn partea posterioara a coloanei ver-
mat din doi rinichi si cai de excretie. In cursul tebrale dintr-un mugur metanefrotic, din
dezvoltarii ontogenetice, hnichiul trece prin canalul Wolff al mezonefrosului. Tubunle
trei stadii: pronefros, mezonefros si metane- uhnifere metanefrotice sunt Tn numar mai
fros. mare si nu se deschid Tn cavitatea corpuiui.
Pronefrosul (rinichi cefalic sau primordial) Aceste tubuh Tncep cu glomerulul Malpighi,
constituie forma cea mai simpla de rinichi. El Tnconjurat de capsula Bowman, si se conti-
se gaseste situat inapoia capului si reprezinta nua cu conductui care se deschide Tn ureterul
rinichiul functional de la ciclostomii aduiti, si definitiv.
Tn primele stadii embrionare la celelalte verte- Dupa formarea metanefrosului, mezone-
brate. Este alcatuit din tuburi urinifere ase- frosul dispare complet la femela, pe cand la
zate perechi, care comunica cu cavitatea cor- mascul se mai pastreaza Tn partea anterioara,
puiui printr-o palnie ciliata numita nefrostom. Tndeplinind functia de legatura dintre glanda
In apropierea nefrostomului se gaseste un sexuala masculina (testicul) si canalul Wolff.
ghem de capilare care formeaza glomerulul Asadar, la vertebratele superioare, canalul
vascular, cu rol Tn transportui produselor de Wolff se pastreaza la mascul, cu rol de con-
excretie. Tubunle urinare se deschid Tn fiecare duct genital. La femela, aceasta functie este
parte a corpuiui Tntr-un canal longitudinal Tndeplinita de canalul Muller, care se formea-
numit canalul lui Wolff, care se deschide Tn za tot din canalul Wolff si se mai numeste si
cloaca. oviduct.
Mezonefrosu/(rinichi primar sau interme- Metanefrosul este functional la adultii
diar) reprezinta un stadiu mai evoluat fata de reptilelor, pasahlor si mamiferelor.
pronefros. Mezonefrosul este format din mai La ciclostomi, organele de excretie se
multe tuburi urinifere. Nefrostomii sunt prezinta sub forma de pronefros situat Tn
rudimentari si Tnchisi; ei nu mai comunica cu partea anterioara si de mezonefros Tn partea
cavitatea generala a corpuiui si nu sunt mijiocie si postenoara a corpuiui.
functional!. Tuburile urinifere primesc pro- La pesti, hnichii sunt asezati Tn apropierea
dusele toxice direct din sange; ele dau cate coloanei vertebrale, ca doua benzi, cu cate
un mugur care se alungeste si, evaginand, un ureter scurt fiecare si care se unesc Tntr-un
acopera glomerulul vascular, formand capsu- singur canal care se deschide Tn cloaca
la Bowman, care apare pentru prima data Tn (Fig. iS-iA). Substantele toxice colectate la
structura rinichiului. In acest mod, glomerulul nivelul hnichilor se scurg prin uretere Tn vezi-
vascular devine intern si este cunoscut sub ca uhnara, de unde sunt eliminate la exterior
denumirea de glomerulul Malpighi. Tuburile printr-un por excretor.
uhnifere se deschid Tn canalul Wolff care La amfibieni, sistemul excretor este format
Tndeplineste rol de ureter pnmitiv. Un astfel din doi rinichi voluminosi, asezati simetrie Tn
de rinichi este functional la ciclostomi, pesti si abdomen fata de coloana vertebrala. Rinichiul
amfibieni aduiti, reptile, pasah si mamifere. este alungit la urodele si scurt la anure. La mai
La om, el apare Tn phma luna a dezvoltahi multi amfibieni, ureterele (canalul Wolff) ser-
embhonare, atinge un maxim de dezvoltare vesc atat la evacuarea uhnii, cat si a elemen-
Tn luna a doua si apoi degenereaza. telor sexuale, Tn special la mascul (Fig. LS-iB).

92
M B i i e s t e stadiul eel mai evoluat
T
p i f i r - : si rinichi definitiv. El se
: ? ~ a ::5:erioara a coloanei ver-
----- metanefrotic, din
-: ~a::'efrosului. Tuburile
:e sjnt in numar mai
h. :z z'- z '- cavitatea corpuiui.
H.'- - : - : : cmerulul Malpighi,
: - r c c - a Bc.vman, si se conti-
e r e se oeschidein ureterul

. zzz -etanefrosului, mezone-


B r e : : ~ c e : a femela, pe cand la
- s c s sc-eaza in partea anterioara,
- - z zz legatura dintre glanda
-z cescicul) si canalul Wolff.
r e-ec-e:e,e superioare, canalul
- z mascul, cu rol de con-
a . a - a - e a, aceasta functie este
z zz ZZ'Z - Muller, care se formea-
: a - a - .Volff si se mai numeste si

- - - - a s - esae functional la aduKii


a rsarilor si mamiferelor.
xKKiomi, organele de excretie se
a.a " : - ~ a de pronefros situat Tn
-ae- a a-a s oe mezonefros Tn partea
posterioara a corpuiui.
5tr, hnichii sunt asezati Tn apropierea
wertebrale, ca doua benzi, cu cate
scj't ^ecare si care se unesc Tntr-un
-a ca-e se deschide Tn cloaca
- S-cstantele toxice colectate la
:- c- se scurg phn uretere Tn vezi-
oe .--de sunt eliminate la extehor
r excretor.
fitoen/; sistemul excretor este format
ikhi voluminosi, asezati simethc Tn
fata de coloana vertebrala. Rinichiul
lit la urodele si scurt la anure. La mai
154. Sistemele excretor si genital: A. la pesti; B. la amfibieni; C. la reptile; D. la pasari;
ibieni, ureterele (canalul Wolff) ser-
1. hnichi; 2. ovar; 3. testicul; 4. spermiduct; 5. oviduct; 6. ureter; 7. vezica unnara;
ia evacuarea uhnii, cat si a elemen-
8. corp galben; 9. ureter; 10. cloaca; 11. penis; 12. canal deferent
ale, Tn special la mascul (Fig. 154B).

93
Ele se deschid in cloaca. Din cloaca, uhna piramide Malpighi, cu varful spre sinusul
este impinsa in vezica urinara. renal, ce proemin! Tntr-o papila, care are
La reptilele adulte, rinichiul este de tip 15-20 orificii de deschidere a tubilor
metanefros, Tn timp ce, la embrioni, exista unniferi. La baza flec!rei piramide Malpighi
pro- si mezonefros. Cei doi hnichi, de forma exist! niste formatiuni conice numite
variabila, sunt alungiti si lobati, asezati Tn par- piramidele Ferrein. Fiecare piramid!
tea posterioara si dorsala a cavitatii abdomi- Malpighi, Tmpreun! cu piramidele Ferrein
nale. Ureterele sunt scurte si se deschid Tn aferente si zona cortical! ce o Tnconjoara,
cloaca (Fig. 154 C). Tot Tn cloaca se mai formeaza un lob renal.
deschide si vezica urinara, care este bine dez- Unitatea structurala si functionala a
voltata. rinictiiului la mamifere este nefronul, alc!tuit
La pasari, hnichii sunt de tip metanefros, din corpusculi renali (diferentiat! Tn capsula
alungiti si asezati pe fata interna a osului Bowman si glomerulul vascular) si tubul
sacrum. Fiecare hnichi este format din trei lobi. urinifer - format din trei segmente: proximal,
Ureterul, la mascul, porneste de pe partea ven- subtire (ansa lui Henle) si distal.
trala a fiecarui hnichi si se deschide Tn cloaca,
fiecare separat (Fig. 154 D). Vezica uhnara
lipseste, ca o adaptare la zbor. Urina pasanlor
este foarte bogata Tn acid uric si urati.
La mamifere, rinichli sunt de tip metane-
J.
fros, care apar ca niste organe compacte, f Evolutia sistemului excretor Tn seria
prezentand o forma tipica, de bob de fasole animal! este rezultatui actiunii factohlor
(Fig. 155). Cei doi rinichi sunt asezati Tn cavi- externi, consecint! a adapt!rii organis-
tatea abdominala. La partea lor superioara melor la diferite medii de viat!.
se afIa capsulele suprarenale. De la fiecare La vertebrate, rinichiul trece prin trei
rinichi pleaca cate un ureter destui de lung, stadii de dezvoltare: pronefros, mezone-
care se deschide Tn vezica urinara. Vezica uri- fros si metanefros.
nara se continua cu uretra si orificiul excretor.
Rinichiul este acopent cu o capsula care
Tndeplineste rol de aparare. Sectionand un
hnichi, deosebim doua zone: una subcapsu- APUCOTII WmCTlCi
lar! de culoare rosie-bruna, numita zona cor- I ^
ticala, cu aspect granular, si o zona centrala Disecipie :1a 'tspme saui to coibaii ipentru ewi-
de culoare deschisa, cu aspect striat, numita dentiierea sistenm.u(yi mirietor
zona medulara. Aceste doua zone se Tntre- tVlateriale necesare: iepure sau cobai,
patrund. Substanta cortical! are aspectui trusa de disectie, tav! de disectie.
granular datorita corpusculilor renali, iar sub- Modul de lucru: se anesteziaza animalul
stanta medular! are aspect striat datorit! si se fixeaza Tn tava de disectie, cu partea
tuburilor colectoare. Zona cortical! trimite Tn posterioar! Tn sus. Cu foarfeca, se Tndep!r-
zona medular! cordoane care o comparti- teaza tegumentui si stratui muscular din
menteaz! Tn 9-12 formatiuni, numite zona abdominal! si se pun Tn evidenta cei doi
piramidele Malpighi. La om, exist! 7-14 rinichi si c!ile urinare (Fig. 156).

94
:j varful spre sinusul
if.a. Jntr-o papila, care are
deschidere a tubilor
l i e c a r e i piramide Malpighi
muaSkf: conice numite
man. Fiecare piramida
B Oi piramidele Ferrein
I d v i c a t a ce o Tnconjoara,

CE-'.- f 5 ^unctionala a
B f c r ^r- -f->onu/, alcatuit
ra*- : - a t i Tn capsula
- . . a;ar) si tubul
' - r c e ^ t e : proximal,
~ - ' i Z :C3i.

zrz-. . excretor Tn seria 156


E -er. c e r acciunii factorilor
r r : - --^ .- eoaptarii organis-
E r ~e; ;e .iata.
Dece-e - c j ! trece prin trei
toiC'--- r c e f r o s , mezone-

r i i C A T I I PRACTICE
f - J
kzkt i "erj-e 5au :ia entail pentru evi-

155. Sistemele excretor si genital la mami-


iiie necesare: iepure sau cobai,
fere: 1. testicul; 2. ureter; B.glanda
isectie, tava de disectie.
_ I suprarenala; 4. rinichi; 5. vezica uri-
de lucru: se anesteziaza animalul
nara; 6. uter; 7. ovar
geaza Tn tava de disectie, cu partea 456. Evidentierea sistemului excretor la iepu-
oara in sus. Cu foarfeca, se Tndepar- rg; 1. suprarenala dreapta; 2. suprarena-
tpgumentol si stratui muscular din la stanga; 3. rinichi; 4. uretere; 5. vezica
bdominala si se pun Tn evidenta cei doi urinara; 6. vena cava; 7. aort^; 8. artere
caile urinare (Fig. 156). si vene renala. ....... ^
f
Functia sistemului excretor. La nivelul
rinichiului se elimina produsii rezultati din
metabolism, precum si unele substante
straine care patrund Tn organism.
I 157

Trei mecanisme contribuie la formarea


urinei (Fig. I58B):
EXCRETIA f Ultrafiltrarea glomerurala - are loc la
nivelul glomerulului Malpighi si se realizeaza
LAOM' Tntre sangele din capilare si capsula Bowman,
potrivit legilor difuziunii si osmozei. Globulele
Sistemul excretor la om este alcatuit din sangelui si proteinele plasmatice, avand mo-
organele in care se formeaza urina - rinichii, lecule mari, nu tree. Lichidul filtrat din
conductele ce transport! urina de la rinichi - capsula formeaza uhna primara si are aceeasi
ureterele - spre organul cavitar Tn care se compozitie ca a plasmei, minus proteinele. In
depoziteaza - vezica urinara - si un conduct 24 de ore se formeaza 0 cantitate mare de
prin care continutuI vezicii este eliminat - urina primara {]80 litri). Din aceasta cantitate
uretra. numai 1-1,5 litri sunt eliminati sub forma de
Rinichii sunt organe pereche, asezate Tn urina definitiva.
cavitatea abdominala, de o parte si de alta a f Reabsorbtia tubulara - se face la
coloanei vertebrale ( T , i , 1,2-13). nivelul tubilor uriniferi. 0 reducere asa de
mare a filtratului glomerular nu se poate ex-
Structura hnichilor. La suprafata hnichiul plica decat phntr-o puternica reabsorbtie a
este acopent cu 0 capsula fibroasa. Observati apei. Se reabsorb complet si unele substante
Tn figura 1.57 structura interna a rinichiului. din urina primara, ca de exemplu glucoza si
Nefronul (Fig. I58A) este alcatuit dintr-un aminoacizii. Reabsorbtia se face atat Tn mod
corpuscul renal (Malpighi) si un tub urinifer activ, cat si Tn mod pasiv.
lung de 3-4 cm. f Secretia tubulara - este considerata un
Corpusculul renal (Fig. 159) este alcatuit mecanism secundar, care intervine Tn formarea
dintr-o capsula cu peretii dubli, numita capsu- urinei atunci cand procesul de filtrare nu
la Bowman. Capsula se continua cu tubul reuseste sa realizeze singur epurarea organis-
contort proximal; acesta se continua cu un mului de substantele nefolositoare. Tot ca un
tub Tndoit Tn forma de U, numit ansa Henle. mecanism de secretie este considerata si pro-
Aceasta se continua cu tubul contort distal, ducerea de amoniac, phn care hnichiul inter-
care se deschide Tntr-un tub colector. Fiecare vine Tn mentinerea reactiei mediului intern. De
tub colector se deschide Tn varful unei papile asemenea, trecTn uhna si ioni de H si K.
renale.

CAlLE DE EXCRETIE 157 Structura rinichiului: 1. zon,


f Unitatea morfofunctionala a rinichiu-
4. bazinet; 5. ureter; 5. arter;
lui este nefronul, cu rol Tn formarea urinei.
Mai multe calice mici se unesc Tn trei calice 158. A. partile componente ale"n
f Excretia reprezinta un proces metabolic renal; 4. tub contort proMm.
mah ce conflueaza, formand bazinetul. Din
de dezasimilatie, phn care organismul elimina formahi urinei phmare (1) s i :
bazinet pleaca ureterul, un conduct lung de
substantele reziduale toxice din organism. 159. Corpuscul renal - imagine m
25-30 cm care se deschide Tn vezica uhnara.

96 . . .
I
ss-.e---ui excretor. La nivelul
^ '.-'I orodusii rezultati din
' si unele substante
'- c'ganism.
a c r i b u i e la formarea

,. --.-^z ~ z-^.emra\a - are loc la


- e r - . '.'3 pighi si se realizeaza
|^<in C3C iare si capsula Bowman,
Ibrdifuziunii si osmozei. Globulele
i proteinele plasmatice, avand mo-
fi. nu tree. Lichidul filtrat din
3 5 : 3 -'ina pnmara si are aceeasi
a 3 ; asmei, minus proteinele. in
r rieaza 0 cantitate mare de
i ' i '53 litri). Din aceasta cantitate
1.5 Irth sunt eliminati sub forma de

absorbtia tubulara - se face la


bilor unniferi. 0 reducere asa de
Iratului glomerular nu se poate ex-
it c'-^tr-o puternica reabsorbtie a
3 ; : s : ' D complet si unele substante
: - a ' a , ca de exemplu glucoza si
DI. Reabsorbtia se face atat in mod
si In mod pasiv.
jetia tubulara - este considerata un
secundar, care intervine in formarea
unci cand procesul de filtrare nu
sa realizeze singur epurarea organis-
substantele nefolositoare. Tot ca un
n de secretie este considerata si pro-
de amoniac, phn care hnichiul inter-
lentinerea reactiei mediului intern. De
a , tree in uhna si ioni de H si K.

WSTETll

.nitatea morfofunctionala a hniehiu- 157. Structura nniehiului: 1. zona eorticala; 2. zona medulara; 3 piramide
Malpighi;
4. bazinet; 5. ureter; 6. artera renala; 7. vena renala; 8. corpuscul renal
ie*ronul, eu rol in formarea uhnei.
iDfe. A. partile componente ale nefronului: 1. capsula Bowman; 2 artehola' 3
xeretia reprezinta un proces metabolic . glomenul

1
renal; 4. tub contort proximal; 5. ansa Henle; 6. tub colector' 7 venula-
isimilatie, phn care organismul elimina B. schema
formani unnei phmare (1) si secundare (2)
itele reziduale toxice din organism.
159, Corpuscul renal - imagine microscopica

97
" J^, .

TESTE D E EVAI^UARE 7. Organismele saprofite au rol in: ,


a. valohficarea resturilor vegetale si ani-'
male din sol; ]
y. Fotosinteza este procesul care asigura:
a. formarea oxigenului; b. obtinerea unor antibiotice; '

b. formarea dioxidului de carbon; c. alterarea alimentelor;


c. formarea glucidelor; d. fabhcarea branzeturilor si a painii.
d. formarea vitaminelor.
8. Organismele parazite sunt:
2. Clorofila contine urmatorii pigmenti: a. bacteriile patogene; !
a. clorofila a; b. ciupercile;
b. xantofila; c. viermii;
c. pigmentii galbeni; d. tortelul.
d. clorofila b.

9. Plantele superioare parazite sunt:


3. Fotosinteza se determina dupa:
a. muma-paduhi;
a. cantitatea de substante organice pro-
b. lupoaica;
duse;
c. vascul;
b. oxigenul produs;
d. tortelul.
c. dioxidul de carbon absorbit;
d. cantitatea de apa consumata.
10. Dintre plantele mixotrofe fac parte:
4. Dintre organismele heterotrofe fac a. roua-cerului;
parte: b. vascul;
a. bacteriile; c. otratelul de balta;
b. plantele parazite; d. iarba-grasa.
c. ciupercile; '
d. unele plante verzi. 11. In respiratia aeroba plantele oxideaza
substantele organice folosind oxigenul:
5. Din grupa plantelor saprofite fac a. liber din aer;
parte:
b. Indus Tn diferite substante;
a. bacteriile; ,
c. din sol;
b. plantele superioare;
d. dizolvatTn apa.
c. ciupercile inferioare;
d. ciupercile cu palarie. ^
12. In respiratie, prin oxidarea substante-
lor organice, se elibereaza:
6. Nutritia simbiotrofa apare la:
a. Iicheni; a. oxigen si energie;

b. alge; b. apa;
c. plante leguminoase cu bacterii; c. dioxid de carbon;
d. plante supehoare cu ciuperci. d. numai energie.

98
13. Respiratia aeroba se poate evidentia 20. Respiratia este:
prin: a. interna;
a. dioxidul de carbon produs; b. celulara;
b. consumul de oxigen; c. externa;
c. consumul de substanta organica;
d. intercelulara.
d. energie consumata.

21. Seva bruta este condusa in corpul


14. Factorii externi care influenteaza res-
plantelor prin:
piratia sunt:
a. concentatia O2 si CO2; a. vasele liberiene;
b. temperatura; b. vasele lemnoase;
c. umiditatea; c. de la celula la celula;
d. lumina. d. epiderma.

75. Reactiile de oxidare se produc in: 22. Mecanismul absorbtiei apei de catre
a. protoplasma celulelor;
plante poate fi:
b. mitocondrii;
a. direct;
c. ribozomi;
b. activ;
d. aparatui Golgi.
c. pasiv; jj
16. Fermentatia acoolica produce: d. indirect.
a. alcool etilic;
b. dioxid de carbon; 23. Circulatia deschisa exista la:
c. oxigen; a. insecte;
d. hidrogen. b. moluste;
c. anelide;
17. Respiratia la amfibieni este:
d. nematode.
a. cutanata;
b. dubIa;
c. pulmonara; 24. Circulatia inchisa exista la:
d. traheala. a. cefalopode;
b. pesti;
18. Respiratia la rama este: c. amfibieni;
a. cutanata; d. pasah;
b. traheala; e. mamifere. "
c. dubIa;
d. pulmonara.
25. Circulatia dubIa, inchisa si incom-
pleta 0 intalnim la:
19. Respiratia la pasari se realizeaza prin:
a. pesti;
a. plamani;
b. tegument; b. amfibieni;
c. intestin; c. reptile;
d. sacii aerieni. . d. crocodilieni.

99
26. Circulatia dubia, inchisa si completa o 32. Sistemul excretor la vertebrate este
intalnim la: format din: -f Analizati imaginea de mai j
a. crocodilieni; a. rinichi;
b. pasari; b. uretere;
c. mamifere; c. vezica urinara;
d. om. d. uretra.

27. Prin excretie se elimina: 33. Partile componente ale unui nefron
a. apa; sunt:
b. saruri minerale; a. capsula Bowman;
c. substante de dezasimilatie; b. tubul contort proximal;
d. dioxid de carbon. c. ansa Henle;
d. tubul contort distal.
28. Structurile secretoare externe la
plante sunt: 34. Mecanismele de formare a urinei la
a. vasele laticifere; mamifere sunt:
b. papilele secretoare; a. osmoza;
c. hidatodele; b. ultrafiltrarea glomerurala;
d. nectariile. c. reabsorbtia tubulara;
d. secretia tubulara.
29. Structurile secretoare interne la
plante sunt:
a. emergentele secretoare;
b. canalele rezinifere;
c. celulele oleifere;
d. peril secretori.

30. Metanefridiile apar pentru prima


data la:
a. viermii platelminti;
b. anelide;
c. insecte;
d. crustacel.

31. Cei mai evoluat tip de rinichi este?


a. metanefrosul;
I b. mezonefrosul;
c. pronefrosul;
d. metanefridia.

100
<
5 vertebrate este
-f Analizati imaginea de mai jos si identificati organele marcate cu cifre de la 1 la 9.

ts.

:e i f unui nefron

I ::-al;

'3fe a urinei la

icee
':- : : ~ e ' j r a l a ;

101
B
PtmctUle de relafJe
1. Sensibilitatea la plante

MISCAKEA I A
PLANTE f

Fiecare organism se afia intr-un sciiimb Miscarile de crestere pot fi orientate,


permanent de substante, energie si informatie provocate de actiunea unilateral! a unui factor
cu mediul sau Tnconjurator. Atat organismul, extern si se numesc tropisme, sau neorientate
cat si mediul Tsi modifica caracteristicile Tn cand sunt provocate de schimbarea tempera-
timp. Sensibilitatea, excitabilitatea si miscarea turii, de alternanta luminii cu Tntunericul etc.,
sunt proprietati ale tuturor organismelor vii. si se numesc nastii.
Miscarile plantelor se pot clasifica Tn Tropismele. Aceste miscari se observa la
miscari: din interiorul celulei, de locomotie si organele vegetative ale plantelor. Dintre
de crestere. formele de tropisme amintim:
Miscarile din interiorul celulelor se dato- f geotropismul - la germinarea unei
reaza citopiasmei, care reactioneaza la o seminte, radacinita, care strabate tegumen-
excitatie provocata de un factor extern sau tui seminal, creste Tn jos (Tn pamant),
intern. Miscarea citopiasmei se face cu atat
independent de pozitia semintei, iar tulpinita
mai usor, cu cat ea este mai putin vascoasa
Tn sus (Fig. i<'''). Aceasta tendinta a cresterii
si depinde de temperatura si de prezenta oxi-
plantelor este determinata de actiunea fortei
genului. Miscarea citopiasmei antreneaza
de gravitatie a Pamantului. Radacina prezinta
miscarea nucleului si a cloroplastelor, precum
un geotropism pozitiv, iar tulpina, un geotro-
si a altor organite celulare.
pism negativ;
Bine studiata este miscarea cloroplastelor
f fofofrop/smu/- miscarea sub influenta
la frunzele de lintita (Fig. 1 6 0 ) . La lumina
actiunii unilaterale a luminii (Fig. UA). Se
intensa frunzele Tsi schimba culoarea. Ele
observa la frunzele plantelor si la tulpinile
devin mai albicioase, datorita deplasarii cloro-
tinere care primesc lumina intensa numai
plastelor si asezarii lor de-a lungul peretilor
dintr-o parte. Frunzele se asaza perpendicu-
verticali ai celulelor mezofilului frunzei. Daca
intensitatea luminii scade, cloroplastele se lar pe directia razelor luminoase, prin curburi
asaza de-a lungul peretelui longitudinal, spre formate la nivelul petiolului;
lumina. f hidrotropismul - se observa la radacini-
Miscarile de locomotie se realizeaza prin le acelor plante care cresc Tntr-un sol Tn care
Jntermediul cililor si flagelilor, care determina exista 0 diferenta de umiditate, de o parte si
deplasarea unor celule (anterozoizi, zoospori) de alta a lor. Radacinile se curbeaza spre
si organisme inferioare (flagelate, ciliate, alge zonele cu mai multa umiditate, deci au un
verzi unicelulare, bacterii). hidrotropism pozitiv.

102
B
liQe de relatie 160
Mibilitatea la plante

C
le de crestere pot fi orientate,
z~'z- jnea unilaterala a unui factor
c e s c tropisme, sau neorientate
: - : . : :ate de schimbarea tempera-
--.---z".a luminii cu intunericul etc.,

- e e . Aceste miscari se observa la


e:e:3tive ale plantelor. Dintre
;e v i : sme amintim:
::-:zsT)ul - la germinarea unei
racacinita, care strabate tegumen-
-z reste in jos (in pamant),
oe pozitia semintei, iar tulpinita
. I b l ) . Aceasta tendinta a crestehi
este determinata de actiunea fortei
. it.aiy--v!^
atie a Pamantului. Radacina prezinta
vopism pozitiv, iar tulpina, un geotro-
gativ;
Hotropismul- miscarea sub influenta 162
imilaterale a luminii (Fig. ! 6 2 ) . Se
b frunzele plantelor si la tulpinile
are phmesc lumina intensa numai
parte. Frunzele se asaza perpendicu-
irectia razelor luminoase, prin curbuh
nivelul petiolului;
idrotropismul - se observa la radacini-
X plante care cresc intr-un sol in care
diferenta de umiditate, de o parte si ^60. Miscarea cloroplastelor la frunzele de lintita: A. la Tntuneric; B. la lumina puternica'
lor. Radacinile se curbeaza spre C. la umbra
mai multa umiditate, deci au un 161. Geotropism la plantula de fasole
sm pozitiv. 162. Fototropism \

103
-f chimiotropismul - reprezinta miscarea f nictinastiile - sunt caracteristice frun-
radacinilor plantelor sub actiunea substan- zelor de leguminoase (trifoi, fasole, salcam
telor chimice. Cand in sol se creeaza dife^ etc.). Ziua foliolele sunt Tn pozitie orizontal!
rente de concentratie a substantelor mine- sau putin hdlcate Tn sus, iar noaptea sunt
rale nutritive, radacinile se indreapta spre lasate Tn jos. Mecanismul ridic!rii sau
acea parte unde concentratia Tn saruri este coborahl foliolelor si frunzelor se face de la
mai mare. Prin urmare, radacinile au un articulatia petiolului sau foliolei, unde se pro-
chimiotropism pozitiv, duc modific!ri de turgescent! neegale;
f tigmotropismul - tropism de contact, f seismonastiile - cele mai cunoscute
care se constata la carceii de vita de vie, la sunt la frunzele de Mimosa pudica (Fig.
cucurbitacee etc. Fata carcelului, venind Tn

I
165). 0 foliol! de mimoza, atins!, se las! Tn
contact cu un corp aspru si nu prea gros, se jos, iar excitatia se transmite si la alte frunze,
opreste din crestere, dar fata opusa continua si dac! este destui de puternica, la planta
sa se alungeasca, formand cateva spire Tn Tntreaga. Aceste misc!ri sunt determinate de
jurul suportului. Intreg carcelul devine o spi- 0 excitatie mecanic!.
ral! elastic! ce trage si apropie Tntreaga
tulpin! de suport;
f circumnutatie - exista la plantele volu-
bile, fiind executata de varfurile tulpinilor
(fasole, rochita randunicii, hamei) (Fig. 163).
Varfurile, din cauza cresterii lor rapide si Tntal- 4- Functiile de relatie asigur! integrarea
nind un suport, se Tncol!cesc Tn jurul lui. organismului Tn mediul s!u de viata.
Sensul de Tncol!cire este caracteristic speciei: 4 Plantele sunt sensibile la anumiti fac-
la fasole si rochita randunicii, de la stanga la tori din mediu si reactioneaz! Tn mod diferit
dreapta, la hamei, de la dreapta la stanga. sub influenta acestora.
Nastiile. Sunt misc!ri provocate fie de
variatiile temperaturii, ori intensit!tii luminii
sau a ambelor, fie de schimb!rile de turges- APLICATII PRACTICE
cent!. Nastiile sunt: de crestere (termonasti-
ile si fotonastiile) si provocate de modificari
1. Evidentierea miscani citopiasmei si a
de turgescenta {nictinastiile si seismo- cloroplastelor la ciuma-apelor [Elodea
nastiile): canadensis) (Fig. 166).
f termonastiile - sunt Tntalnite la floarea Materiale necesare: plant! de ciuma-apelor,
de lalea, brandus! etc. Deschiderea florilor are pens!, lame si lamele, microscop optic.
loc numai dac! temperatura aerului este mai Modul de lucru: cu ajutorul pensei se
ridicat!. Dac! temperatura creste, partea desprinde o frunz! de pe tulpina plantei. Ea
interna a petalelor creste mai repede decat se pune Tntr-o pic!tur! de a p ! pe o lam! de
cea extern!, si floarea se deschide; SticI! si se acoper! cu o lamel!. Preparatui se
-f fotonastiile - le Tntalnim la papadie, observa la microscopul optic, unde dup! 163. Circumnutatie la hamei
, cactusi (Fig. 164); noaptea florile se Tnchid, 10-20 de minute, Tn celulele mezofilului ' ^A. Fotonastie la floarea de
iar ziua se deschid. La tutun, regina noptii, frunzei se observa circulatia citopiasmei si a I S e l s m o n a s t i e la Mimos:
florile se deschid noaptea si se Tnchid ziua; cloroplastelor. 166. Miscarea citopiasmei si

104 . .
163. Circumnutatie la hamei "^'-^
64. Fotonastie la floarea de cactus
165-Selsmonastie la/W/mosa puc//ca ^ * ~
166. Miscarea citopiasmei si a cloroplastelor la planta acvatica ciuma-apelor
A
FimctiUe de relatie
2. Sensibilitatea la animale

TIPURI DE
SISTEM
NERVOS

Sistemul nervos Tn seria animala prezinta altor nevertebrate (moluste, cefalopode,


grade diferite de complexitate morfo-functio- artropode). Fiecare ganglion devine un cen-
nala. Prin structuri speciale de tipul recepto- tru nervos", elementele sale celulare fiind
rilor si al organelor de simt, sistemul nervos bogat interconectate sinaptic. Astfel, se sta-
primeste informatii despre la modificarile bileste 0 diferentiere Tntre elementele ner-
petrecute Tn afara sau Tn interiorul organis- voase centrale si cele periferice. Ganglionii
melor. In urma prelucrarii informatiilor, sis- sunt legati Tntre ei prin conective, pachete de
temul nervos emite comenzi catre diferitele fibre senzonale sau de asociatie care asigura
structuri efectoare, care determina un ras- conectarea functionala a ganglionilor.
puns caracteristic.
Cei mai simplu sistem nervos este eel Tn ORIGINEA SI DEZVOLTAREA
forma de refea Tntalnit la celenterate, Tn care ONTOGENETICA A SISTEMULUI
se realizeaza fenomene integrative sinaptice NERVOS LA CORDATE
(Fig. 167).
La meduze, se evidentiaza o tendinta de Sistemul nervos al cordatelor are origine
concentrare a neuronilor sub forma unor ectodermica. Celulele ectodermului, situate
inele situate pe marginea umbrelei. 0 aseme- de 0 parte si de alta a liniei mediane dorsale
nea specializare morfologica permite coor- a discului embrionar, se Tnmultesc si dau
donarea rapida a miscarilor de Tnot. nastere unei formatiuni numita placa neurala
Organizarea nervoasa Tn retea" de tip celen- (Fig. 169 A). Aceasta formeaza un sant neu-
terat se Tntalneste si la multe alte grupe de ral (Fig. 169 B), care prezinta doua margini
animale. De pilda, chiar la vertebrate, sis- laterale numite creste neurale. Marginile
temul nervos vegetativ periferic poseda aran- santului se unesc si formeaza un tub neural
jamente de acest tip. (Fig. 169 C). In partea antehoara a acestuia
0 data cu organizarea segmentara a cor- se formeaza o vezicula cerebrala care se
puiui, s-au constituit aglomerah neuronale Tmparte Tn trei vezicule (Fig. 169 D, E, F);
de tipul ganglionilor (Fig. 168); la viermii f prozencefal;
inelati sunt prezente Tn fiecare segment al f mezencefal;
corpuiui, reprezentand un sistem nervos gan- f rombencefal.
' glionar scalariform. Sistemul nervos gan- In stadiul urmator, prozencefalul se seg-
glionar, cu unele modificari, de tipul con- menteaza Tn doua vezicule; telencefal si
topirii unor ganglioni, este caracteristic si diencefal; rombencefalul se segmenteaza Tn

106 .
A"
de relatie
itatea la animale

: r : e (moluste, cefalopode,
:z oanglion devine un cen-
e ~ e " : 5 9 sale celulare fiind
| | ^ : - e r a : e synaptic. Astfel, se sXd.-
z'-.-r-'z intre elementele ner-
r v i e : ;e e periferice. Ganglionii
(S'-ve e c n conective, pachete de
K r . = e s a j de asociatie care asigura
r i ---r. : ' 3 3 a ganglionilor.

rEL\I DEZVOLTAREA
lENETICA A SISTEMULUI
) S LA CORDATE

- 3 - . : 5 ai cordatelor are origine


K a . Celulele ectodermului, situate
He si de alta a liniei mediane dorsale
^.^K.iQpgj.^ 5g inmultesc si dau
-:--3t!uni numita p/aca neura/a
9 A;. Aceasta formeaza un sant neu-
3 care prezinta doua margini
' - ~ - . e creste neurale. Marginile
Sistem nervos in forma de retea la hidra *
i se unesc si formeaza un tub neural
168. Sistem nervos la nevertebrate: A. la anelide; B. la crustacee; C. la insecte (carabus) -
9 C). In partea anterioara a acestuia
a. larva; b. adult; 1. conective; 2. ganglioni cerebroizi; 3. ganglioni subesofagieni;
neaza o vezicula cerebrala care se
4. ganglioni toracici; 5. ganglioni abdominali; 6. ganglioni ventrali; 7. inel periesofagian
! ffi trei vezicule (Fig. 169 D, E, F);
Dezvoltarea sistemului nervos la cordate: A. formarea placii neurale - 1. placa neurala,
xozencefal;
2. ectoderm, 3. endoderm; B. formarea santului neural - 1. creste neurale, 2. sant neu-
nezencefal;
ral, 3. ectoderm, 4. endoderm; C. formarea tubului neural - 1. ectoderm, 2. tub neu-
rombencefal.
ral, 3. endoderm; D. formarea veziculei cerebrale; E. formarea celor trei vezicule -
stadiul urmator, prozencefalul se seg-
1. prozencefal, 2. mezencefal, 3. rombencefal; F. formarea celor cinci vezicule cerebrale
a:5 "n doua vezicule: telencefal si
- 1. telencefal, 2. diencefal, 3. mezencefal, 4. metancefal, 5. mielencefal -4
rmbencefalul se segmenteaza in

107
doua vezicule: .metencefal si mielencefal. implica functii tactile si motorii mai com-
Restui tubului neural se va transfornna Tn plexe, deci specializarea unor centrii nervosi
nnaduva spinarii. Crestele neurale se vor din regiunile cervicala si toraco-sacrala.
transforma Tn ganglioni nervosi somatici La repf;/e, maduva spinarii are forma cilin-
(spinali si cranieni) si vegetativi (simpatici si drica, este uniform! la serpi, dar prezinta
parasimpatici). doua dilatari (cervicala si lombara) la soparle
Encefalul (creierul) reuneste la toate ver- si croeodili.
tebratele cinci vezicule: La pasari, maduva prezinta o alungire a
f telencefalul (creierul anterior); regiunii cervicale si cate o umflatura Tn regiu-
f diencefalul (creierul intermediar); nile brahiala si lombara.
-f mezencefalul (creierul mijiociu); La mamifere si om, maduva are forma
-f metencefalul (creierul posterior); unui cilindru, usor turtit antero-posterior, cu
-f mielencefalul (bulbul rahidian). doua umflaturi: cervicala si lombara.
La cefalocordate, sistemul nervos este re- Trunchiul cerebral este constituit din bulb,
prezentat de un tub nervos, situat deasupra punte si mezencefa/(Fig. ). La toate ver-
notocordulul. Tubul nervos se transforma Tn tebratele, Tn bulb se gasesc centri ai res-
maduva spinarii, de la care pornesc nervii piratiei, ai activitatilor cardiovasculare, ai
rahidieni, care au o radacina dorsala, senzi- unor numeroase functii viscerale. In zona
tiva, si una ventrala, motorie. ponto-bulbara se gasesc centri ai echilibrului
La vertebrate, sistemul nervos este alcatuit (vestibular!).
din encefal si maduva spinarii (Fig. 170) care La pesti, Tn bulb se afIa centhi care con-
alcatuiesc sistemul nervos central, si ganglioni si troleaza activitatea celulelor tegumentare
nervi, care formeaza sistemul nervos periferic. Tncarcate cu pigmenti (cromatofoh), si ca
Maduva spinarii prezinta centrii unor re- urmare, coloratia corpuiui.
flexe similare la toate vertebratele (tonico- Cea mai complex! formatiune din trun-
posturale, de locomotie, de aparare, ale unor chiul cerebral este mezencefalul s\, Tn special,
activitati vegetative etc.). partea sa dorsala numit! tectum.
La ciclostomi, maduva este turtita dorso- La toate vertebratele, Tn afar! de mami-
ventral. Substanta cenusie, localizata central, fere, tectumul cuphnde doi lobi optici care
contine neuroni senzitivi (dorsal) si motori primesc aferente optice si unele structuri mai
(ventral). Substanta alba, localizata la peri- profunde, ce phmesc mesaje auditive.
ferie, contine neuroni senzitivi (caracter de TectuI mezencefalic la pesti, amfibieni si rep-
primitivitate) si fibre nervoase care conec- tile reprezint! zona de integrare supehoara.
teaza maduva Tn sens ascendent si descen- La mamifere, Tn partea dorsal! a mezen-
dent cu etajele encefalului. cefalului exist! tuberculi cvadrigemeni (coli-
La pesti, maduva are forma cilindrica. Aici culi). Cei anterior! reprezint! lobii optici si
dispar celulele senzitive din substanta alba si receptioneaz! mesajele vizuale, iar cei poste-
apar nervi spinali micsti, la fel ca la celelalte riori primesc informatii auditive.
vertebrate. Cerebelul s-a dezvoltat din plafonul me-
La amfibienii superiori, maduva spinarii tencefalului. In esent!, cerebelul intervine Tn
este scurta si se termina printr-o coada de controlul echilibrului si al actlvit!tilor mo-
cai" rezultata din asocierea nervilor spinali torii de tipul celor tonico-posturale si loco-
din regiunea codala. Dezvoltarea membrelor motorii.

108 .
171
---r z I notorii mai com-
: - : " : : ; ' e a -nor centrii nervosi
le r a s rraco-sacrala.
a sc "arii are forma cilin-
. : ~a a serpi, dar prezinta
r : a - aa a a cmbara) la soparle

? - r i . a cezinta o alungire a
a ; saae o umflatura in regiu-

- - - ; a~ -aduva are forma


..y antero-posterior, cu
: a ' . aaia si lombara.
. r r r aste constituit din bulb,
-a^ - - g, La toate ver-
; . a :a aasesc centri ai res-
T cardiovasculare, ai
- : ;-:a " . r a : viscerale. In zona
: r aasasc centri ai echilibrului

- : . a sa a^ia centrii care con-


-- --.-il : a - elor tegumentare
r ; : ' r r cromatofori), si ca
: ':' ' r r - j i . 170. Maduva spinahi la om: A. aspect ge-
: r r a r formatiune din trun- neral al maduvei, cu nervii spinali;
:: r - r "rrencefa/u/si, Tn special, B. aspect spatial al maduvei - 1. sub-
a r r - a - , ~ : a tectum. stanta cenusie, 2. substanta alba,
r a r a r a e e , Tn afara de mami- 3. ramura senzitiva a nervului spinal,
fcr-- -de doi lobi optici care 4. nerv spinal, 5. ramura motorie a
r r ' - - : a : ae si unele structuh mai nervului spinal; C. Sectiune transver-
:a : 'rsa mesaje auditive. sal! prin maduva - 1. meninge,
- aaa- aer ic la pesti, amfibieni si rep- 2. duramater, 3. arahnoida, 4. pia-
a r a ze integrare supehoara. mater, 5. substanta cenusie, 6. coar-
- -z-z - oartea dorsala a mezen- nele posterioare, 7. coarnele ante-
e^as: :-cerculi cvadrigemeni (coli- hoare, 8. canal ependimar, 9. sant pos-
a - a e - r reprezinta lobii optici si terior, 10. substanta alba, 11. cordon
- a : a -esajele vizuale, iar cei poste- posterior, 12. cordon lateral, 13. cor-
- r - r ' m a t i i auditive. don antehor, 14. sant anterior.
a , s-a dezvoltat din plafonul me- 171. Encefalul la om: 1. maduva spinani;
luiui. in esenta, cerebelul intervine Tn 2. cerebel; 3. bulb; 4. punte; 5. tala-
echilibrului si al activitatilor mo- mus; 6. emisfera cerebrala; 7. dience-
tipul celor tonico-posturale si loco- # fal; 8. hipotalamus; 9. hipofiza; 10. epi-.

. 109
Cerebelul este mai dezvoltat la zbu- termic la homeoterme etc.). Mai mult, deter-
ratoare decat la taratoare, lar la Tnotatoare mina manifestarea unor comportamente com-
ocupa 0 pozitie intermediara. La pesti, este plexe (ex. alimentar, sexual, de aparare etc.).
mai dezvoltat decat la amfibienii terestri si la Asemenea activitati presupun o Tmbinare a
reptile. activitatii somatice si vegetative, deci hipotala-
Cerebelul are trei zone cu vechimi filoge- musul are si functii de integrare somatica.
netice diferite: Telencefalul (creierul anterior) a suferit
f arhicerebelul, prezent la toate verte- cele mai spectaculoase modificari Tn filogenia
bratele, are legaturi cu nucleii vestibular! si vertebratelor.
intervine Tn controlul echilibrului; Centrii nervosi telencefalici sunt reprezen-
f paleocerebelul, are legaturi cu nucleii tati phn formatiunile de substanta cenusie
din trunchiul cerebral si joaca un rol modera- ale corpilor striati si cortexului.
tor Tn sfera motricitatii; Corpii striati au Tndeosebi functii motorii.
> neocerebelul (apare la mamifere), are La pasari, acestia sunt foarte dezvoltati. La
legaturi Tn dublu sens cu scoarta cerebrala. mamifere, corpii striati fac parte din siste-
Diencefalul (creierul intermediar) este for- mul extrapiramidal", un sistem care asigura
mat din talamus si hipotalamus. desfasurarea unor activitati de maxima finete
Talamusul dobandeste filogenetic nume- si precizie.
roase conexiuni senzoriale. La pesti, are Scoarta cerebrala (cortexul) (Fig. 172)
legatura cu telencefalul si cu tectui mezence- apare pentru prima data la reptile. Pana la
falic. La amfibieni, Tncepe sa primeasca afe- ele vorbim despre pallium. La vertebratele
rente optice. La pasari, reprezinta zona supe- infehoare (pesti, amfibieni), palliumul are
rioara de integrare senzoriala. Structuhle de doua zone: arhipallium si paleopallium. Din
cea mai Tnalta capacitate integrative la pasari aceste structuri se vor dezvolta arhicortextui
sunt constituite din asa-numituI complex si paleocortexul vertebratelor superioare.
talamostr!at". Palliumul are, Tn phmul rand, un rol senzorial
La mamifere, exista numerosi nuclei tala- olfactiv. Distrugerea lui duce la pierderea
mici senzohali de releu". Acesti nuclei con- olfactiei; animalele devin mai putin active,
stituie ultima statie pe calea transmitehi dife- sunt apatice, lipsite de initiativa. Asadar,
ritelor informatii senzitive (tactile, termlce si palliumul are si unele functii neolfactive.
dureroase, proprioceptive constiente) spre De la reptile Tsi face aparitia un nou sec-
cortex. Nucleii de releu prelucreaza infor- tor neopaleal. Din acest primordiu se va con-
matiile. stitui neocortexul. Acesta se dezvolta mult la
Hipotalamusul prezinta importante functii mamifere, ajungand sa fie preponderent Tn
vegetative la toate vertebratele. Acesta re- cadrul scoartei.
prezinta 0 zona de integrare vegetativa supe- Structurile corticale vechi, arhi- si paleo-
hora, care coordoneaza activitatea centrilor cortexul, Tmpreuna cu alte formatiuni telen-
vegetativi din trunchi si maduva. In hipotala- cefalice subcorticale constituie sistemul lim-
mus se gasesc centri ce regleaza procese bic. Acesta are functii olfactive, dar si impor-
metabolice complexe (ex. echilibrul hidro- tante functii neolfactive.
mineral al organismului, activitati endocrine Cea mai buna dovada Tn acest din urma
prin intermediul glandei hipofize, echilibrul sens este ca cetaceele, care si-au pierdut

110 .
simtui mirosului, au totusi un sistem limbic Modul de lucru: se spinalizeaza broasca
bine dezvoltat, in cadrul caruia nu s-au cu un ac de gamalie; apoi broasca se asaza
atrofiat decat structurile pur olfactive. Aceste cu partea ventrala Tn sus, Tn tava de disectie
structuri sunt Tnsa bine reprezentate la ani- sau pe placa de poliester, si se fixeaza cu ace
male macrosmatice (cu simtui mirosului
de gamalie, Se Tndeparteaza tegumentui si
foarte fin, cum este cainele). Omul este un
se elimina toate organele interne.
animal microsmatic.
Pe partea dorsala se va observa maduva
Functiile neolfactive ale sistemului limbic
spinarii cu nervii spinali care se termina
reprezinta o dezvoltare a functiilor respective
ale arhi- si paleopalliumului vertebratelor printr-o coada de cai" (Fig. 174).
infehoare.
Neocortexul are o evolutie caractehstica 2. Etiideotiiej^a partilor componente aie
Tn seha mamiferelor, stadiul eel mai avansat encsfallulluii de la un mamifer.
fiind atins la primate - om. Materiale necesare: un cap de iepure,
In scoarta cerebrala au fost evidentiate cobai, miel, acid azotic, trusa de disectie,
trei categohi de zone (Fig. 173): borcan anatomic, placa de sticia, guta.
-f senzitive, care primesc informatii sen- Modul de lucru: capul de iepure sau de
zoriale; diferentiaza zone de: receptie vizua-
cobai se introduce Tntr-un borcan Tn care se
la, auditiva, phvind sensibilitatea generala a
pune acid azotic. Dupa 1-2 zile (perioada Tn
corpuiui;
care oasele cutiei craniene au fost atacate de
-f motorii, de la care pornesc comenzi
acid), cu un bisturiu sau o foarfeca anato-
spre efectori;
mic! se Tndeparteaza calota craniana si se
f de asociatie, Tn care sosesc mesaje de
diferite tipuh din ariile senzohale; integrarea pun Tn evidenta partile componente (vizibile),
acestor mesaje duce la elaborarea unor pe partea ventrala si dorsala a encefalului
comenzi de tip superior care se executa phn (Fig. 175).
intermediul ariilor motorii corticale. Encefalul se scoate Tncet din cutia crani-
ana, se pune pe placa de sticia, se fixeaza cu
guta si se introduce Tn borcanul anatomic,
peste care se toarna un Iichid conservant
-f Pe linie evolutiva, o data cu organi-
zarea segmentara a corpuiui, sistemul ner- (formol sau alcool), si apoi vasul se Tnchide cu
vos urmeaza aceasta organizare. un dop rodat care se ceruieste.
Sistemul nervos are origine ectoder- Prin aceasta metoda se poate Tntocmi o
mica. colectie de encefaluri la toate vertebratele.

3. Obsen;ati un preparat microscopic fix


I APLICATII P R A C r i C E j I din colectia laboratorului de biologie cu o

1. Evidentierea sistemul nervos la broasca, sectiune transversal! phn maduva (Fig. 176).
1 Materiale necesare: broasca de apa, Observam ca ea este formata din: substanta
trusa de disectie, tava cu ceara sau o bucata cenusie Tn mijioc, avand forma literei H, si
de polistiren expandat, ace de gamalie, substant! alb! la periferie.

112
;e spinalizeaza broasca
:- : r - i e apoi broasca se asaza
5 'n tava de disectie
c;- : - : : z.-- i se fixeaza cu ace
c :- : a : r r s z a tegumentui si
^ Zz-.-. ':erne,
- :- :- observa maduva
- - :: -s care se termina

- - . - - : - compof^ente ale
- z " z~ "er.
Be -^.ziz cap de iepure,
e_ c: : zzzz c j s a de disectie,
C T ; : - : zzzz zz sticia, guta.
-C". cac-: de iepure sau de
- \z .zz "-:'-<jn borcan in care se
: ; : : Z - c a ' -2 zile (perioada in
- : . - a ;-a'ene au fost atacate de
. S3J 0 foarfeca anato-
-aaza calota craniana si se
> : : a - e componente (vizibile),
a - " a a s oorsala a encefalului

k i SB scoate Tncet din cutia crani-


ne pe piaca de sticia, se fixeaza cu
"t^od'jce Tn borcanul anatomic,
-a ;^ " I a - a un Iichid conservant
zzzz s apoi vasul se Tnchide cu
- a a: zzz se ceruieste.
aaa;-a -eaoda se poate Tntocmi o
oe z-ZZ'Z y. \a toate vertebratele.

hservBti un preparat microscopic fix


ctja laboratorului de biologie cu o 173. Lobii cerebrali si localizahle corticale din emisferele cerebrale la om: 1. cerebel; 2. lob
transversal! phn maduva (Fig. 176). occipital; 3. lob parietal; 4. ahi motorii; 5. ahi senzohale; 6. lob frontal; 7. lob temporal
ca ea este formata din: substanta 174. Evidentierea sistemului nervos la broasca: 1. nervi spinali ^ :^
mijioc, avand forma literei H, si 175. Evidentierea encefalului la iepure ^ f
alba la perifehe. 176. Sectiune transversal! prin m!duva spinani - imagine microscopica

113
neuroni senzitivi, care receptioneaza excita-
tiile produse de moleculele substantelor
volatile din aer sau apa, excitatii transmise
sistemului nervos central, pe calea nervului
olfactiv.
La ciclostomi, exista o singura fosa nazala
TIPURI DE care comunica cu exteriorul phntr-o singura
RECEPTORI f narina. La pestii cartilaginosi, receptorul
olfactiv este asezatTn sacii nazal!, sub rostru,
In functie de natura excitantilor, se disting Tnaintea gurii. Fiecare fosa are doua orificii:
mai multe tipuri de sensibilitati: chemore- unui de intrare si altui de iesire a apei. Sacii
ceppa, mecanoreceptia si fotoreceptia. nazal! ai dipnoilorse deschid Tn partea poste-
rioara a guhi prin orificii numite coane. La fel
CHEMORECEPTIA si la amfibieni, iar narile unor urodele se Tn-
chid cu clape.
Reprezinta sensibilitatea chimica in lumea La reptile, sacii nazal! prezinta cate o parte
animala care poate fi: chimica generala, gus- anterioara, vestibul, si una posterioara, caw-
tativa si olfactiva. fafea nazala, captusita cu mucoasa olfactiva,
La celenterate (Fig. 177), celulele chemo- a carei suprafata este manta prin apahtia cor-
receptoare sunt concentrate pe tentacule, netelor(Fig.]78).
fiind reprezentate prin celule senzitive ecto- La pasari, sacii nazali sunt separat! phn
dermice. La viermi, chemoreceptorii difera: la septui nazal; au cornete, care le maresc
platelminti sunt celule epidermice cu cili sau suprafata interna, si celule olfactive, numai Tn
flageli, la nematelminti, celule senzitive cili- partea posterioara a mucoasei nazale. Unele
ate cu rol olfactiv si gustativ, iar la anelide, pasari au mirosul slab (granivorele), iar altele,
gropite cuticulare cu rol chimio-olfactiv. foarte dezvoltat (rapitoarele diurne).
La moluste, apare o specializare a chemo- Receptoh! olfactivi la mam/fe/'e (Fig. 179)
receptorilor cu rol gustativ si olfactiv. Acestia sunt localizatii Tn cavitatea nazala, unde
se prezinta sub forma de celule senzoriale mucoasa olfactiva se Tntinde numai pe cor-
ciliate si celule glandulare, grupate Tn gropite netele superioare si mijiocii. Cavitatea nazala
olfactive localizate pe tentacule, brate bu- a unor mamifere este complet separata de
caie, branhii sau Tn cavitatea paleala. cea bucaia. Ea comunica cu exteriorul prin
La artropode, chemoreceptorii difera: la nari, iar cu cavitatea bucaia, prin coane. De
arahnide, exista fante ale epiteliului Tn care asemenea, fosele nazale prezinta numeroase
patrund prelungih ale celulelor senzohale; la cute care determina cresterea suprafetei
crustacee, peri senzohali situati pe corp si epiteliului olfactiv. Nervul olfactiv conduce
apendice sau tubuh olfactive pe antere, iar la informatiile la bulbil olfactivi, lobii olfactivi si
insecte, sunt situati pe antere si apendice. La emisferele cerebrale, unde se transforma Tn
insecte, simtui mirosului este foarte bine dez- senzatii de miros.
voltat, avand Importanta Tn hranire, recunoas- Sensibilitatea gustativa. Structurile carac-
terea indivizilor si Tn reproducere. teristice la vertebrate sunt mugurii gustativi
Sensibilitatea olfactiva. La toate vertebra- (Fig. ISO) formati din celule senzoriale si de
tele, receptorul olfactiv este reprezentat prin sustinere.

114
I
177
- a r r c t i o n e a z a excita- 178
; - - ; e r eie substantelor
zzi excitatii transmise
e-:-e : e calea nervului

7
" ' ri : : - gura fosa nazala
:: : - - " T : r orintr-o singura
:= a ; -jsi, receptorul
' ;-: -3zali, sub rostru,
: T 3'e doua orificii:
:- r es -e a apei. Sacii
y r ; : - : "n partea poste-
- : - - ~ :9 coane. La fel
' i' T - ' c r urodele se in-

^ L p a n a z a l prezinta cate o parte


^esSftat a una posterioara, caw-
K . liplusita OJ mucoasa olfactiva,
^ f a l a esle marita prin aparitia cor-

s a d nazali sunt separati prin


H t a u comete, care le maresc
^ k m a . a celule olfactive, numai in
^ b i o a r a a mucoasei nazale. Unele
B k h ^ slab (granivorele), iar altele,
fflotal (rapitoarele diurne).
fton ofedivi la mannifere (Fig. 179)
a i e a l i in cavitatea nazala, unde
I dfxJNB se Tntinde numai pe cor-
-ce-noare si mijiocii. Cavitatea nazala
- s - - e - e este complet separata de
e e Iz -.-.-."'ca cu exteriorul prin
: . ;s sssea cjcala, prin coane. De
es ":;e e'azale prezinta numeroase
r e :e".e'~ -"a cresterea suprafetei
. Nervul olfactiv conduce
: e s : - cii olfactivi, lobii olfactivi si 177. Celule chemoreceptoare la hidra
ee s e ' e c a e , unde se transforma Tn 178. Vezicula olfactiva (1) la reptile T
179. Celule olfactive: A. schema - 1. celule senzitive (olfactive), 2. celule de sustinere,
>z tatea gustativa. Structurile carac- 3. mucoasa olfactiva, 4. lama duruita a osului etmoid (os al cutiei craniene), 5. nervi
? .a .e':ecrate sunt mugurii gustativi olfactivi, 6. celule olfactive din bulb; B. imagine microscopica
10) formati din celule senzoriale si de 180. Sectiune printr-un mugure gustativ: 1. epiteliu; 2. celule senzitive; 3. celule de sustinere;
re. 4. fibre nervoase senzitive -

115
Pentru ca receptorii gustativi sa fie exci- grauncioare de carbonat de calciu (statolite),
tati trebuie ca substantele sa fie lichide sau care plutesc Tntr-o masa gelatlnoasa. La
solubile Tn apa si saliva. Aceste substante meduze, ei sunt asezati pe marginea um-
sapide excita cilii celulelor senzohale ale brelei, la viermi, Tn regiunea cefalica, la
mugurilor gustativi. Impulsul este preluat de moluste (Fig. 182), Tn apropierea ganglionilor
nervi si condus la trunchiul cerebral (Tn centrii cerebroizi sau Tn picior, iar la crustacee, sunt
salivah) si de aici la scoarta cerebrala, unde situati la baza antenelor. La moluste si crus-
se transforma Tn senzatii de gust. tacee, pot receptiona si vibratille din mediu, si
La ciclostomi si pesti, mugurii gustativi se numesc otocisti, iar grauncioarele, oto//fe
sunt localizati Tn cavitatea bucaia, pe buze, (Fig. ). OtocistuI reprezinta primul recep-
pe mustati, Tn faringe si esofag. Gustui este tor auditiv in seria animala.
slab dezvoltat. La insecte exista un organ timpanal si
La amfibieni, receptorii gustativi sunt loca- unele dilatah traheale care amplifica sunetele
lizati pe limba, Tn cavitatea bucaia si fahnge. si asigura excitarea organelor receptoare.
La reptile, receptorii gustativi sunt locali- La vertebrate, mecanoreceptorii sunt
zati pe limba si Tn plafonul bucal, iar sensibili- diferentiati Tn functie de tipul de sensibilitate:
tatea gustativa este slaba. tactila si termica, seismoreceptia motohe
La pasari, receptorii gustativi sunt locali- (proprioceptoh), stato-acustica.
zati Tn cavitatea bucaia si pe limba, iar simtui Sensibilitatea tactila ji termica. La verte-
gustului este redus. brate, exista terminatii nervoase Iibere, rami-
La mamifere, si mai ales la om, gustui ficate printre celulele epidermei si numerosi
este bine dezvoltat, avand Tn vedere locali- corpusculi senzitivi (terminatii Tncapsulate) Tn
zarea muguhlor gustativi pe toata suprafata derma. De exemplu: receptorii tactili prezent!
mucoasei bucaie si Tn limba. la pasari si mamifere - corpusculii: Meissner,
Omul percepe patru categohi fundamen- Vater-Paccini, Grandry, Herbst (din pielea
tale de gust: amar, la baza limbii, sarat, mai ciocului si peretii cavitatii bucaie); receptorii
ales Tn varful limbii, dulce si acru pe partile termici: corpusculii Ruffini pentru senzatia de
laterale ale limbii (Fig. 181). cald si Krause pentru rece (Fig. 184).
Seismoreceptia. Seismoreceptia exista la
MECANORECEPTIA ciclostomi, pesti si larvele amfibienilor. Linia
lateral! (Fig. 185) se Tntinde de-a lungul cor-
Mecanoreceptia Tnregistreaza informatii puiui si este formata din celule de sustinere si
despre actiunea unor excitanti, ca: forta senzoriale la care vin fibre nervoase. ExcitantuI
gravitational!, vahatiile de presiune, atin- specific Tl constituie miscarile provocate de
gerea sau pipaitui, vibratille sonore etc. curentii apei. Astfel, animalele se ohenteaz!
La nevertebrate este reprezentata phn: nu numai asupra vitezei si directie! acestora, ci
a. celule senzoriale, cu rol tactil, cu cili si asupra misc!hlor prophului lor corp. De la
sau flageli raspanditi pe suprafata corpuiui; linia lateral!, phn nervii laterali, informatiile se
b. proprioceptori, care Tnregistreaza de- transmit la mezencefal.
formarile formei corpuiui Tn timpul miscarii; Sensibilitatea proprioceptiva. Propriocep-
c. statocisti, organe de echilibru. Ei au toh! vertebratelor sunt terminatii nervoase
forma unor vezicule, captusite de un epiteliu Iibere, Tnconjurate de fibre si celule conjunc-
ciliat, avand Tn interior unui sau cateva tive (corpusculi). Astfel de receptori sunt:

116
ne ze carbonat de calciu (statolite),
r s : "ntr-o masa gelatlnoasa. La
e s-nt asezati pe marginea um-
. e-mi, Tn regiunea cefalica, la
: ), Tn apropierea ganglionilor
; : - "n picior, iar la crustacee, sunt
aza antenelor. La moluste si crus-
-eceptiona si vibratille din mediu, si
: otocisti, iar grauncioarele, otolite
OtocistuI reprezinta primul recep-
in seria animala.
ecte exista un organ timpanal si
tan traheale care amplifica sunetele
excitarea organelor receptoare.
ftebrate, mecanoreceptorii sunt 181
tiTn functie de tipul de sensibilitate:
:e'mica, seismoreceptia motohe
z'.zn), stato-acustica.
>tlitatea tactila ^i termica. La verte-
sta terminatii nervoase Iibere, rami-
ntre celulele epidermei si numerosi
senzitivi (terminatii Tncapsulate) Tn
exemplu: receptorii tactili prezenti
mamifere - corpusculii: Meissner,
dni, Grandry, Herbst (din pielea
peretii cavitatii bucaie); receptohi
orpusculii Ruffini pentru senzatia de
-jse pentru rece (Fig. -t).
oreceptia. Seismoreceptia exista la
i, pesti si larvele amfibienilor. Linia
"g. 18^) se Tntinde de-a lungul cor-
te formata din celule de sustinere si
la care vin fibre nervoase. ExcitantuI
constituie miscarile provocate de
pel. Astfel, animalele se ohenteaza
asupra vitezei si directiei acestora, ci Zone de perceptie a celor patru categorii de gustuh fundamentale: a. dulce; b. sarat
miscarilor prophului lor corp. De la c. acru, d. amar ^
ala, prin nervii laterali, informatiile se 182. Mecanoreceptia la meIc
mezencefal. 183. Otocist cu otolite: 1. otolite; 2. vezicula; 3. celule senzohale ciliate; 4. fibre nervoase
bilitatea proprioceptiva. Propriocep- 184. Tipuri de receptori: A. corpusculi Herbst; B. terminatii nervoase Iibere; C. corpusculi Krause
catelor -sunt terminatii nervoase 185 Sectiune transversal! phn sistemul liniei laterale: 1. miros; 2. vaz; 3. tactil; 4. miscare;
cnjurate de fibre si celule conjunc- 5. piele; 6. terminatii nervoase; 7. impulsuri nervoase spre creier; 8. tubul liniei laterale;
usculi). Astfel de receptori sunt: 9. deschiderea externa a tubului liniei laterale

. . . 117
fusurile musculare, fibre musculare Tncolacite cunoscut faptui ca pestii aud. In perceperea si
de 0 fibra nervoasa; corpusculii: Golgi din ten- transmiterea sunetelor au rol aparatui bran-
doane, Vater-Paccini din tendoane, aponevro- hial si vezica Tnotatoare, care sunt Tn legatura
ze, articulatli. cu labirintui membranos. Datorita vibratiilor,
ExcitantuI specific al acestor receptori otolitele excita cilii celulelor senzoriale, si
este modificarea tonusului muschilor si ten- impulsul format ajunge la mezencefal, unde
doanelor din timpul contractiilor si al relaxarii se transforma Tn senzatii statice si acustice.
lor. De la acesti proprioceptori pornesc fibre La amfibieni(Fig.l86 B), se dezvolta lage-
nervoase spre centrii nervosi din axul cere- na si apare urechea mijiocie, ca un diverticul
brospinal care mentin pozitia normala a cor- al faringelui, care se interpune Tntre urechea
puiui Tn repaus si miscare. interna si tegument (comunica cu faringele
Sensibilitatea stato-acustica. Receptorii prin trompa lui Eustachio). Inspre tegument,
statici (ai echilibrului) au rol Tn perceperea urechea mijiocie are o membrana vibratoare
variatiilor de pozitie a corpuiui, iar receptohi Tnconjurata de un inel osos, numita timpan,
acustici, Tn perceperea sunetelor. In general, iar Inspre urechea interna, o membrana nu-
urechea este formata din: urechea interna, mita membrana ferestrei ovale. Intre aceste
cea mai veche din punct de vedere filoge- doua membrane exista columela, care deriva
netic, existenta la pesti; urechea mijiocie din osul hiomandibular al pestilor.
(medie), care apare la amfibieni; urechea La reptile (Fig.iiSu C), canalele semicir-
externa care se dezvolta incepand cu unele culare, sacula si lagena sunt mai dezvoltate.
reptile (crocodilieni). La crocodilieni, se rasuceste, formand un mic
Organul auditiv apare embrionar sub melc. In el Tncepe sa se formeze, la lacer-
forma unei invaginah a ectodermului pe par- tinieni si crocodilieni, organul Corti. Tot la
tile laterale ale capului. Aceasta vezicula otica crocodilieni Tncepe sa se diferentieze si ure-
va forma urechea interna sau labirintui mem- chea externa reprezentata prin canalul audi-
branos. Tesutui din jurul labihntului membra- tiv extern si un Tnceput de pavilion. Timpanul
nos va forma labirintui osos. Intre ele se si columela lipsesc la ofidieni (serpi).
gaseste perilimfa, iar Tn interiorul labirintului La pasari (Fig. 186 D), lagena este mai
membranos, endolimfa cu otolitele. Din vezi- alungita, dar nu se ruleaza. In lungul ei apare
cula otica se diferentiaza utricula, sacula si 0 lama osoasa, continuata cu membrana
canalul endolimfatic, care este partea externa bazilara care delimiteaza doua rampe: rampa
a invaginatiei embhonare. Din uthcula se des- vestibulara si rampa timpanica. Pe mem-
prind trei canale semicirculare, ohentate Tn brana bazilara se diferentiaza organul Corti.
cele trei directii ale spatiului. Prin evaginarea Urechea mijiocie este asemanatoare cu cea
saculei apare lagena, care, la vertebratele de la reptile, iar cea externa este un tub
superioare, formeaza melcul membranos. scurt. Pasarile, Tn general, aud foarte bine.
Utricula, sacula si canalele semicirculare Simtui static este perfectionat, fapt dovedit
cuprind receptorii statici, iar lagena si melcul de echilibrul pasarilor Tn zbor.
contin receptorii acustici. La mamifere si om (Fig. 187), urechea
La pesti (Fig. 186 A), organul auditiv este este alcatuita din trei parti distincte: urechea
.reprezentat numai prin urechea interna (labirin- externa, urechea mijiocie si urechea interna.
tui membranos) formata din utricula, cu trei Melcul este foarte dezvoltat, avand doua spire
canale semicirculare, sacula si lagena. Este si jumatate si cuprinde Tn el organul Corti.

l i s . . .
a::r :i:zi: 3 j d . In perceperea si
=; ; r - " 3 ; ' a j rol aparatui bran-
: r e care sunt Tn legatura
- z-^zyzs. Datorita vibratiilor,
z : : zz -lelor senzoriale, si
z ~z z .-zz 3 mezencefal, unde
r-z - r-:;: statice si acustice.
"'r^" - B), se dezvolta lage-
- . ^ r e s ~ see, ca un diverticul
- - :e ' r r - n e intre urechea
' Z Z z " ss-'-'-ica cu faringele
p L : r r s - : inspre tegument,
i i r r s e s r s rembrana vibratoare
z :-- -z : 5 0 s , numita timpan,
. zz - : e ' - 3 , 0 membrana nu-
fcre-f 'z-z'.-'z ovale. Intre aceste
- ' " - - r r columela, care deriva
' ^ r r r 3 cestilor.
' - -z Z . canalele semicir-
: . : : s e e ' 3 s-nt mai dezvoltate.
r r r sesse, formand un mic
- Zz zz "ormeze, la lacer-
: r r z' s'ganul Corti. Tot la
- ' zzzz S3 se diferentieze si ure-
. . . 1:--^^--j-a prjn canalul audi-
: r e : r : e pavilion. Timpanul
z r T r e : - oieni (serpi).
ie- TQ.lSt) D), lagena este mai
isr se r'eaza. In lungul ei apare
scase r ' s n u a t a cu membrana
zz ZZ ~ r e z a doua rampe: rampa
a 5 z-zz limpanica. Pe mem-
i^'z zz : r r n t i a z a organul Corti.
zzz esse asemanatoare cu cea
- z z- zzz externa este un tub
Zz- z '- general, aud foarte bine.
186, Urechea Tn seha vertebratelor: A. la pesti; B. la amfibieni; C. la reptile; D. la pasah;
: e:-e cerfectionat, fapt dovedit
1. piele; 2. timpan; 3. canale semicirculare; 4. utricula; 5. sacula; 6. lagena; 7. columela;
zzzz- : r in zbor.
8. fereastra rotunda; 9. fereastra ovala; 10. trompa lui Eustachio; 11. rampa; 12. ure-
:--e-e s om (Fig. 187), urechea
chea medie; 13. melc
. r ; - s'ei parti distincte: urechea
187. Urechea la om: 1. pavilion; 2. canal auditiv extern; 3. timpan; 4. ciocan; 5. nicovala;
.-zz'zz -nijlocie s\ interna,
6. scahta; 7. canale semicirculare; 8. fereastra rotunda; 9. fereastra ovala; 10. melc
z -zz'-.z oezvoltat, avand doua spire
membranos; 11. trompa lui Eustachio; 12. fibre nervoase
r s : - r i n d e Tn el organul Corti.

119

i L
Celulele auditive din organul Corti (Fig. 188) La celenterate, Tntalnim ocelli, ochi simpli
reprezinta receptori acustici. Urechea mijiocie formati din celule pigmentate si retiniene,
are trei oscioare: ciocanul, nicovala si scarita, legate prin fibre nervoase de sistemul nervos.
care au rol in transmiterea si amplificarea Viermii prezinta fotoreceptori ca: pete
vibratiilor timpanului, produse de undele pigmentate, oceli, ochi subepidermici s\r
sonore. Urechea externa este alcatuita dintr-un ochi evoluati, Tntalnit! la polichete.
canal auditiv extern, avand Tn intehor mem- La gasteropode, ochi! sunt localizati Tn
brana timpanica (timpanul), iar la extehor, varful tentaculelor. In structura acestuia se
pavilionul urechii. Pavilionul, de natura carti- observa corneea, cristalinul, umoarea apoa-
laginoasa, capteaza undele sonore si le trans- sa, retina si nervul optic. Ochii unor cara-
mite phn canalul auditiv extern spre timpan. catite au circa 40 cm Tn diametru, reprezen-
Marimea lui variaza Tn raport cu mediul Tn care tand cele mai mah organe de vaz din regnul
traiesc mamiferele. Cele nocturne (llliecii) si din animal.
deserturi si campii deschise (iepuhi, unele La insecte, exista ochii compusi, formati
rumegatoare si canide) au pavilionul deosebit dintr-un numar mare de omatidii. Fiecare
de dezvoltat. In schimb, mamiferele acvatice omatidie este un ochi complet, cu celule
(cetaceele) si subterane (cartita) au pavilionul retiniene care se prelungesc prin fibre ner-
mai redus.
voase. Deasupra celulelor retiniene se afIa
Undele vibratohi, phn sistemul de oscioare, cristalinul (Fig. 189). Peste acesta se afIa
ajung la fereastra ovala, apoi sunt transmise corneea, Tmpartita Tn fatete hexagonale;
endolimfei si prin ea la membrana bazilara. fiecare fateta se afIa Tn dreptui unei omatidii,
Aceasta raspunde acestor vibratii antrenand si de unde si denumirea de ochi fatetati.
organul Corti. Impulsuhle rezultate se transmit Ochiul la vertebrate, Tn general, are ace-
la dendhdele neuronilor din ganglionul Corti si leasi parti constitutive si este format din
apoi prin prelungirile axonice (nervul acustic) globul ocular si organele anexe.
la centhi de asociatie din trunchiul cerebral, Globul ocular (Fig. 190 A) prezinta 3 tunici:
unde se formeaza reflexe de orientare audi- f sclerotica, tunica externa, opaca, care
tiva. De aici, impulsurile auditive ajung la tala- se continua anterior cu corneea transparent!;
mus si apoi la scoarta cerebrala, unde sunt f coroida, tunica mijiocie, de natura con-
analizate si transformate Tn senzatii. junctiva, vascularizata, cu ambele fete
La om, impulsuhle nervoase sunt dis- acoperite de un pigment negru, deter-
thbuite de la talamus la neuronii localizati Tn minand Tn interiorul ochiului o camera
lobii temporal!. Tntunecata, iar antehor formeaza muschiul
ciliar sau corpul ciliar. Tot anterior, Tn fata cor-
FOTORECEPTIA puiui ciliar, coroida formeaza irisul cu pig-
ment! si muschi netezi circulari si radiari. In
Fotoreceptia Tnregistreaza actiunea razelor mijiocul irisului este o deschidere numita
luminoase cu o anumita lungime de unda. pupila, al carei diametru variaza, ca urmare a
Organul fotosensibil este format din celule activitatii muschilor netezi ai ihsului, sub
fotoreceptoare care contin pigmenti caroteno- influenta intensitatii luminii;
izi, la nivelul carora au loc procese fotochimice. f retina, tunica interna (Fig. 190 B), for-
, In citoplasma protozoarelor se afIa stig- mat! din celule senzohale, nervoase si de
ma, organ fotosensibil care orienteaza orga- sustinere. Celulele senzoriale sunt de dou!
nismul spre sursa luminoasa. feluh: conuri si bastonase, dispuse inegal pe

120
189
Me-z'i - ~ ocelli, ochi simpli
-y . - z ; ~ e i t a t e si retiniene,
ZzZz oe sistemul nervos.
: -: --Z -:::-e:eptori ca: pete
..- ;-:ec'derm;c/si chiar
- z zz chete.
Zr'zzzrz ZZ' 5jnt localizati Tn
Kzjez'- 'n structura acestuia se
r e ^ - z'Z"z ' . umoarea apoa-
: _ : : ; Cchii unor cara-
i _^ - . - z ; " 9 t r u , reprezen-
z-zz'z zz v'3Z din regnul

^ Z'Z ZZ' zompusi, formati


"z-z zz cmatidii. Fiecare
SE ZZ' r - o l e t , cu celule
Z'Z .'ZZZZ prin fibre ner-
_.: ; zz - z z 'etiniene se afIa
f c i" -esse acesta se afIa
'irca~zz '' 'zzzte hexagonale;
~z Z'Z '' o'ectui unei omatidii,
Z z ' - " '-z zz ochi fatetati.
e *e~3:-a:9 general, are ace-
' - 5 este format din
z - . . Z ' Z Z zr^exe.
190
) c j a r ( f i g . l 9 0 A) prezinta 3 tunici:
z' zz y zz externa, opaca, care
: z' z z' z. ::meeatransparent!;
ce zz ~ ocie, de natura con-
. e ; : . r 13:3. cu ambele fete
:e : o-^ent negru, deter-
- - Z - z-. ochiului 0 camera
:-- e ' : e - o ' formeaza muschiul
: - : e- ~ot anterior, Tn fata cor-
zz "ormeaza Irisul cu pig- 188. A. melc membranos: 1. canale semicirculare; 2. utricula si sacula; 3. melc membranos;
'e:ez! circulari si radiari. In 4. ampule; 5. otolite; 6. celule senzoriale cu cili; 7. celule de sustinere; 8. fibre nervoase
- es:e o deschidere numita (ramura vestibulara a nervului VIII); B. sectiune prin melc si organul Corti: 1. rampa
z - ; ; - e : ' u variaza, ca urmare a timpanica; 2. rampa vestibulara; 3. membrana bazilara; 4. celule senzoriale; 5. mem-
: ' netezi ai irisului, sub brana tectoria; 6. fibre nervoase (ramura acustica a nervului VIII)
" ' e ' ; : ; : 'jminii; 189. Ochi compus la insecte: 1. omatidii (fatete); 2. cornee; 3. cristalin; 4. celule fotosensi-
z z.' zz mterna (Fig. 190 B), for- bile; 5. fibre nervoase
:e . z senzoriale, nervoase si de 190 A. globul ocular la om: 1. sclerotica; 2. coroida; 3. retina; 4. iris; 5. cornee; 6. cristalin;
7. nerv optic; B. structura retinei: 1. celule cu conuh; 2. celule cu bastonas; 3. neuroni
C e . e e senzoriale sunt de doua
bipolari; 4. neuroni multipolari; 5. nerv optic
uri S' castonase, dispuse inegal pe

121

retina. Stratui intern al retinei este format din alungit, iar la r!pitoarele nocturne, are forma
celule nervoase bipolare care fac sinapsa cu unui trunchi de con. Prezint! dou! pleoape si
neuronii multipolari din stratui urmator. 0 membran! nictitanta, glande lachmale,
Axonii celulelor multipolare formeaza nervul cornee foarte bombat!, sclerotic! cu pl!d
optic, care iese din globul ocular printr-o osoase dermice, pupil! circular!, chstalin
zona lipsita de celule receptoare, numita aproape sferic si un organ caracteristic -
pafa oarba; locul unde se formeaza imaginile pieptenul. Aceasta este o membran! foarte
cele mai dare se numeste pata galbena. vasculahzat!, formata din mai multe lamele
Organele anexe ale globului ocular sunt: care p!trund Tn umoarea sticloas! si au rol de
muschii globului ocular si organele de pro- hr!nire a ochiului.
tectie (sprancene, pleoape, conjunctiva, La mamifere, ochiul prezinta toate carac-
gene, aparatui lacnmal). terele Tntalnite la celelalte vertebrate, fiind
La ciclostomi, ochii sunt acoperit! cu un asem!nator ochiului uman.
strat transparent de piele.
La pesf; (Fig. 191 A), globul ocular este
sferic, iar Tn partea anterioara, turtit. Crista-
linul este mare, sferic, iar corneea mult tur- Structurile receptoare transform!
tita. Cristalinul poate fi miscat Tnainte si Tna- informatia excitantilor sau stimulilor Interni
poi de catre un muschi numit ligament falci- sau externi Tn mesaje nervoase.
form, care reprezinta o prelungire a coroidei.
La pestii abisali, se Tntalnesc ochi telescopic!,
cu globul ocular alungit, corneea foarte bom-
APLICATII PRACTICL j
bata si cristalinul mare.
La amfibieni (Fig. 191 B), ochii au doua Evidentierea partilor componente ale
pleoape mobile si o membrana nictitanta cu globului ocular la ochiul de bou,
rol de aparare a ochiului. Corneea este con- Materiale necesare: ochi de bou, proas-
vex!, iar chstalinul mai putin sfehc decat la pat extirpat sau conservat Tn alcool sau for-
pesti. In apa, corneea devine plata ca la pesti. mol, trus! de disectie, tav! de disectie, stida
La reptile (Fig. ! 9 ! C), ochii sunt preva- de ceas (cristalizor) cu apa, plac! de stid!.
zuti cu doua pleoape mobile, cu membrana Modul de lucru: se face o incizie cu bis-
nictitanta asezata Tn coltui intern al ochiului. turiu! pe linia ecuatohal! a globului ocular.
In sclerotica multor reptile se formeaza plad Sectionarea celor trei tunic este urmat! de
osoase, care se acopera imbricat, formand scurgerea unui Iichid cu resturi de pigment
un inel ososrCorneea este mai convex! ca la negru. Se continu! sectionarea pe linia ecua-
amfibieni. In umoarea sticloasa exist! o pre- tohal! pan! ce globul ocular se Tmparte Tn
lungire a coroidei numit! con papilar. Cu dou! jum!t!tl: emisfera antehoar! si emi-
exceptia crocodillenllor, retina are numai sfera posterioar!, dintre care apare corpul vi-
celule senzitive Tn form! de con. La ofidieni, tros care contine cristalinul (Fig. 192)-
pleoapele sunt sudate, transparente si ochii La sfarsitui disectiei trebuie s! evidentiati
au aspect sticlos. Ochii reptilelor au cate o componentele: corneea transparent!, un
gland! lacrimal! asezat! Tn coltui extern. rest din emisfera anterioar!, corpul ciliar,
La pasari (Fig. 191 D), ochiul este turtit irisul si pupila, chstalinul, corpul vitros, emi-
antero-postehor. La r!pitoarele diurne, este sfera postehoar!.

1 2 2
191. Ochiul Tn seria vertebratelor: A. la pesti; B. la amfibieni; C. la reptile; D. la pasah;
1. cornee; 2. sclerotica; 3. coroida; 4. retina; 5. ihs; 6. cristalin; 7. camera antehoara;
8. camera posterioara; 9. ligament falciform; 10. con papilar; 11. pieptene; 12. pupila;
13. nerv optic.
192. A. disectie pe ochi de bou: 1, cornee; 2. sclerotica; 3. muschii globului ocular; 4. nerv
optic; B. fata posterioara a globului ocular; C. fata anterioara a globului ocular: 1. sclero-
tica; 2. coroida; 3. retina; 4. vascularizarea retinei; 5. pata oarba; 6. zona ciliara; 7. iris;
8. pupila; D.: 1. chstalin; 2. procese ciliare; 3. corp vitos

123
Conexiunea centrilor cu efectorii prin cai
nervoase motoare eferente este considerata
conexiune directa.
Impulsurile formate Tn receptorii din efec-
tor sunt transmise pe cai senzitive si centrilor
motori care analizeaza si determina noi ac-
TIPURI DE tiuni motoare corectoare. Aceasta conexiune

EEECTORI y aferenta este considerata conexiunea inversa.


Conexiunea directa si cea inversa alcatu-
iesc sistemele de autocontrol si autoreglare
Efectorul reprezinta o celula sau un
ale organismului.
organ care produce un raspuns fiziologic
Centrii nervosi situati intranevraxial si
atunci cand este stimulata printr-un impuls
extranevraxial, aflati Tn relatie cu organele
nervos. Dintre organele efectoare annintim:
vegetative a caror activitate o coordoneaza,
muschii somatici si viscerali, glandele.
formeaza sistemul nervos vegetativ (S.N.V.)
Activitatea musculara sau secretorie invo-
(Fig. 195). Din punct de vedere structural si
luntara automata, determinata de actiunea
unui stimul din mediu asupra unor receptori, functional deosebim un S.N.V. simpaticsi un
este actui reflex. S.N.V. parasimpatic.
Traseul prin care impulsul nervos de la Fiecare organ efector vegetativ are o
nivelul receptorilor se propaga pe cai ner- dubIa inervatie: simpatica si parasimpatica.
voase aferente senzitive pana la centrii ner- Mecanismul fundamental care sta la
vosi si apoi pe cai eferente motorii la efec- baza activitatii S.N.V. este reflexul. Arcul
torul somatic sau vegetativ este arcul reflex reflex vegetativ se deosebeste de eel somatic
(Fig. 195). Acesta reprezinta baza anatomica prin existenta unei statii pe traseul eferent, Tn
a actului reflex. care fac sinapsa axonii motoneuronilor vege-
Arcul reflex se Tnchide Tn centhi nervosi tativi din nevrax cu neuronii din ganglionii
situati la toate nivelele axului cerebrospinal. extranevraxiali. Axonii acestor neuroni for-
Arcul reflex proprioceptiv este monosinaptic meaza fibrele postganglionare.
si bineuronal (Tntre neuronul senzitiv si eel 0 alta deosebire fundamentala Tntre
motor) (Fig. i'^4). Arcul reflex exteroceptiv arcurile reflexe vegetative si somatice consta
este polisinaptic (participa un numar variabll Tn locul de producere a inhibitiei. In arcurile
de neuroni de asociatie). Arcul reflex somatic somatice inhibitia se exercita Tntre neuroni si
se Tnchide Tntotdeauna Tn nevrax, iar arcul sinapsele neuroneuronale: inhibipa centrala.
reflex vegetativ se poate Tnchide Tn nevrax si In cele vegetative, pe langa inhibitia centrala
Tn ganglionii extranevraxiali. exista si inhibitia periferica, de exemplu,
Intre momentui excitahi si eel al declan- impulsurile transmisie pe traseul parasim-
sahi reactiei este o diferenta de timp care paticului cardiac inhiba activitatea cardiaca.
reprezinta timpul necesar pentru propagarea
impulsului nervos phn arcul reflex si timpul RETTNETI! y
perioadei de latenta caractehstic intrarii Tn f Organele efectoare sunt muschii si
actiune a efectorului. Acesta a fost numit glandele.
timp de reactie reflexa, de ordinul miimilor ActuI reflex reprezinta suportui
de secunda. anatomo-functional al sistemului nervos.

124
: ' cu efectorii prin cai
-r:z este considerata

; - 'eceptorii din efec-


: i re-zitive si centrilor
; : :etermina noi ac-
-reasta conexiune
:" i : ; ' exiunea inversa.
': : :e3 inversa alcatu-
: ; - : ' 3 i si autoreglare
194
:-e- -yanevraxial si
' ' e r e cu organele
-i : coordoneaza,
.egetativ (S.N.V.)
:e .e:ere structural si
' S.'vV. simpatics\n

; -" e ' e : : : ' vegetativ are o


: - " ; e - . Zi i parasimpatica.
- - - --ae-ental care sta la
- este reflexul. Arcul
:zy . - ; e: seoeste de eel somatic
11^ _ ' e s:a:;i pe traseul eferent, Tn
Bpsa axonii motoneuronilor vege-
wer=x CJ neuronii din ganglionii
B a i . Axonii acestor neuroni for-
c e oostganglionare.
I deosebire fundamentala Tntre
I B C vegetative si somatice consta
'prod-cere a inhibitiei. In arcurile
i i : 3 ;e exercita Tntre neuroni si
193. Componentele arcului reflex: 1. receptor
K u ' : - e - ' : - a l e : iniiibitia centrala.
(din tegument); 2. ganglion spinal; 3. ra-
- : e anga inhibitia centrala mura posterioara a nervului spinal;
" : e ce-ifehca, de exemplu, 4. neuron senzitiv; 5. neuron de
: ' 3 - ; - ' s e pe traseul parasim- asociatie; 6. neuron motor; 7. ramura
a : -niba activitatea cardiaca. anterioara a nervului spinal; 8. efector
(fibra musculara)
rrni 1:94. Reflex rotulian ^ -^^
e-ee efectoare sunt muschii si 195. Sistem nervos vegetativ: 1. creier; 2. glob
ocular; 3. fibre simpatice; 4. fibre para-
simpatice; 5. inima; 5. stomac; 7. hnichi,
r reflex reprezinta suportui
8. intestin; 9. vezica uhnara;
unctional al sistemului nervos.
125
Functiile de r e l a t e %.
3. L o c o m o ^

LOCOMOTIA
I N DIFERITE
M E D I I DE
VL\TA T
In functie de mediul de viata, animalele Astfel, la gasteropodele terestre, deplasa-
folosesc mljloace de locomotie foarte variate. rea se face prin contractiile succesive ale mus-
Miscarile de deplasare sau de orientare iau culatuhi talpii piclorului, care se transmit sub
nastere Tn lumea animala Tntr-o maniera nediri- forma de valuh.
jata sau orientata instinctual, punandu-le Tn Lamelibranhiatele due o viata aproape se-
contact cu stimuli din mediul extern, care le dentara, stand Tn malul sau nisipul apelor. Ele
declanseaza comportari specifice. fac deplasari lente pe distante mici, printr-o
serie de miscari succesive de Tntindere si
LOCOMOTIA LA NEVERTEBRATE Tnfigere a piclorului Tn nisip (Fig. 2 0 0 ) .
Deplasarea cea mai rapida o Tntalnim la
La protozoare, cilii sau flagelii au rol Tn cefalopode, care due o viata foarte activa de
locomotie (Fig. 196). Amiba se deplaseaza rapitori. Ele se pot deplasa pe substratui
datorita pseudopodelor (Fig. 197) marin prin pasire.
La celenterate, exista diferite mljloace de Crustaceele se deplaseaza mergand pe
deplasare. Astfel, hidra se deplaseaza prin fundul apelor cu 4 din cele 5 perechi de pi-
pasire, Tndoindu-si corpul Tn directia deplasahi eioare, phma servind la phnderea prazii, sau
si fixandu-se Tnainte cu tentaculele (Fig. 198). prin Tnot, prin Tndoirea Tn jos si Tnainte a
Meduzele se deplaseaza prin reactie, abdomenului cu Tnotatoarea codala.
datorita contractiei ritmice a umbrelei. Insectele se deplaseaza pe substrat spri-
Dintre platelminti, o miscare activa apare jinindu-se pe un trepied" format din piciorul
numai la formele Iibere (planahile) care se anterior si posterior, de pe o latura, si eel
tarasc sau Tnoata. median, de pe latura opusa. Phn Tndoirea lor
La polichete (Nereis), exista o miscare centrul de greutate al corpuiui este Tmpins
ondulatohe phn Tnot, cu ajutorul parapode- Tnainte, iar celelalte 3 picioare sunt hdlcate
lor si al muschilor longitudinali (Fig. 199). de pe substrat si pasesc Tnainte. Picioarele
Ramele se deplaseaza pe sol, prin con- anterioare trag corpul Tnainte, iar cele medi-
tractia succesiva a muschilor circulari si longi- ane si posterioare Tl Tmping (Fig. 201).
tudinali. Majohtatea insectelor se deplaseaza Tnsa
* La moluste, apar forme diferite de prin zbor, folosind ahpile actionate de o mus-
miscare, dupa mediul Tn care traiesc si dupa culatura bine dezvoltata (ex. la libelula)
modul lor de viata. (Fig. 202).

126
^ 127
Echinodermele au organe specifice de Lacertinienii si crocodilienii se deplaseaza
miscare, denumite organe ambulacrare. Ani- prin miscari ondulatorii ale corpuiui si cozii,
malele se sprijina pe o parte din ele, iar altele folosind membrele ca puncte de spirjin .
se ridica si se Tntind in directia de deplasare, La marea majoritate a pasarilor, depla-
fixandu-se cu ventuzele terminale pe substrat sarea se face prin zbor. Desprinderea de sub-
si tragand totodata corpul Tnainte (Fig. 20.5). strat se face Tn mod diferit la pasah. Pasarile
mici si mijiocii Tsi Tndreapta corpul aproape
LOCOMOTIA LA V E R T E B R A T E vertical si efectueaza un numar de batai ale
ahpilor, pentru a se hdica si a prinde viteza.
La vertebrate, deplasarea este asigurata Apoi Tsi retrag ahpile langa corp si se depla-
de existenta scheletului intern si de muscu- seaza phn inertie, dupa care Tsi deschid din
latura puternica ce actioneaza scheletul. nou aripile pentru a se sustine, si miscarea
Dupa modul de deplasare, vertebratele se este reluata (Fig. 2 0 6 ) .
grupeaza Tn mai multe categohi: Exista si pasari care au aripile foarte lungi,
f mergatoare; cu zbor planat, folosind curentii de aer,
ascendenti sau ohzontali. Zborul pasahlor
f alergatoare;
poate fi:
f zburatoare;
f planat - cand aripile stau Tntinse si
f taratoare; nemiscate;
f saritoare; f ramat - care se face prin bataia ahpi-
-f Tnotatoare; lor.
Mamiferele, Tn majoritatea lor, sunt adap-
f cataratoare;
tate la locomotia terestra (Fig. 207), putine
-f sapatoare.
fiind speciile adaptate secundar la mediul
InotuI la pesti este o miscare ondulatorie. aehan (liliac - Fig. 't'S, veverita zburatoare),
Majoritatea pestilor folosesc pentru Tnaintare la mediul acvatic (focile, delfinii, morsele,
Tnotatoarea codala, cu care bat apa Tn plan balenele) si subteran (cartita).
ohzontal (Fig. 204). Inotatoarele pectorale si La unele mamifere (maimuta, omul), mer-
abdominale servesc ca organe de dirijare a sul este lent, acestea aplicand pe sol Tntreaga
directiei. suprafata a label piclorului. Aceste animale
In mediul terestru, amfibienii se deplasea- se numesc plantigrade.
za phn mers lent, sprijinindu-se pe cele patru
membre sau prin saltuh, datorita Tntinderii cu
putere a membrelor postehoare. Acestea
RETINETI!
sunt mult mai lungi si muscutoase decat cele
w-
anterioare si proiecteaza corpul Tnainte. La
Tnot folosesc tot membrele posterioare. f Locomotia Tn regnul animal se reali-
Serpii si soparlele apode sau cu picioare zeaza diferit, Tn functie de mediul de
foarte mici se tarasc phn miscari de ondulare viata. Aceasta reprezinta o adaptare a ani-
a unor portiuni din corp, miscah ondulatohi, malului la mediul de viata Tn care traieste.
care se succed ca valuhle (Fig. 205).

128
129
partenera, care ii accepta sau nu prezenta. Intre
nnascull se dau lupte pentru cucerlrea femelel.
Comportamentul social asigura organi-
zarea sociala in fannllii, colonii, carduri, stoluri,
T I P U R I DE a multor specii de animale (albine, furnici, pin-
guini, elefanti, maimute etc. (Fig. Intre
COMPORTAMENT acesti indivizi functioneaza un sistem de
ANIMAE f comunicare, pentru buna organizare a activi-
tatii comunitatii. Astfel apare la nivelul grupu-
Tn viata oricarui organism animal, infehor lui 0 ierarhie sociala si o diviziune a muncii,
sau superior organizat, se pot evidentia diverse manifestate prin prezenta conducatorului
tipuh de comportament: alimentar, de apa- grupului si rolul fiecarui Individ in comunitate.
rare, sexual, social, de ohentare, migratiile, de Toate formele de comportament sunt
construire a adapostuhlor etc. controlate de catre sistemul nervos si glan-
Fenomenul comportamental se distinge dele endocrine.
prin intrepatrunderea caracterelor innascute La vertebratele inferioare (pesti, amfibi-
(instinctive) cu cele dobandite (Tnvatate), Tn eni, reptile), care au emisferele cerebrale slab
cursul evolutiei individului. dezvoltate, integrarea nervoasa se realizeaza
Comportamentul alimentar este un com- la nivelul diencefalului.
portament Tnnascut, actele instinctive depa- La vertebratele superioare si la om,
sesc cu mult pe cele dobandite prin Tnvatare. diferitele acte comportamentale depind de
La majohtatea nevertebratelor, a pestilor si controlul segmentelor nervoase foarte evolu-
reptilelor, pull Tsi cauta hrana cu o precizie ate (hipotalamusul, neocortexul etc.). Proce-
uimltoare, cu toate ca nu au nici o expehenta sele nervoase care stau la baza organizahi
de viata. comportamentelor, a psihicului, constituie
La unele mamifere, si Tn special la om, activitatea nervoasa superioara.
puii, dupa ce se nasc, sunt niste fiinte neaju- Omul, prin prezenta limbajului, reali-
torate (Fig. .''') care sunt hranite de pahnti. zeaza acte comportamentale superioare
Comportamentul de aparare este pre- celorlalte animale. Ceea ce caractehzeaza
zent la multe specii Tnca de la nastere. La comportamentul uman este reducerea rolu-
unele insecte, reptile si mamifere, puii se lui componentei innascute si cresterea celei
apara sub diferite forme cand apar dusmanii. dobandite.
Comportamentul sexual (Fig. - ' ) apare
mai tarziu (la maturitate) Tn cursul dezvoltarii
ontogenetice si dispare primul. La unele
RETINETI!
insecte el se manifest! o singura data Tn viata.
La 0 mare parte din animale, viata sexuala este f-
periodica: femela primeste masculul numai Tn 4 Comportamentul este specific
anumite pehoade ale anului, de Tmperechere diverselor tipuri de organisme animale.
sexuala. In aceasta perioada masculul strabate Stiinta care studiaza comportamen-
distante, uneori enorme, pentru a-si gasi tul animal se numeste etologie.

130
i ? : : e : : i s e . nu prezenta. Intre
L::-e : e ' : r cjcerirea femelel.
! :::e asigura organi-
:: " :: , carduri, stoluri,
:- : - r - c e 5 oine, furnici, pin-
r - " ^ - -:e e : : . (Fig. i l l ) . Intre
II z . - ~ : - e e i a un sistem de
? . rganizare a activi-
-- eca-e ia nivelul grupu-
: : ^ j : : ai;iziune a muncii,
- ;-^:a':a conducatorului
' a . d in comunitate.
- T : a aa~portament sunt
l i e caire sstemul nervos si glan-

-: ^'^ ^ a a-e (pesti, amfibi-


r a ' e i e cerebrale slab
_ - --z ' a - . o a s a se realizeaza

-^:aaaa a.cenoare si la om,


" : : - : : - a a r e n t a l e depind de
-. ^ - a a - ' a-.oase foarte evolu-
ar-usLt. neocortexul etc.). Proce-
P K caie stau la baza organizarii
etor, a psihicului, constituie
.oasa superioara.
a - prezenta limbajului, reali-
E aa-ca-aamentale superioare
vaa Zaea ce caracterizeaza
nera. . - a ' este reducerea rolu-
iierte ""ascute si cresterea celei

life, --y-

o~:a':amentul este specific


tipuri de organisme animale. 209.Familie de caini ' 1^ ... '
rrta care studiaza comportamen- 2 ' 0 Mascul de fregata a carui gusa se umfIa numai Tn pehoada de Tmperechere
I se numeste etologie. 211.Organizare sociala: A. familie de albine; B.,polonie de pinguini; C. turma de zebre si antilope
5 r > - . ' ^ r i

7. Dupa natura excitantilor, receptorii


sunt:
a. chemoreceptori;
7, Miscarile la plante sunt:
b. mecanoreceptoh;
a. intracelulare;
c. fotoreceptori;
b. de locomotie;
d. fonoreceptori;
c. tropisme;
e. baroreceptori.
d. nastii.

8. Organele efectoare sunt:


2. Factorii care influenteaza miscarea
a. muschii corpuiui (somatici);
plantelor sunt:
b. muschii viscerali;
a. lumina;
c. glandele exocrine;
b. forta de gravitatie;
d. glandele endocrine.
c. umiditatea;
d. substantele chimice.
9. Comportamentul animal poate fi:
a. alimentar;
3. La animalele nevertebrate, sistemul
b. social;
nervos este de tip:
c. sexual;
a. retea; 1. anelide;
d. de aparare.
b. scalahform; 2. celenterate;
c. ganglioni cefalici; 3. insecte;
, d. creier pnmitiv. 4. cefalopode.

4. Originea sistemului nervos la verte-


brate este:
a. endodermica;
b. ectodermica;
c. mezodermica;
d. din placa neurala.

5. La vertebrate, sistemul nervos este for-


mat din:
a. maduva spinarii;
b. ganglioni;
c. nervi;
d. encefal. , /

6. Un analizator este format din:


a. receptor;
b. segment de conducere;
c. segment cortical;
d. organ efector.

132 .
f Observati in imaginea de mai jos tipurile de locomotie ale vertebratelor care difera
in functie de mediul lor de viata.

. . . 133
^ Functia de reproducere
1. Reproducerea asexuati
^ i n lumea vie

REPRODUCEREA
ASEXUATA y
Reproducerea este o caracteristica a vietii. REPRODUCEREA ASEXUATA
Prin reproducere este asigurata perpetuarea PRIN GERMENII VEGETATIVI
speciei, cresterea numarului de indivizi si
Acest tip de reproducere se realizeaza prin:
posibilitatea aparitiei de noi specii. In cadrul
-f diviziune directa (amitoza) - care
acestui proces, informatia genetica este
consta Tn aparitia unei strangulari longitudi-
transferata de la generatia parentala la noua
nale sau transversale a celulei Tn partea sa
generatie.
median!, determinata de invaginarea mem-
Cunoasterea aprofundata a procesului de
branei citoplasmatice si Tn final, a nucleului,
reproducere in lumea vie prezinta o deose-
rezultand, dintr-o celula-mam!, d o u ! celule-
bit! importanta, pentru stabilirea legaturilor fiice. Acest tip de diviziune o Tntalnim la bac-
filogenetice dintre diferite grupe de organi- terii, flagelate, algele verzi inferioare,
zare, pentru intelegerea evolutiei lor. rizopode etc. (Fig.
Pentru reproducerea diverselor grupe de f inmugurire - const! Tn aparitia unui
organisme, parti vii se detaseaza din organis- mugure (excrescent!) a celulei. Urmeaz! divl-
mul matur, devin Iibere si incep o existenta in- ziunea nuclear! si Tn final, diviziunea celular!.
dependenta; partile organismelor care servesc Celulele-fiice se pot separa sau pot alc!tui aso-
pentru acest scop se numesc germeni. ciatii celulare. Procesul este frecvent la celen-
Germenii se pot clasifica in: terate - de exemplu, la hidr! (Fig. 215) -, dar
f unicelulari [spon, gameti); si la unii spongieri si alte nevertebrate, la droj-
f pluricelulari. dia-de-bere etc.;
Dupa facultatea lor de dezvoltare si f scleroti - organe de Tnmultire vegeta-
tiv!, consistente, colorate brun sau negru;
modul Tn care contribuie la formarea noului
pot germina, formand un miceliu sau direct
organism, germenii se pot clasifica Tn:
frunctificati, exemplu: la ciuperca parazit! -
f asexuati;
cornul secarei;
f sexuati.
f hormogoane - fragmente pluricelu-
Reproducerea asexuata determina apari-
lare, care se separ! dintr-o colonie filamen-
tia de noi indivizi proveniti dintr-un singur
toas!, p!r!sind teaca comuna; acestea sunt
parinte. ^ caracteristice algelor albastre-verzi, de exem-
Germenii asexuati pot fi: plu Oscillatoria sp. (Fig. 214);
-f vegetativi [organe vegetative), fragmen- f soredii - formatiuni sferice, alc!tuite
tate rupte sau desprinse din corpul organis- dintr-un numar mic de alge verzi Tn stare de
' mului vegetal sau animal; diviziune, legate Tmpreun! Tn form! de
-f specializati, reprezentati de aplanospori ghemulet, prin numeroase hife miceliene ale
si zoospon. ciupercii; se Tntalnesc la Iicheni (Fig. 215);

134
-las-

tia de reproducere
^iroducerea asezuat&
I hunea vie v

ODUCEREA ASEXUATA
213
GERMENII VEGETATIVI

: : e ^eproducere se realizeaza prin;


tziune directa (amitoza) - care
aparitia unei strangulari longitudi-
transversale a celulei Tn partea sa
determinata de invaginarea mem-
Dplasmatice si Tn final, a nucleului,
dintr-o celula-mama, doua celule-
1 tip de diviziune o Tntalnim la bac-
gelate, algele verzi inferioare,
etc. (Fig. 2.12);
214
lugurire - consta Tn aparitia unui
?xcrescenta) a celulei. Urmeaza divi-
cleara si Tn final, diviziunea celulara.
ce se pot separa sau pot alcatui aso-
are. Procesul este frecvent la celen-
e exemplu, la hidra (Fig. 215) -, dar
'ongieri si alte nevertebrate, la droj-
etc;
'roti - organe de Tnmultire vegeta-
hstente, colorate brun sau negru;
ina, formand un miceliu sau direct
3ti, exemplu; la ciuperca parazita -
carei;
\rmogoane - fragmente pluricelu-
se separa dintr-o colonie filamen-
rasind teaca comuna; acestea sunt
tice algelor albastre-verzi, de exem-
'atoria sp. (Fig.214);
^12. Diviziune directa; A. la amiba; B. la
red// - formatiuni sferice, alcatuite
lumar mic^de alge verzi Tn stare de W parameci (imagine microscopica) ' -
legate Tmpreuna Tn forma de 213. Inmuguhre la hidra *
prin numeroase hife miceliene ale 214. Hormogon (1) ^
ie Tntalnesc la Iicheni (Fig. 2.15); 215. Soredie: 1. hifa; 2. alga verde i *

135
f propagule - formatiuni unicelulare sau Dupa directia de crestere sunt rizomi:
pluricelulare care iau nastere pe talul vegeta- ortotropi, cu crestere orientata Tn linie
tiv; la muschiul hepatic {Marchantia sp.), dreapta, vertical, si plagiotropi, cu directie de
propagulele pluricelulare iau nastere din cate crestere oblica sau orizontala.
0 celula vegetativa, pe fundul unui mic La pastita, rizomii sunt drepti, iar la urzica
cosulet(Fig. 21(^; moarta, rizomii se deosebesc foarte putin de
-f muguri vegetativi foliari - complexe tulpinile subterane florifere;
celulare ale plantelor pluricelulare care intra ^tuberculi - tulpini scurte, Tngrosate,
in alcatuirea plantei-mama, specializate pen- carnoase, bogate Tn substante nutritive de
tru dezvoltarea individuala. De exemplu, la rezerva. Frunzele lor sunt puternic modifi-
Bryophyllum se dezvolta noi muguri pe mar- cate, capatand aspectui unor solzisori. La
ginea limbului frunzei (Fig. 21/) plantei- cartof, tuberculii provin din tuberizarea
mama, cu tulpinita, frunzulita si radacinita; (Tngrosarea), de obicei, a muguhlor terminal!
apoi se desprind de frunza si formeaza o si, ma! rar, s! a celor axilari.
noua planta; Analizand un tubercul tanar de cartof,
-f tuberule si bulbile - unii muguri axilari vom constata pe suprafata lui mai multe
se transforma prin tuberizare Tn tuberule sau gropite Tn care se afIa 1-3 mugurasi. Pe mar-
Tn bulbile, cu rol Tn multiplicarea unor specii. ginea fiecarei gropite se vede rudimentui
Tuberulele se formeaza phn tuberizarea axei unui solz de natura follara, triunghlulara,
mugurelui axilar. Frunzulitele mugurelui astfel cunoscut sub numele de spranceana". Din
metaformozat raman sub forma unor rudi- mugurii tuberculilor se formeaza tulpinile
mente sau dispar complet, cum este cazul la aeriene florifere, contribuind la reproducerea
grausor. Bulbilele se formeaza prin tuberiza- vegetativa a plantei;
rea frunzulitelor muguhlor axilari. Ele se Tntal- -f buIbi - tulpini subterane protejate de
nesc la coltisor (Fig. 218); frunze carnoase, de fapt, tecile frunzelor
f stoloni- ramuri ale plantei-mama care (vagine). In aceste frunze se acumuleaza
vin Tn contact cu solul, fie natural sau artifi- diferite substante de rezerva. Un bulb este
cial, si de la nivelul unui mugure se alcatuit dintr-o tulpina metamorfozata, tur-
diferentiaza radacini adventive si ulterior tita, Tn forma de disc, la care nodurile sunt
frunze, rezultand o noua planta, de exemplu extrem de apropiate. Tecile frunzelor interne
la tragi (Fig. 219); sunt carnoase, de culoare alba, rosie, vanata,
f rizomi - tulpini subterane formate Tn Tn functie de soi; ele se acopera complet
general din internoduh scurte, cu crestere unele pe altele. Cele externe, numite tunici,
continua sau determinata, Tn care se depo- sunt uscate si reprezinta frunzele infehoare
ziteaza substante hranitoare de rezerva. Fiind (Fig. :!al). Pe partea infehoara a discului
lipsiti de clorofila, ei sunt confundati adesea tulpina! se dezvolta numeroase radacini
cu radacinile. Ei sunt fixati Tn sol cu ajutorul adventive care fixeaza bulbul Tn sol si apro-
radacinilor adventive care pornesc de la vizioneaza planta cu apa si saruri minerale. Pe
nivelul nodurilor. disc, la subsuoara frunzelor, se dezvolta
Dupa forma lor, pot fi cilindhci, compri- muguhi terminali si axial!. Din muguri se
mati, tuberiformi (ex. la stanjenel), flliformi formeaza, pe de o parte, tulpinile aeriene
ca la feriguta (Fig. 220). flohfere, iar pe de alta parte, noi bulbi.

136
iecre :e cestere sunt rizomi:
f
:. :^:"ar orientata Tn linie
- :; : : -.: ::ropi, cu directie de
:? ;-;;':aia.
: zonrn sunt drepti, iar la urzica
- ;^ : - : : e : e s c foarte putin de

':- - r : s c u r t e , Tngrosate,
cca-.e 'n substante nutritive de
.'iz :- s..nt puternic modifi-
: ;;;e::.i unor solzisori. La
- :. c'cvin din tuberizarea
:- :: ze\ mugurilor terminali
: I :z :' z- a-i.
: .' -..zz'zul tanar de cartof,
: - ; . : ' 3 f a t a lui mai multe
Z'Z :z r' z ' - 3 mugurasi. Pe mar-
pa yzzzz se vede rudimentui
:e -z:.-z foliara, triunghlulara,
^ ' - ~ e e de spranceana". Din
be':. :' se formeaza tulpinile
iefe. conthbuind la reproducerea

- :-:' subterane protejate de


fioose. de fapt, tecile frunzelor
^ acer.e frunze se acumuleaza
st2-:e de rezerva. Un bulb este
:--: : na metamorfozata, tur-
:z : sc, la care noduhle sunt
zz'zz zzz. Tecile frunzelor interne
sz zz c.loare alba, rosie, vanata, 216. Propagule (1) pe talul muschiului
:: :: ele se acopera complet hepatic - Marchantia polymorpha
zz z Zzz externe, numite tunici, 217. Muguri vegetativi foliah
z -ecezinta frunzele infehoare 218. Bulbile(1)
219. stoloni lafragi '
-e ca-tea inferioara a discului
220. A. rizom filiform: 1. frunza; 2. rizonC
: ;e:.:ta numeroase radacini
* * ' 3. radacini adventive; B. hzomi drepti la
;e-e ' -eaza bulbul Tn sol si apro-
urzica moarta
: Z'ZZ zj apa si saruh minerale. Pe
221. Bulb de narcisa: 1. radacini adventive;
. : : . : =-a frunzelor, se dezvolta 2. disc tulpinal; 3. frunze externe
rrT-,.r-.aii si "axiali. Din muguri se (tunici); 4. frunze interne; 5. mugure
pe de 0 parte, tulpinile aeriene terminal; 6. mugure axial; 7. Iija
r pe de alta parte, noi bulbi. florifera "^'^^^ i

137


216

IPTT ; Zr r e i r e r e sunt rizomi:


^ -^z orientata in linie
: : ':: :'/Gpi, cu directie de
; - : ' : : ' : 5 3.
s ' : : o ^ e p t i , iar la urzica
T ; ^ : ; 3 : e s c foarte putin de

-- - - : - scurte, ingrosate,
Kcer s.cssante nutritive de
:- - :- s r : puternic modifi-
: jnor solzisori. La
:- ". din tuberizarea
------ -y a rugurilor terminali

c tanar de cartof,
V2 :a :-:'a-ata lui mai multe
Era :a a" a ' - 3 mugurasi. Pe mar-
re a'laaa se vede rudimentui
:e - a r - a r iara, triunghiulara,
X " - ~ e e ae spranceana". Din
ce-s- :- se formeaza tulpinile
as'a'cjind la reproducerea

- ' - a - subterane protejate de


"ease ae fapt, tecile frunzelor
aseaae "'unze se acumuleaza
r a - : e ae 'ezerva. Un bulb este
a. aaa metamorfozata, tur-
'a ae : sc, la care nodurile sunt
a c a : aae. Tecile frunzelor interne
se ae culoare alba, rosie, vanata, 216. Propagule (1) pe talul muschiului
ae soi; ele se acopera complet hepatic - Marchantia polymorpha
ae e. Cele externe, numite tunici, 217. Muguri vegetativi foliah
218. Bulbile(1)
si reprezinta frunzele inferioare
219.Stoloni la fragi
Pe partea inferioara a discului
220. A. rizom filiform: 1. frunza; 2. rizom;
dezvolta numeroase radacini
3. radacini adventive; B. rizomi drepti la
a'e fixeaza bulbul in sol si apro-
urzica moarta
)lanta cu apa si sarun minerale. Pe 221. Bulb de narcisa: 1. radacini adventive;
bsuoara frunzelor, se dezvolta 2. disc tulpinal; 3. frunze externe
minali si "axiali. Din muguri se (tunici); 4. frunze interne; 5. mugure
oe de 0 parte, tulpinile aeriene terminal^^ 6. mugure axial; 7. |ij4p
06 de alta parte, noi bulbi. florifera^j^i^l ^ ' j t e , , ':i';?fr*'''

. . 137
Dupa cum sunt alcatuiti, fie numai din Tncepe s! primeasca apa cu sarurile minerale
tunici sau numai din soizi (scvame), putem si s! hraneasc! la randul lui portaltoiul.
deosebi doua tipuri de bulbi: tunicati (ex. la Cele mai importante tipuri de altoire sunt:
ceapa) si solzosi sau scvamosi (ex. la crinul f altoirea prin despicatura - portaltoiul,
alb). mai gros decat altoiul, se sectioneaza trans-
versal, apoi se despic! longitudinal, iar Tn
REPRODUCERE ASEXUATA despicatur! se introduce altoiul cu partea lui
VEGETATIVA ARTIFICIALA inferioar! ascutit!;
f altoirea prin copulatie - partenerii de
Pot fi reproduse artificial diferite plante aceeasi grosime se sectioneaz! oblic, se
de importanta economica si ornamental! alipesc pe suprafetele sectionate si se leag!
prin: butasire, rvarcotaj, altoire si culturi de cu rafie pentru concrestere;
celule si tesuturi. f altoirea cu mugur detasat (oculatie) -
Butasirea. Este o metoda practica folosita portaltoiului de 1-2 ani 1 se face o crest!tur!
Tn horticultura Tn vederea multiplicarii rapide a (spre baza lui) Tn form! de T". Se Tndep!r-
unor plante cu valoare ornamental!. Prin teaz! scoarta, sub care se introduce altoiul
but!sire se Tntelege detasarea unui organ reprezentat de un singur mugur (ochi) Tnsotit
vegetativ sau fragment de organ numit butas de 0 mic! portiune de tesut lemnos. Se leag!
de planta-mam! si punerea luiTn conditii priel- cu rafie, de o parte si de alta a mugurului.
nice pentru Tnr!dacinare si multiplicare. De Dup! phndere" portaltoiul se taie deasupra
exemplu, un fragment de tulpin! cu 2-3 frun- punctului de altoire;
ze de muscat!, separat de planta mam!, pus f altoirea prin apropiere sau alipire - se
Tn nisip umed, va forma r!d!cini Tn scurt timp practic! Tntre d o u ! plante Tnr!d!cinate,
(Fig. 222). Butasii pot fi: tulpinali (muscat!, apropiate. Cele dou! plante se sectioneaza
cactusi - Fig. 223, vita de vie), radiculari longitudinal pe portiuni corespondente,
(cires, zmeur), foliari (Begonie, Ficus). dup! care se alipesc pe suprafetele sectio-
Marcotajul. Este o metoda de separare a nate si se leag! cu rafie. In anul urm!tor,
organelor vegetative, denumite marcote, de planta ce urmeaz! a deveni altoi se sectio-
pe planta-mama, numai dup! Tnr!d!cinarea neaz! sub punctul de altoire, iar portaltoiului
lor. De exemplu, o ramur!, ce urmeaz! s! 1 se Tnl!tur! partea de deasupra nivelului de
serveasc! Tnmultirii vitei de vie, se Tndoaie si altoire.
se fixeaz! Tn contact cu solul cu ajutorul unor Culturi de celule ^i tesuturi. 0 modalltate
carlige, varful r!manand liber (Fig. 224). de multiplicare rapid! a plantelor valoroase
Dup! un timp, la nivelul nodurilor ramurei, economic este cultura in vitro" de butasi
apar r!d!cini adventive, care fixeaz! planta monocelulari (alc!tuiti dintr-o celula soma-
Tn sol; Tn acest moment se separ!, prin t!iere, tic!) sau pluricelulah (tesut parenchimatic,
de planta-mam!. mehstematic apical). Matehalul biologic pre-
Altoire. Metod! practic! care const! Tn levat, de la soluri Tnalt productive sau cu
grefarea unui butas (ramur! sau mugure) calit!ti deosebite, poart! numele de explant.
numit altoi, cu calit!ti superioare, pe o plant! Acesta se cultiv! pe medii nutritive adecvate,
Tnr!d!cinat! numit! portaltoi. Dupa ce tesu- Tn anumite conditii. Din explante se obtin
turile se racordeaza unele la altele, prin inter- plante Tntregi (clone), cu aceleasi particula-
mediul calusului, altolul devine compatibil si rit!ti ca si plantele-mama (Fig. 225).

138
; r - a ; : ; i =:= cu sarurile minerale
a - a - : . : lui portaltoiul.
a : ~a-ae tipuri de altoire sunt:
aa : - ' zescratura - portaltoiul,
a-aa- a a: . se sectioneaza trans-
> se aea: aa longitudinal, iar Tn
i se 'a-aa.ce altoiul cu partea lui

ea : " ::pulatie - partenerii de


a : - a se sec-fioneaza oblic, se
s.a'a'esee sectionate si se leaga
::-a-estere;
ea a. ~jgur detasat (oculatie) -
. ae -2 ani i se face o crestatura
. -orma de T". Se Tndepar-
-aa s.b care se introduce altoiul

4
; ae singur mugur (ochi) Tnsotit
: -a .ne de tesut lemnos. Se leaga
a a carte si de alta a mugurului.
ae'e portaltoiul se taie deasupra
e a aoire;
ea :' scropiere sau alipire - se
-a a : . a plante Tnradacinate,
; e a a s . a plante se sectioneaza 225
s a a ccrtiuni corespondente,
sa a :esc pe suprafetele sectlo-
eaaa : . rafie. In anul urmator,
.'~eaza a deveni altoi se sectio-
a.-aa.i de altoire, iar portaltoiului Formarea Suspensie
de calus ce ulara
1 aa-aea de deasupra nivelului de Cultura
celulara
ie celule si tesuturi. 0 modalltate Planta de
plecare
aa^e 'apida a plantelor valoroase
assa auitura in vitro" de butasi
: acatui-tl dintr-o celula soma- Planta Formarea Formarea Formarea
tanara radacinitei tulpinitei de calus
: aeiulari (tesut parenchimatic,
: aacal). Materialul biologic pre-
a sa .ri Tnalt productive sau cu
222. Butasi tulpinali la muscata: 1. mugure; 2. frunze sectionate; 3. radacini adventive
se: ae, poarta numele de explant.
223. Butasi de tulpina la cactus (limba-soacrei)
. : .3 pe medii nutritive adecvate,
224. Marcotaj la vita de vie: A. butuc de vita de vie; B. Tndoirea unei coarde si fixarea ei cu
aanditii. Din explante se obtin
un carlig; 1. noduh cu muguri , \
a: alone), cu aceleasi particula-
225. Dezvoltarea plantelor Tn culturi de celule
; a-aele-mama (Fig. 225).
. 139
226
R E P R O D U C E R E A ASEXUATA f pteridosporii, caracteristici ferigilor, se
PRIN GERMENI SPECIALIZATI formeaza Tn sporangi, grupati pe partea infe-
rioara a frunzelor (Fig.
Acest tip de reproducere asexuata se rea-
lizeaza prin celule germinative specializate RETINETI?
numite spori. Acestia pot fi mobili, zoospori, Reproducerea se realizeaza pe cale
sau imobili, aplanospori. vegetativa, asexuata si sexuata.
Zoosporii sunt prevazuti cu cili sau flageli
si se formeaza Tn zoosporangi.
APLICATII PRACTICE
Zoosporii suntTntalniti la flagelate, algele
verzi unicelulare si pluricelulare, algele brune Efectuati diferite tipuri de altoire la
si la oomicete. Dupa eliberarea lor din plante: a. altoirea prin oculatie.
zoosporangi, zoosporii se deplaseaza o Materialele necesare: briceag de altoit,
perioada de timp Tn mediul acvatic, apoi Tsi pensa, portaltoi (maces Tnradacinat), altoi -
pierd cilii si se fixeaza cu partea lor anterioara un mugure (ochi) cu putin tesut lemnos, rafie.
de substrat, formand un nou tal. Modul de lucru: se efectueaza o cresta-
Aplanospori! se formeaza Tntr-o celula a tura Tn forma de T", se Tndeparteaza scoarta
talului sau Tn organe specializate numite spo- si se introduce altoiul. Se leaga cu rafie, de o
rangi. Ei sunt facultativi sau obligator!!. parte si de alta a mugurelui (Fig. 2.50A).
Sporii facultativi sunt: b. altoirea prin despicatura.
-f heterochistii, care iau nastere prin modi- Materiale necesare: briceag de altoit,
ficarea celulelor vegetative. De exemplu, la portaltoi (un lamai Tnradacinat de grosimea
alga albastra-verde Nostoccomune[fig. Ih); degetului mic), altoi (ramuri tinere de la un
f chistiise formeaza prin Tnchistarea indi- lamai, portocal, mandahn), rafie, pungi de
vizilor unicelulari. De exemplu, la flagelate.
plastic sau eprubeta de sticia.
Sporii obllgatorii sunt:
Modul de lucru: se sectioneaza transver-
f rodosporii, caracteristic! algelor rosii, se h ri^ ip
sal portaltoiul, iar apoi se efectueaza o despi-
formeaza Tn celulele terminale ale unor fila-
catura longitudinala. Se ascute ca o pana al-
mante speciale;
toiul si se Introduce Tn despicatura, apoi se
f tetrasporii, caracteristici algelor rosii si
leaga cu rafie. TotuI se acopera cu o punga
algelor brune, se formeaza Tn tetrasporangi;
de plastic sau o eprubeta pana cand altoiul s-
-f damidosporii, caracteristici unor ciuperci
a prins (Fig. _ . v ' B ) .
parazite, sunt Tnveliti Tntr-o membrana dubIa:
cea externa (exosporul) este Tngrosata, orna- c. altoirea prin copulatie. 250 I

mentata si colorata Tn negru, iar cea interna Materiale necesare: un ferastrau de


(endosporul), mai subtire (Fig. J27); mana, briceag de altoire, portaltoi (cires
f ascosporii, caracteristici unor ascomice- salbatic), altoi (ramuri mai subtiri de la un soi
te, iau nastere Tn organe specializate numite bun de cires), rafie. 226 Heterochisti ('
asce (Fig. 228); Modul de lucru: portaltoiul gros (ciresul 227. Clamidospori:
f briosporii, caracteristici briofitelor, se Tnradacinat) se sectioneaza oblic. Se ia un frunzelor de
formeaza Tntr-un organ specializat denumit altoi de la un sol valoros, se sectioneaza tot 228. Asca cu 8 as<
capsula; sunt sferici sau tetraedrici, Tntot- oblic si se ataseaza pe portaltoi. Se leaga de 229. A. frunze de
deauna unicelulari; jur Tmprejur cu rafie (Fig. 2.^0C). j 1 230. Tipuri
-^3U. I If de alto'

140

1 ^
B
A

228
u
227

c
A

r!

250 ip' J/\^

226. Heterochisti (1) la Nostoc


227. Clamidospoh; A. la taciunele orzului; B. la taciunele fruzelor de grau; C. la taciunele
frunzelor de secara; D. la taciunele spicului de secara
228. Asca cu 8 ascospori #
229. A. frunze de feriga cu sori (grupari de sporangi); B. sporange cu spori
230. Tipuri de altoire la plante: A. oculatie; B. despicatura; C. copulatie

. . . 141
F u n c ^ a de reproducere
2. Reproducerea sesruatfi in
lumea vie

i
REPRODUCEREA
SEXUATA y
Prin reproducere sexuata se Tntelege pro- timp, ei se alipesc doi cate doi, avand loc
cesul de formare a unui nou organism, prin contopirea citoplasmelor (plasmogamia) (P)
contopirea celor doua celule diferentiate din si a celor doi nuclei (cariogamia - K), dand
punct de vedere sexual care se numesc nastere zigotului diploid (2n), care se divide
gameti-haploizi (n), gametui masculin ( C ) si meiotic (avand loc reducerea cromatica -
gametui feminin ( 2 ) , care Tn urma procesului RI), rezultand noi indivizi haploizi (n). Acest
de fecundatie formeaza zigotui (2n). tip de reproducere sexuata este Tntalnit la fla-
La diversele grupe de organisme gelate, diatomee, unele alge verzi, unele alge
(Protoctiste, Fungi, Plante si Animale) se dis- brune si la unele grupe de ciuperci.
ting trei tipuh fundamentale de reproducere Heterogamia se caracterizeaza prin exis-
sexuata: gametogamia, gametangiogamia, tenta gametilor inegali ca marime si mobili,
somatogamia. numiti heterogameti sau anizogameti.
Gametui eel mare este eel feminin si se
GAMETOGAMIA numeste macrogamet, iar eel mic este eel
masculin, care se numeste microgamet.
Aceasta este procesul sexual care consta Acest tip de reproducere Tl exemplifieam la
in contopirea a doi gameti diferentiati din alga verde Ulva (Fig. ).
punct de vedere sexual. Acesti gameti se Microgametii si macrogametil sunt pusi Tn
formeaza Tn organe specializate numite libertate din gametangiu si apoi se
gametangi care pot fi unicelulari (la unele deplaseaza eu ajutorul flagelilor Tn mediul
alge, ciuperci, Iicheni) sau pluhcelulah (bhofi- acvatic. Se contopese si vor da nastere zigo-
te, ptehdofite, spermatofite si animale). tului diploid (2n) care germineaza si
Tinand seama de anumite caractere ale formeaza, Tn urma diviziunii meiotice
gametilor (forma, mahmea, mobilitatea sau (reductionale - RI), noi indivizi haploizi.
imobilitatea), gametogamia poate fi: izogamie, Acest tip de reproducere sexuata este
heterogamie (anizogamie) si oogamie. frecventa la unele alge verzi, alge brune, dar
Izogamia consta Tn contopirea a doi si la celenterate.
gameti asemanatori din punct de vedere De exemplu, la hidra (Fig. ), pe
morfologie, dar diferentiati din punct de acelasi Individ se diferentiaza atat testiculele,
vedere fiziologic Tn gameti masculini si femi- cat si ovarele, deci este hermafrodita. In
nini. Acest tip de reproducere sexuata Tl conditii favorabile de viata atat spermato-
putem exemplifica la alga verde unicelulara zoizii, cat si ovulele sunt eliminate Tn apa prin
Clamydomonas reticulata (Fig. 231), La matu- ohficiul buco-anal. Ovulele sunt fecundate de
ritate gametii parasesc celula Tn care s-au for- spermatozoizi proveniti de la alt Individ
mat, deplasandu-se liber Tn apa. Dupa un (fecundatie Tncrucisata), rezultand zigotui

142
-3i 252 Gameti (n

Unirea gametilor
Gameti (n Gameti (n)

Unirea gametilor

Zigot (2n)

Zigot (2n)
Alga

231. Izogamie la alga verde unicelulara Clamydomonas


231: Heterogamie la alga verde f/ra sp. ^
233 Heterogamie la hidra: 1. ovar cu ovule; 2. testicul cu spermatozoizi; 3. zigot; 4 - 5 . divi-
ziuni succesive ale zigotului; 6. planula; 7. noua hidra

. . . 143
(2n) din care rezulta o larva ciliata numita care vor incepe din nou ciclul evolutiv al
planula care se transforma in adult. plantei (reamintiti-va ciclul de viata de la bho-
Oogamia este caracteristica la diverse fite din clasa a 9-a!).
grupe de alge verzi, brune si rosii, la oomicete, La pteridofite, anteridia si arhegonul se
plante si animale. Ea se caracterizeaza prin formeaza pe o formatiune plurlcelulara de
imobilitatea gametului feminin denumit oos- culoare verde, numita protal.
fera, sau ow/lipsit de cili, la care se deplaseaza Anterozoizii inoata intr-o picatura de apa,
gametui masculin, denumit anterozoid sau ajung la arhegon si fecundeaza oosfera,
spermatozoid care este mobil (ciliat). rezultand zigotui diploid (2n) din care va
Gametii se formeaza in organele de rezulta embhonul care va da nastere sporofi-
reproducere numite gametangi sau gonade. tului tanar (planta propriu-zisa) (Fig. 23.S).
Anterozoizi! iau nastere in gametangiu La gimnosperme si angiosperme, gametii
masculin denumit anteridie, iar spermato- masculini sunt imobili; pentru a ajunge sa
zoizi! iau nastere in testicul (ex. la toate ani- fecundeze oosfera, graunciorul de polen, in
malele). urma germinarii, diferentiaza un tub polinic
Gametui feminin se diferentiaza intr-un phn care acestia se deplaseaza.
oogon unicelular la alge, ciuperci, arhegon La gimnosperme, un singur nucleu game-
pluricelular la briofite, pteridofite, gimnosper- tic (Gi) fecundeaza oosfera, rezultand zigo-
me sau ovar specif ic animalelor. tui diploid (2n), care phn diviziuni repetate va
La alga verde filamentoasa, numita diferentia embrionul cu numeroase cotile-
Oedogonium sp., pe un filament se diferen- doane din samanta aripata, care va forma
tiaza anteridiile in care se formeaza antero- sporofitui (planta propriu-zisa). Asadar, exista
zoizi! pluriciliati. Pe alt filament se diferen- 0 simpla fecundatie (Fig. ).
tiaza oogonul in care se formeaza oosfera.
Gi(n) -I- oosfera (n) zigotui (2n)
Un anterozoid se deplaseaza in mediul acva-
embrion -> planta adulta (2n)
tic spre oogon si, printr-un por, patrunde la
oosfera, o fecundeaza, formand oosporul La angiosperme, cei doi nuclei gametic!
(2n) care se va divide, rezultand un nou fila- (G^, G2) se deplaseaza pe tubul polinic pana
ment de alga. in sacul embhonar, unui fecundeaza oosfera,
La briofite (Fig. 2 3 4 ) , pe tulplnlte diferite rezultand zigotui propriu-zis, din care se va
sau pe aceeasi tulpinita se formeaza anteridii- forma embhonul, iar eel de al doilea fecun-
le pluricelulare cu numerosi anterozoizi (bispi- deaza nucleul secundar al sacului embhonar,
ralati si biflagelati) si arhegoanele pluricelu- rezultand zigotui accesoriu, din care se va
lare in forma de butelle, care contin o singura diferentia albumenul sau endospermul
oosfera in partea ventrala. secundar (Fig. ). Asadar, exista 0 dubIa
Anterozoidul inoata intr-o picatura de fecundatie:
apa, ajunge la gatui arhegonului, il perfo-
reaza si fecundeaza oosfera, rezultand zigo- Gi(n) -I- oosfera (n) zigotui prophu-zis
tui (2n); acesta se divide, rezultand pentru (2n) -> embrionul (2n)
prima data in lumea plantelor un embrion
(i\r\ va lua nastere sporofitui (2n), unde G2 (n) + nucleul secundar al sacului
se realizeaza diviziunea meiotica sau reduc- embnonar (2n) -> zigotui accesohu (3n) ->
tionala (R!) cu formarea sporilor haploizi (n) albumen (endosperm secundar)

144
234. Oogamie la briofite; 1. anteridii cu anterozoizi; 2. arhegoane cu oosfere; 3. zigot;
4. sporogon; 5. spoh; 6. germinarea spohlor ' ' l ^ |
235. Oogamie la ptehdofite: 1. protal; 2. anteridie cu anterozoizi; 3. arhegon cu oosfera;'
4. sporofit tanar cu protal
236. Oogamie la gimnosperme: 1. grauncior de polen; 2. solz carpelar cypvul unde are loc
simpla fecundatie; 3. samanta \
237. Oogamie la angiosperme: 1. floarea; 2. grauncior de polen; 3. pistil unde are lor dubIa
fecundatie; 4. samanta ^

145
In regnul animal sistemul reproducator si La llmbric, sexele sunt separate si se con-
reproducerea prezinta o mare diversitate. stat! un dimorfism sexual, femela fiind mai
La platelminti, indivizii sunt hermafroditi. mare decat masculul. La acesta exista un tes-
Organul genital mascul este alcatuit din mai ticul care se continua cu un canal deferent,
multi foliculi testiculari, iar eel femei din doua vezicula seminal! si orificiul clocal, prin care
ovare. Orificiul genital comun este situat ies doi spiculi copulatoh.
Tnapoia orificiulul bucal. Fecundatia este Femelele prezint! doua ovare, care se
interna si incrucisata. continua cu oviductele lungi, dou! utere
La trematode (Fasciola hepatica), sistemul drepte care se unesc Tntr-un vagin ce se
reproducator mascul este format dintr-o deschide Tn orificiul genital femei. Ovulele
pereche de testicule. De la ele pornesc doua sunt fecundate Tn uter. Larvele care rezult!
canale deferente care se unesc Tntr-un con- din o u ! au toate structurile adultului, cu
duct comun ce patrunde Tntr-o vezica semi- exceptia sistemului reproduc!tor.
nala; aceasta se continua cu un canal ejacu- La anelide, sistemul reproducator este
lator, terminandu-se cu un penis. Sistemul alc!tuit din gonade si conducte genitale prin
genital femei este alcatuit dintr-un ovar de la care sunt eliminati produsii sexuali.
care porneste un oviduct, care se continua cu Majoritatea polichetelor au sexe sepa-
uterul ce se termina cu orificiul genital femei rate. La Nereis, elementele sexuale sunt
situat langa eel mascul. Fecundatia este expulzate Tn a p ! prin ruperea tegumentului
interna si Tncrucisata. Tn momentui apropiehl celor dou! sexe, apoi
La viermele de galbeaza, adultii parazi- animalele mor. Fecundatia este extern!, iar
teaza canalele biliare ale ficatului de la ovine, din o u ! se dezvolt! o larv! numit! trocofor!.
bovine si pesti, producand boala numita Oligichetele sunt hermafrodite. Gonadele
galbeaza, care duce la degradarea ficatului si sunt situate Tn segmentele anterioare ale cor-
moartea gazdei. In corpul acesteia, parazitui puiui. De la cele dou! testicule pornesc
depune un numar mare de oua care sunt elim- canale care se deschid prin dou! orificii.
inate Tn mediu, o data cu excrementele. Se Ovarele Tn num!r de dou! se continu! cu
dezvolta ouale care ajung Tntr-o balta. Larva oviductele scurte care se deschid lang! ori-
care apare este ciliata si se numeste miracidiu; ficiile mascule. Desi sunt hermafroditi, indi-
ea Tnoata Tn apa, si Tn timp de 20-24 ore, daca vizii fac schimb de gameti: doi indivizi se
Tntalneste un melc [Limnaea - gazda interme- al!tur! prin extremit!tile anterioare, fiecare
diara), patrunde phn pneumostom Tn cavitatea avand rol de femei! si mascul, Tn acelasi
paleala, apoi Tn ficat sau gonade (Fig. 258). timp. In perioada maturit!tii apare c//fe/u/ -
Aici, dupa mai multe stadii larvare, ajunge Tn 0 Tngrosare Tn f o r m ! de sa, cu rol Tn
faza de cercar. Cercarii parasesc melcul gazda Tmperechere si Tn formarea coconului Tn care
si se fixeaza pe plantele de la marginea baltii, se vor dezvolta noli indivizi.
unde se Tnchisteaza, transformandu-se Tn Hirundineele sunt hermafrodite. Organul
metacercari, organisme asemanatoare adultu- genital mascul este alcatuit din mai multe
lui, dar nesexuate. Acestia pot fi Tnghititi de perechi de testicule care se deschid Tn canalul
gazda definitiva, ajung Tn peretii intestinului si, deferent, care se dilat!, formand vezicula
. phn intermediul sangelui, Tn ficat unde se seminal!, de unde pornesc canalele ejacula-
transforma Tn viermi aduiti. La nematelminti, toare care se unesc Tn penis. Cele dou! ovare
sexele sunt separate. sunt Tn leg!tur! cu dou! oviducte ce se

146
238

238. Ciclu evolutiv la viermlfe d ^ a l b e a z a : 1. testicul; 2. ovar; 3. uter; 4. ficat; 5, oua;


6. miracidium; 7. Limnea; 8. miracidium matur; 9. sporocist cu redii; 10. redii cu cercari;
I 11. cercar; 12. peste (a doua gazda); 13. fibre musculare cu chisturi de cercari;
#?' 14. metacercari Tn intestinul uman datorita consumului de catre om a pestelui infestat I

147
unesc intr-un vagin care se descliide prin ori- Acesta patrunde Tn cavitatea paleala a
ficiul genital femei. Imperecherea se reali- femelel, depunand spermatozoizii. Dezvolta-
zeaza ca la oligochete, unui dintre parteneri rea oualor este directa, fara stadiul de larva.
functioneaza ca mascul, celalalt, ca femela. La artropode, structura sistemului repro-
Ouale sunt depuse Tn coconi mari, formati de ducator si reproducerea variaza foarte mult.
ditelum. Din coconi se dezvolta indivizi Arahnidele au sexele separate si dimor-
asemanatori cu adultii. fism sexual accentuat. Au gona de perechi
Molustele au sexe separate, dar exista cu spermiducte si oviducte care se deschid
cazuri de hermafrodism, Tn special la gas- prin orificiile genitale la extehor. Cele mai
teropode. multe sunt ovipare. Se cunosc si cazuri de
La lamelibranchiate (ex. la scoica de rau), ovoviviparitate, oul este format Tn interiorul
sexele sunt separate; gonadele perechi se corpuiui, iar la eclozlune, progenitura
gasesc Tnglobate Tn picior sau manta, con- paraseste organismul parental, si viviparitate,
ductele lor deschizandu-se Tn cavitatea paleala. embrionul fiind gazduit si hranit Tn cadrul
Fecundatia are loc Tn cavitatea branhiala; ovarului sau uterului.
larvele, numite glochidii, raman o perioada La crustacee, sexele sunt separate.
pe branhiile mamei, apoi se desphnd si se fi- Gonadele au conducte genitale distincte
xeaza pe pielea sau branhiile pestilor unde se care prezinta formatiuni glandulare, a caror
Tnchisteaza timp de 3-10 saptamani. Din secretie contribuie la formarea spermato-
chist iese o scoica mica ce se fixeaza Tn mai forului sau la fixarea oualor Tn ponta. Crusta-
cu ajutorul piclorului. ceele sunt ovipare, ouale fiind purtate de
La gasteropodele hermafrodite (ex. melcul femela pe anumiti apendlci. Din ele ies larve
de livada), gonada este situata Tn hepatopan- care se transforma Tn adult.
creas, producand mai Tntai spermatoizoizi si Insectele au sexe separate si un pro-
apoi ovule. De la glanda pornesc canale geni- nuntat dimorfism sexual. De la cele doua tes-
tale mascule si femele care se termina Tn ticule pornesc doua canale deferente care se
organele copulatoare; acestea se deschid phn dilata Tntr-o vezicula seminala, Tn care se
orificiul hermafrodit, situat la baza tentaculu- deschid glande accesohi a caror secretie
lui drept. Fecundatia este Tncrucisata, iar ouale formeaza o capsula Tn jurul spermatozoizilor.
sunt depuse Tn solul umed (Fig. ' ). Din ou Canalele deferente se unesc Tntr-un canal
se formeaza indivizi asemanatoh pahntilor sau ejaculator, a carui parte terminal!, prev!zut!
0 larva de tip trocofora. cu piese chitinoase, formeaz! penisul.
La cefalopode, sexele sunt separate; Ovarele se deschid Tn oviducte care se unesc
ovulele ajung Tn oviduct, ce se deschide Tntr-un canal comun, ce se deschid Tn orificiul
phntr-un orificiu Tn cavitatea paleala. Sper- genital femei. Din ou rezult! larva, apoi pupa
matozolzii sunt evacuati prin canalul defe- si adultui (metamorfoz! complet!) (ex. la
rent, prevazut cu o vezicula seminala Tn care c!r!bus - Fig. - 4 0 ) , iar altele prezint! o
se deschide glanda numita prostata. metamorfoz! incomplet! (ou, larv!, adult),
Portiunea terminal! a canalului contine o (ex. la l!scut! - F i g . + ; ) 239. Depunerea oualor Tn sol
punga Tn care se acumuleaza mai multi sper- La albin!, numai matca prezint! ovare 24Q. Metamorfoz! completa
matozoizi. functionale. Din ou!le fecundate rezulta 241. Metamorfoz! incompi"
Al patrulea brat bucal stang (lipsit de ven- albine lucr!toare, iar din cele nefecundate, ' " 7-8. aduiti
tuze) functioneaza ca organ copulator. masculi (trantorii).

148
239 Depunerea oualor in sol la melcul de livada
240, Metamorfoza completa la carabus: A, larva; B. pupa; C - D . adult
Metamorfoza incompleta la lacusta: 1, oua in sol; 2-6, stadii de dezvoltare;

149
La echinoderme, sexele sunt separate, si, de aici, Tn palnia oviductelor, apoi Tn
Gonadele sunt asezate radiar, lar conductele oviducte, iar din acestea Tn utere care se
lor se deschid independent pe placile geni- deschid Tn cloaca (vezi fig. Ll-I^ B).
tale. Fecundatia este externa, iar din ou se Fecundatia la amfibieni este externa (Tn
dezvolta o larva ciliata, cu simethe bilaterala. apa), dar poate fi si interna. Peste ovulele
In primele stadii duce o viata libera, apoi eliminate de femela, masculul depune
se fixeaza, iar simetha sa devine radiara, ca la lichidul spermatic. La dezvoltarea ovulelor
adult. fecundate exista mai multe faze (metamor-
La ciclostomi, sexele sunt separate iar foza) (Fig. .'.45).
gonadele impare. Fecundatia are locTn apa. Din La reptile, sexele sunt separate, dar la
oua ies larve care, dupa 3-4 ani, devin aduiti. unele apare un dimorfism sexual. Masculul
La pesti, cele doua testicule (vezi fig. prezinta doua testicule, de la care pornesc
154 A) sunt alungite si se continua cu cate doua canale deferente care se deschid Tn
un canal numit spermiduct, ce se unesc si se cloaca (vezi fig. 15-1 C). La femela exista
deschid la exterior printr-un ohficiu genital doua ovare, iar oviductele se deschid cu un
comun, situat Tnapoia orificiulul anal. Cele capat Tn cavitatea generala a corpuiui phntr-o
doua ovare, prin oviducte, comunica cu orifi- palnie, aflata langa ovar. Peretii oviductelor
ciul genital. Ovulele sunt depuse Tn mediul elaboreaza o substanta - ovalbumina, ce
extern (depunerea icrelor) unde sunt fecun- intra Tn compozitia chimica a albusului de ou.
date de masculi, care elimina spermatozoizii Terminal, oviductele se dilata Tntr-un uter, Tn
(laptii). Din ovulele fecundate rezulta embri- pereteie caruia se gasesc glande care secreta
onul si apoi puietui (alevinii) (Fig. A'-). coaja oului. Uterul se continua cu un vagin
La speciile cu fecundatie interna (rechin, care se deschide Tn cloaca prin orificii sepa-
pesti exotici), dezvoltarea embrionara se face rate de ale ureterelor. Fecundatia este
Tn interiorul corpuiui (gura, pliuri tegu- interna, cele mai multe sunt ovipare. Femela
mentare), fenomenul purtand numele de depune ouale pe pamant sau Tn nisip.
ovovivipahtate. Acestea sunt clocite cu ajutorul caldurii
La amfibieni, sexele sunt separate. solare. Ouale sunt mari, au mult vitelus si
Masculul prezinta doua testicule de forma sunt acoperite de o coaja pergamentoasa
ovala, care, la partea supehoara, prezinta cor- sau calcaroasa (Fig. ' ! J ) .
pii grasi ce contin substante de rezerva uti- In cursul dezvoltarii embhonare apar si
lizate la formarea spermatozoizilor. Sperma- anexele embhonare, reprezentate phn sacul
tozoizii sunt evacuati prin mai multe cana- amniotic (o cuta a ectodermului sub forma
licule care pleaca de la testicule si strabat unei pungi pline cu Iichid cu rol Tn apararea
hnichii pana la uretere, de unde ajung Tn embhonului si hranirea lui) si alantoida, cu rol
cloaca, iar de aici, prin orificiul clocal, la exte- respirator si excretor. Din ou Ies pul, care
rior. Deci, la amfibieni, ureterele servesc atat seamana cu adultii. Exista si reptile ovovivi-
pentru eliminarea urinei, cat si a spermei. pare (unele vipere) si soparle vivipare, la care
Femela prezinta doua ovare voluminoase, embhonii se fixeaza la pereteie oviductului
prin transparenta carora se vad ovulele printr-un fel de placenta".
c^nusii sau pigmentate. Anterior se afIa cor- Pasarile prezinta anumite particularitati
pul gras, de culoare galben Tnchis. Din ovar, ale sistemului reproducator, legate de
ovulele tree Tn cavitatea generala a corpuiui adaptarea lor la zbor.

150
3
4

243

242. Etape de dezvoltare la peste


243 Metamorfoza la broasca: A. acuplare;
B. ponta cu ovule; C. ovul fecundat;
D. embrion; E. mormoloc cu branhii
externe; F. adult cu coada
244. Ou de reptila ovipara: 1. embrion;
2. amnios; 3. alantoida; 4. membrana;
5. spatiu cu aer; 6. albumen; 7. corion;
8. sac amniotic; 9. coaja calcaroasa

. 151
La mascul, cele doua testicule ovoide La toate mamiferele, fecundatia este
contin numeroase canale seminifere, care se interna. Nidatia (fixarea oului Tn mucoasa
continua cu canalul deferent subtire, paralel uterina) se produce fie imediat, fie mult mai
cu uterul. Cele doua canale deferente poarta tarziu, chiar la cateva luni dupa fecundare. La
vezicule seminale, inainte de a se deschide in unele specii de lilleci, copulatia are loc toam-
cloaca. Aceasta contine organul copulator na, iar fecundatia, primavara; Tn tot acest
numit penis, prezent numai la anumite specii rastimp, spermatozoizii sunt mentinuti Tn
(rate, gaste) (vezi fig. I.S-i D). conductele genitale femele.
La femela se dezvolta si functioneaza un In cursul dezvoltarii embrionare mucoasa
singur ovar (stang), care are aspectui unui uterina a celor mai multe mamifere con-
ciorchine. Exceptie fac unele specii de pasari, tribuie la formarea placentei (organ nou Tn
ca lisita si rapitoarele, la care ovarele si seria animala), prin intermediul careia se
oviductele se dezvolta Tn mod egal. realizeaza schimburile de substanta dintre
OviductuI stang Tncepe cu o dilatare, Tn mama si embrion.
forma de palnie, larg deschisa Tn cavitatea Singurele mamifere care nu nasc pul sunt
generala a corpuiui; capatui terminal se con- monotremele; ele depun oua pe care le clo-
tinua cu uterul care se deschide Tn cloaca. cesc, din care ies puii ce sunt alaptati.
Pereteie oviductului si uterului contine glande
care secreta albusul oului si Tnvelisuhle aces- GAMETANGIOGAMIA
tuia. La pasari, ouale se matureaza Tn ovar si
Tnainteaza Tn oviduct extrem de Tncet, asigu- Se caracterizeaza prin fuziunea a doi
rand astfel Tnvelirea lor cu albus si coaja. La oul gameti, care nu sunt individualizati, ci pre-
de pasare, amniosul si alantoida Tndeplinesc zinta numerosi nuclei care Tndeplinesc rolul
acelasi rol ca si la reptile (Fig. 24.5). de gameti (sau uneori au un singur nucleu).
La mamifere, sexele sunt separate si la La zigomicete (grup de ciuperci) (ex. la
majoritatea Tntalnim un dimorfism sexual mucegaiul alb - Fig. .: i ), doua filamente de
accentuat. aceeasi forma si marime de pe micelli diferite
Masculul prezinta doua testicule sustinute ca sex Tsi apropie capetele, care se separa de
de 0 punga tegumentara numita scrot. De la restui hifei printr-o membrana transversal!,
fiecare testicul porneste cate un canal defe- devenind gametangi. La locul de contact al
rent, a carui parte terminal! se numeste canal gametangilor, membrana se resoarbe, avand
ejaculator. Cele doua canale ejaculatoare se loc Tntai contopirea citoplasmelor si apoi con-
deschid Tn uretra, care strabate penisul. In topirea nucleilor. Rezult! zigosporul, care
canalele genitale ale masculului se deschid contine foarte multi nuclei, la Tnceput haploizi,
canalele mai multor glande, a caror secretie apoi diplozi. In conditii favorabile, zigotui ger-
are mare rol Tn viata spermatozoizilor, cat si Tn mineaz!, dand nastere la un sporange de ger-
procesul sexual: veziculele seminale, prostata minatie, nucleii suferind o diviziune meiotic!
si glanda bulbo-uretrala (vezi fig. 155). (reductional! - RI), rezultand nuclei haploizi.
La femela, Tn vecinatatea rinichilor se Acestia se Tnconjoara cu citoplasm! si mem-
gasesc doua ovare mici. Oviductele se brana, devenind spori capablli s! dea nastere
(jeschid cu capatui anterior, ca o palnie, Tn la noi miceli.
apropierea ovarelor, iar posterior, Tn uter, La ascomicete (grup de ciuperci) (Fig.
care se continua cu vaginul. 247), prin germinarea ascosporilor de sexe

152
247

245 Structura oului si stadiile dezvoltarii


embrionare la pasari: 1. membrana
vitelina; 2. galbenus; 3. camera cu aer;
4. membrana cochilifera; 5. cochilie cal-
caroasa; 6. albus; 7. salaza; 8. cicathce
246. Gametangiogamie la mucegaiul alb
247. Gametangiogamie la ascomicete "*

153
diferite + si - vor rezulta micelli primare de
RETINETI? y_
sexe diferite + si -. Pe miceliul masculin (-) se
Reproducerea sexuat! implic! con-
formeaza organul sexual masculin (anteri-
topirea a doi gameti: masculin si feminin.
diu), iar pe miceliul primar feminin (+) se va
forma organul sexual feminin (ascogon). Prin
diviziunea nucleului din anteridiu, vor rezulta
mai multi nuclei, care vor juca rol de gameti I APLICATII PRACTICE y |
masculini. In ascogon se afIa, de asemenea,
1. Evidentierea ovarului si testiculelor la
numerosi nuclei cu rol de oosfere.
pesti.
La maturitate, anteridiul fecundeaza
Materialele necesare: trus! de disectie,
ascogonul, continutuI sau varsandu-se in
tava de disectie, vat!, ap!; dou! exemplare
ascogon, avand loc plasmogamia, iar nucleii
de peste (mascul si femela).
se alatura doi cate doi, rezultand ascogonul
Modul de lucru: cu un bisturiu, Tndep!rtati
fecundat cu nuclei perechi. Ascogonul fecun-
tegumentui si musculatura Tntre orificiul geni-
dat germineaza, diferentiind niste hife, pluri- tal si Tnot!toarea pectoral!, la ambele sexe.
nucleare, fiecare celula cu doi nuclei. Intr-o Veti observa ovarele cu ovule si testiculele cu
celula terminal! a unei hife are loc cari- spermatozoizi (laptii) (Fig. 24 ).
ogamia, obtinandu-se un nucleu diploid, care 2. Evidentierea sistemului reproduc!tor la
sufera o prima diviziune meiotica (reductio- amfibieni,
nala - RI), apoi doua diviziuni mitotice,
Materiale necesare: trus! de disectie,
rezultand opt ascospoh Tnchisi Tn asca. tav! de disectie, doua broaste vii (mascul si
femei!), vat!, apa, microscop optic.
SOMATOGAMIA Modul de lucru: luati broastele, asezati-le
cu partea ventral! Tn sus, si cu o foarfec!
Este procesul de fuziune (fecundatie) detasati tegumentui, musculatura si tubul
Tntre doua celule vegetative (somatice), ca- digestiv. Veti observa la mascul cele dou! tes-
ractehstic la ciupercile superioare (Fig. 248). ticule de form! oval! care prezint! Tn partea
Phn germinarea a doi bazidiospoh de supehoar! corpii grasi de culoare g!lbuie. La
sexe diferite (-- si - ) , se vor diferentia doua femei! veti observa dou! ovare voluminoase,
micelli primare (-- si - ) , cu celule uninucleate, cu peretii transparent! prin care se v!d
haploide si de scurta durata. La un moment ovulele cenusii. Legat de ele se a f l ! corpul
dat, capetele a doua hife se apropie, iar gras de culoare portocalie (Fig. 2 5 0 ) . Cu o
continutuI unei celule trece Tn cea de-a doua, penset! luati cateva ovule si continutuI unui
realizandu-se numai plasmogamia, rezultand testicul si observati la microscop aspectui
un miceliu secundar, care reprezinta aparatui ovulelor si spermatozoizilor.
vegetativ de lunga durata al ciupercii. La un 3. Evidentierea sistemului reproduc!tor la
moment dat, Tn varful unei hife are loc cari- gain!.
ogamia, rezultand un nucleu diploid. Acesta Materiale necesare: trus! de disectie,
sufera o prima diviziune meiotica (RI), tava de disectie, vata, ap!.
rezultand doi nuclei haploizi care sufera o Modul de lucru: se face o disectie Tn
npua diviziune mitotic!, rezultand patru partea ventral! a abdomenului, se Tnl!tur!
nuclei haploizi, care vor deveni bazidiospori, tubul digestiv si se va observa ovarul stang,
iar partea terminal! a hifei, bazidie. oviductuI si cloaca (Fig. 251).

154
gaina i % " '

155
utehne. Uterul are rol de a primi din trompa
ovulul fecundat si de a-l hrani Tn tot timpul
perioadei de sarcina.
Fecundatia. In urma actului sexual, sper-
matozoizii depusi Tn vagin Tnainteaza pe
trompe, prin miscari ondulatorii ale cozii.
REPRODUCEREA Ovulul matur expulzat din ovar este captat

LAOM f de trompa uterina si antrenat spre uter, atat


phn miscarea unor cili ai mucoasei trompelor,
Organele sexuale masculine la om sunt cat si prin contractiile peretilor musculosi ai
alcatuite din doua testicule asezate Tntr-un trompei. Dupa ce s-a desprins din ovar,
sac tegumentar numit scrof. Ele produc sper- ovulul are o viata scurta (1-2 zile), daca nu
matozoizii, in urma procesului de spermato- este fecundat. Spermatozoidul poate trai mai
geneza (Fig. _ ,..). mult (7-8 zile).
Un spermatozoid este format dintr-o In drumul lui, pnn trompa spre uter, ovu-
parte ovala numita cap Tn care se afIa nucle- lul fecundat se divide Tn doua celule, apoi in
ul si 0 prelungire filamentoasa numita coada patru etc, astfel Tncat Tn cateva zile rezulta
(Fig. \>A). Aceasta, prin miscari ondulatorii, un grup de celule de forma unei mure
Ti permite deplasarea Tn lichiidul spermatic. (morula) care ajunge in uter si se fixeaza in
Spermatozoizii strabat canalele seminifere mucoasa acestuia. Prin diviziuni repetate si
din testicul, apoi uretra si ajung la exterior. diferentieri celulare se formeaza embrionul si
Uretra este o cale comuna de eliminare a apoi fatul.
urinei si a llchidului spermatic. Dintre glan- Embrionul fixat in mucoasa uterina
dele anexe amintim: veziculele seminale, pro- incepe sa se hraneasca pe seama mamei,
stata si glandele bulboaretrate. prin intermediul placentei. El se afIa in cavi-
Organele sexuale feminine (Fig. : ) se tatea amniotica plina cu Iichid amniotic, fiind
afIa Tn partea inferioara a abdomenului. Ele ferit de diferite socuri mecanice, vatamatoa-
sunt alcatuite din doua ovare, Tn care sunt re. La nivelul placentei are loc trecerea oxi-
produse ovulele, Tn urma procesului de ovo- genului de la mama la fat si a dioxidului de
geneza. carbon de la fat la mama. Legatura dintre
Ovulul este o celula sferica, mare, cu placenta si fat se face prin cordonul ombilical
dimensiuni de 0,2 mm, cu nucleul asezat Tn (Fig. - ^ ) .
centrul citopiasmei (Fig. _ B).
De la fiecare ovar porneste cate un tub
numit trompa uterina, care se descfiide Tn
uter. Extremitatea mai dilatata, ca o palnie,
este Tn legatura cu ovarul, captand ovulul si
antrenandu-l spre uter, unde acesta patrunde ^ _ ^

prin capatui Tngust al trompei. Uterul este un


organ cavitar, musculos, nepereche, Tn forma Structura, forma si asezarea orga-
de para, asezat Tn bazin, Tnapoia vezicii nelor de reproducere la om sunt diferite la
urinare si Tnaintea rectului. Lateral (la stanga cele doua sexe.
si la drepata) Tn uter se deschid trompele

156
254 255

252. Organe sexuale masculine; 1. testicul; 2. prostata; 3. vezicule seminale; 4. uretra;


5. vezica urinara
253. A. spermatozoid; 1. cap, 2. corp, 3. coada; B. ovul
254. Organe sexuale feminine; 1. vagin; 2. uter; 3. ovar; 4. trompe uterine; 5. vezica urinara
255. Embrion uman . | ^j^, '

157
(

TESTE D E EVAEUARE

7. Tipurile de germeni care participa la 6. Dintre nevertebratele cu sexe sepa-


reproducere sunt? rate fac parte:
a. unicelulari; a. hirundineele;
b. pluricelulari; b. viermii nematelminti;
c. asexuati; c. lamelibranhiatele;
d. sexuati. d. crustaceele.

2. Reproducerea asexuata la organismele 7. Din grupul animalelor ovipare, cu


inferioare se face prin: fecundatie externa, fac parte:
a. diviziunea directa; a. pestii;
b. inmugurire; b. amfibienii;
c. propagule; c. reptilele;
d. soredii. d. pasarile.

3. Reproducerea asexuata vegetativa la 8. Din grupul animalelor ovipare, cu


plantele superioare se face prin: fecundatie interna, fac parte:
a. tuberule; a. pasarile;
b. bulbile; b. reptilele;
c. stoloni; c. pestii;
d. hzomi; d. monotremele.
e. bulbi;
f. butasi; 9. Gametangiogamia reprezinta fuzio-
g. marcotaj; narea a doi:
h. tuberculi. a. gameti de sexe diferite;
b. gameti, unui mobil si altui imobil;
4. Reproducerea sexuata se realizeaza c. nuclei;
prin: d. gametangi de sexe diferite.
; a. izogamie;
b. heterogamie;
c. oogamie;
d. gametangiogamie.

5. Din grupul animalelor hermafrodite fac


parte:
a. celenteratele; ' ' .
b. viermii platelminti;
c. oligochetele;
d. lamelibranhiatele.

158
f Observati cu atentie urnnatoarea schema. Comparati etapele proceselor de sper-
matogeneza (formarea gametilor masculini - spermatozoizii) si ovogeneza (formarea
gametilor feminini - ovule) la om.

Spernnatogeneza Ovogeneza

O spermatogonii ovogonii O

/\ \ /\ \
O o O O 0 o

1 i
ovocit 1 ^K^^'
spermatocit 1
1" \
/ \

1 \ spermatocit II

A
1M 1 4l\ ^ spermatie
J \
globul polar

k 1

spermatozoizi

..159
> Observati Tn urmatoarea imagine ovulele (A) si spermatozoidul (B) de amfibieni sau Tn
preparatele fixe din colectia laboratorului de biologie. Comparati-le cu gametii altor verte-
brate.

4 Identificati tipul de metamorfoza si etapele acesteia din imaginile de mai jos.

160 * #
(B) de amfibieni sau in
cu gametii altor verte-

' " a ; nile de mai jos.

A. Influenta factorilor de
mediu asupra organismelor
B. Adaptarea functionala a
organismelor la factorii de mediu
C. Poluarea
A
I n f l u e n t factozitor de
REIATIA mediu asupra ofganismelor

FACTORI
ABIOTICI-
ORGANISMEf

Organismele sunt sisteme deschise, aflate de zi scurta sau lunga, fotopehodlsmul); for-
Tntr-un permanent schimb reciproc de marea de pigmenti Tn pielea anumitor animale
materie, energie si informatie cu mediul (lipsa pigmentilor la unele animale care traiesc
ambiant. Mediul poate influenta organismele Tn sol sau Tn pester!) (Fig. 1"').
Tn ceea ce phveste structura si performantele
acestora, comportamentul si raspandirea lor. R E L A T I A DINTRE F A C T O R U L
La randul lor organismele modifica si ele UMIDITATE SI VIETUITOARE
mediul Tnconjurator.
Factorii de mediu cunoscuti si sub denu- Apa este factorul care conditioneaza
mirea de factori abiotici sunt lumina, apa, viata organismelor. Plantele si animalele
temperatura, solul, ca si influentele de natura acvatice utilizeaza apa permanent, ca mediu
mecanica si chimica exercitate de mediu de viata (Fig. 258). Exista foarte putine specii
asupra organismelor. sau organe ale plantelor (seminte, spoh) care
pot supravietui o perioada mai lunga fara
RELATIA DINTRE FACTORUL apa. Aceasta este posibila numai Tn conditiile
LUMINA SI VIETUITOARE unui metabolism extrem deTncetinit.
Apa serveste organismelor drept: agent
Lumina poate prezenta diferite intensitati, de dizolvare si de transport al substantelor
Tn functie de lungimea de unda corespunza- hranitoare si al produsilor metabollcl; ele-
toare diverselor culori, actlonand asupra orga- ment component al citopiasmei; reactiv par-
nismelor pe 0 perioada determinata de timp. ticipant la multe reactii metabolice (fotosin-
Lumina influenteaza: procesul de fotosin- teza, respiratie, digestie).
teza, ca sursa energetica, viteza si directia Sub diferitele ei forme (zapada, ploaie,
cresterii plantelor; procesele de diferentiere ceata, apa freatica etc.), apa influenteaza
din cadrul celulelor si tesutuhlor vegetale (for- viata, Tnmultirea, raspandirea vietuitoarelor si,
marea clorofilei), formarea organelor vegetale prin urmare, Tn mod direct, structura ecosis-
aenene; fazele de activitate si cele de repaus temelor. De exemplu, o seceta prelungita Tn
ale organismelor (de exemplu, active ziua sau cadrul unui ecosistem terestru poate duce la
noaptea) (Fig. 2.S6), viteza dezvoltarii indivi- disparitia multor populatii de plante si ani-
duale a unor organisme (de exemplu, plante male, fapt care schimba structura biocenozei.

162
A
256
$M. actorik>r de
tsnpra organismelor

:r . " g a , fotoperiodismul); for-


"z". in pielea anumitor aninnale
|ior la unele animale care traiesc
lesteri) (Fig, 257).

A DINTRE F A C T O R U L
ATE SI VIETUITOARE

: r:::rul care conditioneaza


s~e,or. Plantele si animalele
:eaza apa permanent, ca mediu
258). Exista foarte putine specii
le plantelor (seminte, spori) care
tui 0 perioada mai lunga fara
este posibila numai in conditiile
lism extrem de incetinit.
?ste organismelor drept: agent
si de transport al substantelor
t al produsilor metabolici; ele-
nent al citopiasmei; reactiv par-
lulte reactii metabolice (fotosin-
ie, digestie).
itele ei forme (zapada, ploaie,
freatica etc.), apa influenteaza
rea, raspandirea vietuitoarelor si,
Tn mod direct, structura ecosis-
exemplu, o seceta prelungita in
Kosistem terestru poate duce la 256. Animale nocturne: A, arici; B. bufnita
jitor populatii de plante si ani- 257. Proteul din pesterile Sloveniei
tre schimba structura biocenozei. 258. Mediu acvatic ' I

. . . 163
RELATIA DINTRE muschi si unele plante de talie mica, dupa
FACTORUL TEMPERATURA SI care acest strat se ingroasa prin succesiunea
VIETUITOARE vegetatiei si a faunei si prin activitatea
microorganismelor.
Temperatura constituie factorul care Solul este alcatuit dintr-o parte solida
determina Tn cea mai mare m!sur! Tncadra- (minerals si organica), din apa si aer.
rea speciilorTn zone de vegetatie sau regiuni Componenta mineral! a solului provine
zoogeografice (Fig. ). din sfaramarea rocilor si reprezinta toate sub-
Variatiile de temperatur! produc modifi- stantele anorganice din sol cu care se
c!ri Tn activitatea biocenozelor, Tn functie de aprovizioneaza plantele.
anotimp. In unele ecosisteme, aceste variatii Componenta organica a solului este for-
sunt mai mici (Tn pesteri, rauri de munte etc.). mat! din materia provenit! din descom-
In alte ecosisteme (paduri de stejar, pajisti de punerea organismelor moarte, la care se
campie etc.), vietuitoarele suport! variatii adaug! r!d!cinile plantelor, tulpinile subte-
mari de temperatur! de la un anotimp la rane, microorganisme, ciuperci, animale vii etc.
altui. Partea organic! cea mai valoroas! a solu-
In spatiile deschise, de tipul deserturilor, lui 0 reprezint! humusul, rezultat din
apar diferente mari de temperatur! Tntre zi si descompunerea plantelor si animalelor. De
noapte. Acestea actioneaz! adesea ca factor obicei, straturile superioare ale solului unde
limitativ pentru numarul de specii prezent. se gasesc majoritatea r!d!cinilor sunt cele
Procesele vitale se desf!soar!, de regul!, mai bogate in humus.
Tntre 0C si 40C. Sub 0C apa din celulele vii Fertilitatea este capacitatea solului de a
Tngheat!, iar peste 40C unele proteine celu- asigura apa si substantele necesare plantelor.
lare se coaguleaz!. Cu toate acestea, sunt Fertilitatea scade cand s!rurile minerale
organisme care suport! temperaturi mult mai extrase din sol nu sunt inlocuite cu materii
mai hdlcate (animalele de desert) (Fig. 2 6 0 A ) organice descompuse sau cu ingr!s!minte;
sau mult sc!zute (vietuitoarele din zonele de asemenea, fertilitatea scade cand se
polare) (Fig. -'''.B). modific! pH-ul solului.
Pentru majoritatea vietuitoarelor pH-ul
RELATIA DINTRE FACTORUL optim al solului este cand reactia lui este
SOL SI VIETUITOARE neutra (Tn jur de 7); sunt acidofile (de exem-
plu, muschiul de turb! care tr!ieste Tn
Solul reprezinta p!tura superficial! de la mlastini acide) (Fig. 261 A); cele care prefer!
suprafata scoartei care contine substantele un sol cu pH = 7,5 - 8,5, sunt bazofile (de
nutritive necesare pentru majoritatea plante- exemplu, floarea de colt, care prefer! solurile
lor; de asemenea, solul constituie locul unde calcaroase) (Fig. .U'-IB).
tr!iesc multe specii de microorganisme si ani-
male.
Solul s-a format Tn decursul unei lungi
perioade de timp. * Factorii de mediu (factori abiotici)
La Tnceput se formeaz! un strat subtire actioneaz! din punct de vedere morfo-
de sol Tn care pot creste numai Iicheni, structural si functional asupra organismelor.

164
260 261

259. Repartitia vegetatiei pe Glob Tn functie de temperatura


.260. A. vipera din desertui Nevada; B. foca - animal din regiunile polare
261. A. muscfii de turba (planta acidofila); B. floarea de colt (planta bazofila)

165
\
B
Adaptarea fianc|ional& a
organismelor la factorii de
mediu

ADAPTAREA
LA M E D I U y

Organismele poseda o potenta fiziologica (ex. la cactusi - Fig. ) , au epiderma mul-


si ecologica bine determinata genetic in tistratificata, adesea cu perisori, cuticula
raport cu factorii de mediu. groasa, de obicei cerata. La plantele sucu-
Potenta fiziologica consta Tn capacitatea lente (cactusii, agavele, euforbiaceele),
unui organism de a tolera variatiile inten- prezinta o tulpina transformata Tntr-un organ
sitatii de actiune a unui factor de mediu Tn de depozitare a apei sau a latexului, epider-
Interiorul domeniului de toleranta, atunci ma este groasa, cutinizata.
cand organismul este prezent Tntr-o cultura La animale, productiunlle pielii (par, cuti-
pura, adica Tn absenta concurentei. cula chitinoasa sau cornoasa etc.) le protejeaza
Potenta ecologica consta Tn capacitatea si Tmpiedica pierderea apei din organism.
organismelor dintr-o biocenoza de a tolera Toate aceste organisme vegetale sau ani-
variatiile Intensitatii de actiune a unor factori male adaptate la un climat foarte arid, sarac
de mediu Tn interiorul domeniului de tole- Tn precipitatil, caracteristic stepelor si
ranta simultan cu concurenta altor orga- pustiurilor se numesc xerofile sau xerofite
nisme din biocenoza. (Fig. ).
Adaptarea la lumina. In functie de inten- Unele plante si animale prefera umidi-
sitatea luminii se cunosc variatii si adaptari tatea moderata, ele se numesc mezofile (ex.
datorita alternantei zi - noapte [variatii diurne porumbul, smardarul, ursul, rasul, porcul mis-
sau circadiene), iar cele produse de alternanta tret etc.); sunt plante si animale care prefera
anotimpurilor se numesc variatii sezoniere. 0 umiditate excesiva, ele se numesc higrofile
Modificarea pozitiei capitululul la floarea- sau higrofite. La animale, pielea este bogata
soarelui ( F i g . i o i ), Tnchiderea si deschiderea Tn glande, golasa, cu un strat protector, tran-
unor flori (ex. in, papadie, cactusi etc.) sunt spiratia este foarte redusa si traiesc Tn locuri
alte exemple care demonstreaza existenta umbroase (ex. tritonul, salamadra, brotacelul
ritmului diurn la plante. -Fig..- - . ) ,
Animalele au si ele reactii diferite fata de Sunt plante si animale care traiesc Tn
lumina, ele au un htm dar Tntre zi si noapte, cu mediul acvatic, ele se numesc hidrofile sau
alternarea penoadelor de repaus cu cele de hidrofite. Plantele au frunzele latlte sau fin
activitate (animale active ziua - ciocanitoare, divizate, epiderma subtire, fara cuticula (ex.
vrabia, pitigoiul, si animale active noaptea - nufarul, ciuma-apelor etc.). Animalele au
.cucuveaua, privighetoarea, liliacul) (Fig.. ). forma corpuiui hidrodinamica, Tnotatoare,
Adaptarea la umiditate. Unele plante au respiratie branhiala sau pulmonara (ex.
frunzele mici, solzoase, transformate Tn spini pestii, delflnul, balena etc.).

166
. 167
Adaptarea la temperatura. La majori- substante nutritive care sunt mai usor acce-
tatea plantelor, fotosinteza creste in jurul sibile plantelor.
temperaturii de 30 C. Sub 0 C fotosinteza Adaptarea organismului uman. Daca
se produce numai la conifere. luam Tn considerare influentele mediului
Fiecare specie de plante are o tempe- asupra organismului uman, constatam o
ratura optima pentru germinatie (la grau = serie de reactii sistemice, mai ales fiziologice,
3C, la porumb = 8C). biochimice si comportamentale, adecvate
Din punct de vedere al variatiei tempera- cantitativ si calitativ influentei respective - si
turii corpuiui fata de temperatura mediului, care constituie o prima manifestare a
animalele sunt: poikiloterme si homeoterme. adaptarii biologice. Astfel, la frig se produce
Animalele poikiloterme (nevertebratele, 0 vasoconstrictle Tn piele, ceea ce dimi-
pestii, amfibienii, reptilele) au temperatura nueaza pierderile de caldura phn iradiere, se
corpuiui variabila in functie de temperatura Inhiba secretia sudoripara, se intensifica ter-
mediului inconjurator, spre deosebire de cele mogeneza - Tn parte prin contractu muscu-
homeoterme (pasah si mamifere), care au o lare (tremuraturi) etc.
temperatura aproape constanta, indiferent Cand sollcltarlle mediului sunt intense si
de cea a mediului ambiant. relativ brutale, se vorbeste de sfress. In stress
Animalele homeoterme sunt capabile de a se produc modificari neuro-endocrine care
supravietui si Tn conditiile unor temperaturi stimuleaza descarcarea hormonilor cortico-
extreme (de la poll sau din desert - Fig. -o7). suprarenali, adrenallna si noradrenaline.
Animalele de la poll au de obicei, sub piele, Totusi, omul este capabil de remarcabile
cantitati mah de grasime care formeaza un performante de rezistenta, adaptandu-se la
strat termoizolator. Animalele din desert au vahatia Tn limite foarte largi a factohlor de
culoh deschise, pentru a reflecta lumina ziua; mediu abiotici.
cand temperatura ajunge la 60C, ele stau In aceasta cucerire a spatiilor extrem de
ascunse Tn nisip. In zonele temperate, la felurite, specia umana a actionat prin popu-
venirea iernii, unele pasari si mamifere latii si phn indivizi cu dotari ereditare diferite,
migreaza. larna, unele animale intra Tn repaus ca si prin indivizi exceptional! ca Tnzestrare
hibernal sau somnul de larna; Tn ambele genetica; de asemenea, phn antrenarea spe-
cazuh, scade mult temperatura corpuiui si, cial! a capacitatilor de adaptare fiziologica si
phn urmare, intensitatea metabolismului. psihologica (sa ne gandim la programul de
Adaptarea la mediul subteran. Solul este antrenare a exploratohlor din Antarctica, a
locuit de numeroase bacterii, ciuperci infe- celor care au cucerit EverestuI, a scafandhlor
rioare sau miceliul ciupercilor superioare cu sau a cosmonautllor).
palarie, alge albastre-verzi, iar dintre ani-
male, protozoare, viermi, paianjeni, insecte
si mamifere de talie mica, care au simtui
vazului redus, membrele anterioare transfor-
Capacitatea de adaptare a oricarui
mate Tn niste lopeti adaptate pentru sapat
organism la mediul sau de viata este expre-
galerii (ex. cartita, orbetele) (Fig. 268).
sia Tnsusirilor sale ereditare.
Ramele din sol au un rol important,
Omul a reusit sa patrunda practic Tn
deoarece prin saparea galeriilor afaneaza
toate habitaturlle Terrei, ceea ce reprezinta
solul, favorlzand circulatia aerului si a apei.
un fenomen biogeografic si ecologic unic.
Prin ingerarea solului brut, ele elimina

168 . . .
iritive care sunt mai usor acce-

a organismului uman. Daca


:e'are influentele mediului
msmului uman, constatam o
i sistemice, mai ales fiziologice,
j comportamentale, adecvate
:a : a : . influentei respective - si
- 0 prima manifestare a
: ; :e. Astfel, la frig se produce
in piele, ceea ce dimi-
lenle de caldura prin iradiere, se
ia sudoripara, se intensifica ter-
Tn parte prin contractu muscu-
ilurij etc.
dtanle mediului sunt intense si
e. se vorbeste de sfress. In stress
iiodificari neuro-endocrine care
lescarcarea hormonilor cortico-
jdrenalina si noradrenaline,
r'j' este capabil de remarcabile
;e -ezistenta, adaptandu-se la
- :e 'carte largi a factorilor de

a cucehre a spatiilor extrem de


ia umana a actionat phn popu-
tivizi cu dotari ereditare diferite,
divizi exceptionali ca inzestrare
asemenea, prin antrenarea spe-
ilatilor de adaptare fiziologica si
[sa ne gandim la programul de
exploratorilor din Antarctica, a
icucerit EverestuI, a scafandrilor
nautilor).

.zy-.z oe adaptare a oricarui


~ - : , sau de viata este expre-
- so a ereditare.
I a reusit sa patrunda practic in
atuhle Terrei, ceea ce reprezinta
n biogeografic si ecologic unic.

1
Poluarea
TIPURI DE
POLUARE.
CONSECINTELE
POLUARII ' f

Poluarea este un proces de deteriorare a manlfestata prin deformarea oaselor, caderea


populatiilor vegetale, animale si umane, pre- dintilor.
cum si a mediilor lor de viata, cauzata de Poluantii solizi (pulberile) contin nume-
deseurile provenite din activitatile umane, de roase particule de cuart, calciu, azbest, oxizi
origine menajera, agricola si industriala. de fier, oxizi de siliciu, funingine, particule de
Dupa mediul in care actioneaza, poluarea plumb, mercur, zinc etc.
poate fi: poluare atmosferica (a aerului), polu- Atmosfera poate fi poluata si cu substante
are acvatica (a apei), poluare edafica (a solului). radioactive provenite din industria extractiva
de substante nucleare, reactorii nucleari,
POLUAREA ATMOSFERICA experientele atomice, activitatile militare.
Poluarea sonora a atmosferei se reali-
A aparut o data cu dezvoltarea industri- zeaza prin unde mecanice, infrasunete,
a l ! , dar a luat o mare extindere, mai ales, in vibratii ultrasonore. Ele au un efect daunator
cursul ultimelor decenii (Fig. 2 6 9 ) . asupra sistemului neurovegetativ al anima-
Poluantii din aer pot fi grupati, Tn functie lelor si omului.
de starea lor de agregare, Tn doua categorii Poluarea aerului are o actiune negativa
mari: gaze si particule solide. asupra ecosistemelor naturale si antropizate.
Gazele poluante dm atmosfera sunt: oxidul Masurile de mentinere a puritatii aerului
de carbon - care Tn concentratii mari inhiba sunt:
procesele respiratohi la plante, animale si om; f diminuarea emisiilor prin retinerea sub-
dioxidul de sulf- care Tn concentratii mari pro- stantelor toxice (cu ajutorul filtrelor) sau prin
duce arsuh frunzelor plantelor (necroze) de-a modificarea chimica a acestora;
lungul nervunlor, iar Tn combinatie cu apa f evitarea sau diminuarea emisiilor prin
rezultata din precipitatil formeaza acidul sulfu- utilizarea unor tehnologii adecvate care sa
ric, producand ploile acide care usuca Tn special dea nastere la cat mai putine gaze reziduale;
coniferele (Fig. i.''); compusii azotului -f constructia de vehicule cat mai putin
(oxidul si dioxidul de azot) - care contribuie poluante (prin alegerea tipulul de com-
la formarea smogului; derivatii halogenilor bustibil);
(^clor, brom, acid clorhidric) - care provin din -f diminuarea emisiilor prin plantarea Tn
Industrie si produc arsuri (necroze) ale frun- zona surselor de emisie a unor zone verzi de
zelor, si boala numita fluoroza la animale,
protectie.

170 .

J
' 5ppm

animale /|
0,000003ppm , /
' '.* apa ' - f
substante chimice 0.04ppm- " ^ - - s s * * ^ - A .J;^''S'i'-^yy-^
poluante
fife
A

269

270

IJ'A A. poluarea aerului si implicit a apei cu


gaze toxice (ppm=parti per milion=
0,0001%); B. poluarea aerului atmo-
sferic
is"
270. EfectuI distrugator al ploilor acide
asupra coniferelor

. . 171
POLUAREA ACVATICA Masurile de protectie a solului sunt:
-f constructia unor instalatii de protectie
Apa este folosita in aproape toate sec- si plantarea de arbusti Tn vederea diminuarii
toarele vietii sociale. eroziunii;
Principalii poluanti chimici ai apelor sunt: f constructia unor zone de depozitare a
plumbul, care provine din evacuarile Tntre- gunoiului bine delimitate, ca si a instalatiilor
prinderilor industriale si din gazele de esapa- de epurare a apei;
nnent ale autovehiculelor; mercurul, azotatii, -f utilizarea masinilor agricole usoare, uti-
fosfapi, hidrocarburile, detergenpi si pesti- lizarea judicioasa si moderata a Tngrasamin-
cidele (Fig. 271). telor, ca si a metodelor de rotatie a culturilor;
Poluarea biologica a apelor este produsa f mentinea calitatilor solului ca spatiu de
de diversi agenti biologic! (microorganisme si viata.
substante organice fermentative). Acesti
poluanti ajung Tn apa o data cu deversarile E F E C T E L E POLUARH ASUPRA
industriale sau menajere care contin detritus ORGANISMULUI UMAN
organic, detergenti, reziduuri de la fabricile
de produse alimentare. Noxele eliminate Tn atmosfera sub forma
Masurile de protectie a apelor sunt: de gaze sau pulberi au efect nociv asupra
f constructia de stavilare, bazine de sanatatii organismului uman. Oxidul de azot,
colectare si suprafete inundabile, pentru anhidhda sulfuroasa eliminate Tn atmosfera
rezerve de apa; formeaza smogul, care provoaca Tn marile
f constructia de zone de protectie a orase tulburari cronice pentru indivizii cu
apelor; afectiuni respiratorii si cardiace. Sulfura de
f urmarirea permanent! a calitatii apei; carbon emanata Tn aer provoaca la copii
f iijtroducerea de noi tehnologii care sa simptome neurologice.
economiseasca apa; Pesticidele si Tngrasamintele chimice
f epurarea eficienta a apelor reziduale administrate irational, Tn concentratii mah,
pentru a evita contaminarea cursurilor natu- ajung Tn corpul producatorilor (plantelor),
rale. apoi Tn corpul consumatorilor si ulterior
Tn organismul uman, provocandu-i grave
POLUAREA EDAFICA afectiuni ale sistemelor digestiv si neuroen-
dochn.
Este cauzata de pulbeh si gazele nocive Poluarea apei potabile cu azotati si con-
din aer, de apele reziduale, de deseurile de sumul ei timp Tndelungat pot determina
natura Industriala sau menajera, dar mai ales aparitia unor tulburari caracterizate prin
de pesticidele si ingrasamintele chimice cefalee, greata, diaree, fenomene cunoscute
folosite Tn agricultura. ' ^ sub numele de boala apei, care reprezinta o
Pesticidele (Fig. 272) sunt substante intoxicatie cronica.
chimice naturale sau de sinteza, folosite pen- Poluarea apei cu agenti microbieni deter-
tru distrugerea daunatorilor animali si vege- mina cresterea frecventei unor afectiuni,
ta'li care ataca plantele de cultura, animalele cum ar fi: colibaciloza, hepatita virala, holera,
domestice si chiar omul. dizenteria etc.

172
272
Efectele poluarii radioactive a solului si densit!tii lor. In cazul speciilor d!un!toare,
aerului se manifesta la om prin diverse tul- aceste populatii pot deveni un flagel pentru
burari ce pot merge uneori pana la moartea om, pentru plantele de cultur! si pentru ani-
indivizilor. malele domestice.
In general, toate radiatiile ionizante
prezinta un rise de cancerizare sau de muta- ROLUL OMULUI IN
geneza pentru o anumita fractiune a popu- MENTINEREA ECHILIBRULUI
latiei afectate. ECOLOGIC
Poluarea sonora, Tn marile orase industri-
ale, a persoanelor care muncesc Tntr-un Sub egida O.N.U. au fost create o serie de
mediu cu zgomote permanente determina organisme, dintre care eel mai important este
tulburari neurovegetative Tnsotite de unele Consiliul de Administratie al Programului
manifestari generale, conturand o patologie Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator,
foarte variata (nevroze, hipertensiune arteri- la care a aderat si tara noastr!.
ala, tulburari endocrine etc.), Programul 0m si biosfera" finantat de
UNESCO studiaz! conexiunile societatii cu
SUPRAPOPULATIA mediul Tnconjur!tor si legile care guverneaz!
echilibrele ecologice naturale.
Cunoscuta si sub numele de cresterea Educatia Tn domeniul ocrotirii naturii tre-
populatiei (Fig. 273) sau explozie demogra- buie sa Tnceap! din fraged! copil!rie si sa fie
fica, suprapopulatia reprezinta sporirea continuata Tn tot timpul anilor de scoal!, cat
numarului de indivizi, care are loc atunci si Tn afara scolii. Scoala are obligatia de a
cand rata natalitatii depaseste rata morta- organiza o vie si sustinut! miscare de
litatii, cand imigratia este mai mare decat ocrotire a mediului, astfel Tncat elevli s!
em ig ratia. formeze marele detasament de ap!r!tori ai
Curba de crestere obtinuta prin corelarea naturii.
dimensiunilor populatiei Tn raport cu timpul
prezinta Tn mod tipic fie forma literei S (curba
sigmoida), fie a literei J (Fig. 274A, B). ^ ^. RETINETI!
Explozia demografica genereaza con-
seclnte importante, printre care si de ordin
ecologic. In functie de actiunea factorilor de
Fenomenul se Tntalneste si la unele specii mediu dintr-o biocenoz!, organismele
de animale (insecte). Se consider! ca prezint! o serie de adapt!h morfo-struc-
explozia demografica la animale este deter- turale si functionale.
minata de anumiti factori: clima, hrana, f Pentru p!strarea echilibrului biologic
absenta parazitilor si a pradatorilor etc.; si a protectiei naturii este nevoie de sta-
cresterea populatiilor poate avea loc Tn pro- bilirea unor raporturi de interactiune si
g^esie geometric! (2, 4, 8, 16, 32). colaborare Tntre societatea umana si
Populatiile foarte putin controlate de factorii natura.
mediului pot cunoaste mari oscilatii ale

174 . .
273. A. Mexico City - suprapopulatie; B. Londra - suprapopulatie
274. Curbe de crestere a populatiei: A. curba sigmoida - indica cresterea exponentiala si
I ajunge la limita capacitatii de suport, cand conditiile de mediu asigura resursele nece-
sare, dar nu permit cresterea numarului de indivizi; B. curba de tip J - are o faza initiala
de crestere exponentiala, ulterior scade, deci indica chiar Tncetarea ciclului de viata al
speciei sub influenta unor factori care intervin brusc

* 175
5?

:>E EVAEUARE 6. Noxele care polueaza apa sunt:


a. azotatii;

/. Factorii c/e mecJiu care influenteaza b. detergentii;


viata organismelor sunt: c. pesticidele;

a. lumina; d. hidrocarburile.

b. temperatura;
c. umiditatea; 7. Noxele care polueaza solul sunt:

d. solul; a. Tngrasamintele chimice;

e. relatiile dintre organisme. b. pesticidele;


c. hidrocarburile;
2. Organismele care traiesc in desert d. pulberile de metale.
au unele adaptari:
a. spini;
b. tesut acvifer;
c. peri sau cuticula chitinoasa;
d. elimina putina urina concentrata.

3. Animalele care traiesc la poll:


a. au culori deschise;
b. au blana dezvoltata;
c. au tesut adipos bine dezvoltat;
d. sunt grupate in familii.

4. Poluarea este de urmatoarele tipuri:


a. atmosferica;
b. acvatica;
c. edafica;
d. sonora.

5. Noxele care polueaza aerul sunt:


a. oxidul de carbon;
b. plumbul;
' c. dioxidul de sulf;
d. dioxidul de azot.

176