Blo 0gl0

Aurel Ardeleon
Gheorghe fflohqn
aaaaoaaaaaaaaeaaaaaaoa

Capitolul 1. fesuturi vegetale qi

1.1. f,esuturile vegetale / 6
1.2. fesuturile antmale / 10
Teste de evaluare f 15

Capitolul 2. Structura si functiile fundamentale ale organismelor vti / 17

2.1. Functiile de nutrtfie / 18
A. Nutrilia / 18
Nutrilia autotrofd / 18

- /
Fotosinteza 21

- lnfluenla factorilor externi asupra fotosintezei / 22

- Chemosinteza / 23
Nutrilia heterotrofit I 27

- Nutrilia saprofitd / 2B
- NutriJia parazitd I 28
- Nutrilia simbiotrofd / 30
- Nutrilia mixotrofd / 30
- Digestia la animale / 32
- particularitlJile structurale ;i funclionale ale sistemului digestiv la vertebrate / 33

- Digestia ;i absorblia la om / 36
- Boli ale sistemului digestiv la om / 38
- Prevenirea ;i combaterea bolilor digestive / 39
B. Respiralia / 40
Respiralia aerobd / 40
- Respiralia la Plante / 40
- lnfluenJa factorilor de mediu asupra intensitS]ii respirafiei / 40
Respiralia anaerobd / 41

- FermentaJiile / 42
Respiralia la animale / 44
particularitSlile structurale ;l funcJionale ale sistemului respirator la vertebrate / 44
-
Respiralia la om / 48

- Boli ale sistemului respirator la om / 50

- Prevenirea ;i combaterea bolilor respiratoril / 51

C. Circulalia / 52
Circulalia la plante / 53
- Structura primard a ridScinii ;i tulpinii la angiosperme / 53
- lnfluenla factorilor de mediu asupra absorbliei ;i circulaliei sevelor / 55

Circulalia la animale / 59

- Mediul intern la mamifere / 59

pi funclionale ale sistemului circulator la vertebrate / 60
- Particularite]ile structurale
circulalia s6ngelui / 62
- Factorii care regleazd ;i influenleazd
Circulalia la om / 63

- Boli ale sistemului circulator la om / 65

aaa
aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaoaaaaaaaoaooaaaaaa
D. Excrelia / 66
Excretia la plante / 66
- Transpiralia ;i gutalia / 66
- lnfluenla factorilor de mediu asupra transpiraliei / 66
Excrelia la animale / 69
- ParticularitSlile structurale ;i funclionale ale sistemului excretor la vertebrate / 69
Sintezd / 74
Excrelia la om 175
- Boli ale sistemului excretor la om I 76

2.2. rtnc{tfle derclgte | 77

Mipcarea ;i sensibilitatea la plante / 77
Sensibilitatea la animale./ 81
- ParticularitSjile structurale ;i funclionale ale organelor de sim! la vertebrate / 81

- Deficienle senzoriale la om / 91
- ParticularitSlile structurale ;i funclionale ale sistemului nervos central (SNC) la vertebrate / 92
- Boli ale sistemului nervos central la om / 98
Locomolia la animale / 99
- ParticularitSlile structurale ;i funcJionale ale locomofiei la vertebrate / 99

2.3. func.tia de lcproduccre / 1O3

Reproducerea la plante/ 103
= Reproducerea asexuatS vegetativS / 103
- Reproducerea asexuatS vegetativS artificialS 104 /
- Reproducerea asexuatl prin germeni specializali 108 /
- Reproducerea sexuati la Angiosperme 108 /
Reproducerea la animale/ 118
- ParticularitSlile structurale ;i funclionale ale sistemului de reproducere la vertebrate / 118
Reproducerea laom 123 I
Sintezd / '125
- Boli cu transmitere sexualS / 126
- Ciclul de vialit I 128
T6tedeanluarc/ 129

Capitolul 3. Dezechilibre ecologice / Lgl

- Deteriorarea ecosistemelor prin eroziune / 132
- Deteriorarea prin supraexploatarea resurselor biologice / 132
- Deteriorarea prin construclii de canale ;i barale / 137
- Deteriorarea prin poluare / 137
- Poluarea atmosfericd / 138
- Poluarea awaticd I 141
- Poluarea edaficd / 141
- Poluarea radioactivd / 141
- Efectele polulrii asupra organismului uman I 142
* Rolul omului in menlinerea echilibrului ecologic / 142
* -t
T6'te de *aluarc / 14 p!p, .*,'

4 .r.
aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa
7.L. TESUTURII,E
Tesutul reprezintd o grupare de celule,
strans unite intre ele, care au aceeaSi forma
5i structurd, indeplinind aceea;i funclie.
in dezvoltarea individualS a unei plante se
succed dou5 etape:
* prima etapdincepe cu celula-ou (zigot)
care, prin numeroase diviziuni mitotice suc-
cesive, dd nattere embrionului, format din
lesuturi embrionare (meristematice);
* a doua etapd constS in transformarea
lesuturilor embrionare in urma unui proces
de diferenliere, specializ6ndu-se in indeplini-
rea unor functii determinate, deci formarea
lesutu ri lo r defi nitive (ad u lte).
Tesuturile vegetale se clasific5 dupS:
a. forma celulelor: lesuturi parenchima-
tice, din celule izodiametrice (care au cele trei
dimensiuni egale sau aproape egale - Fig. 1)
1i lesuturi prozenchimatice, din celule hete-
rodiametrice (la care diametrul longitudinal
este mai mare decSt cel orizontal - Fig.2);
b. gradul de diferenfiere: lesuturi embri-
onare 1i lesuturi definitive (adulte);
c. funclie: de apdrare, fundamentale (paren-
ch i m u ri le), co nd u cdtoa re, meca nice, secretoa re.
Tesuturile embrionare (meristeme). Aces-
tea sunt formate din celule mici, cu perelii
subtiri si nucleul voluminos. Ele au rol in
cretterea plantelor ;i
pot primare sau fi
secundare.
Meristemeb primare au o pozilie apicald
(se gSsesc in v6rful rdddcinilor, tulpinilor ;i
mugurilor) si o pozitie intercalard (la nivelul
nodurilor tulpinilor articulate ale gramineelor
6 ...
- Fig. 5). Ele asigur5 cre;terea in lungime a
organelor plantei.
Meristemele secundare, numite si laterale,
determinS cre;terea secundarS, in grosime, a
plantelor perene, mai ales a arborilor ;i ar-
bugtilor. Sunt generate de zona subero-felo-
dermicd* sau felogenuldin scoar!5 1i de zona
libero-lemnoasS* sau cambiul din cilindrul
central. Ele sunt formate din celule care i;i
recapdtd proprietatea de a se divide mitotic.
Jesuturile definitive. Sunt prezente la plan-
ta adultS ;i provin din meristemele primare.
Dintre tesuturile definitive amintim:
a. lesuturile de apdrare formeazi inveli;ul
extern care protejeazd organele plantelor ;i
sunt alcdtuite din celule cu pereli subliri;
dupd originea lor sunt:
* primare, care iau nagtere din meriste-
mele apicale; ex. epiderma cu stomate
(Fig, a) si peri, exoderma* $ endoderma*;
* secundare, care iau nattere din meris-
temele laterale sau secundare (ex. suberul*
care se formeazd din felogen);
b. tesuturile fundamentale (parenchimu-
n/e) sunt formate din celule parenchimatice,
cu perelii subtiri ;i o cantitate mare de cito-
plasmS, prezentand spafii intercelulare; au
diferite funclii:
* de hrdnire (parenchim asimilator - Fig. 5)
prezent in frunzS;
* in depozitarea substanlelor de rezerv5
(parenchim de depozitare), prezentin rizomi,
bulbi, tuberculi (Fig. 6);
t tt a l It aa t aa tt a t r aaoa a'I t f
i in depozitarea apei (parenchim acvifer),
la plantele xerofite (ex, cactupi);
* in depozitarea aerului (parenchim aeri-
fer), la plantele acvatice (ex, nufirul - Fig, 7);
c, lesuturile conducdtoare sunt formate
din celule modificate numite vase, Ele asigurS
circulalia apei 'cu sirurile minerale (fesutul
conducdtor lemnos)gi a sevei elaborate (fe.
sutul conducdtor liberian - Fig, 8).
Vasele, in asocialie cu parenchimul care le
inconjoarE gi cu lesutul mecanic, alc5tuiesc:
i fascicule conducdtoare lemnoase, for-
mate din: traheide, trahee, parenchim lem.
nos, fibre lemnoase;
* fascicule conducdtoare liberiene, for-
mate din tuburi ciuruite, cu sau fErS celule
anexe, parenchim liberian gi fibre liberiene;
d. tesutun/e mecanice (suginere) confer5
plantei o anumitd rezistenf5 gi elasticitate;
sunt formate din celule vii cu perelii inegal
ingrogali (colenchim* -
Fig, 9) pi din celule
moarte cu perelii ingropafi uniform (sc/e.
renchim*);
e, fesutunh secretoare produc diverse
substan!e folosite de plantd (produse de
secrelie)sau eliminate de plantS (produse de
excrelie) prin pori, canale sau buzunare secre.
toare (Fig. 10); produsele secretate sunt
foarte variate: rSgini (la conifere), uleiuri vola-
tile (menta, petalele de trandafir), latex
(laptele cucului, arborele de cauciuc),
alcaloizi (mac), mucilagii, balsamuri etc,
* Jesutul reprezintE o asocialie de
celule care au aceeagi form5 gi structuri gi
indeplinesc aceeapi funclie,
* Dupi gradul lor de diferenfiere, Iesu.
turile vegetale sunt: embrionare gi defini.
tive (adulte),
* Dupt funclia lor in plant5 se impart
in fesuturi: de aplrare, fundamentale, con-
duc5toare, mecanice, secretoare.
I err
a t a t oaoaaaa t o t ao t aaoa t I
p
V
1" Evidenlierea structurii epidermei la
frunzele de ceap5,
Materiale necesarei frunze modificate din
bulbul de ceapl (proaspete sau conservate in
alcool 70%), colorant (rogu de Congo sau
crizoidinl), albastru de metil, brici anatomic,
m5duv5 de soc, lame pi lamele de sticlS,
pipet6, pens5, lamE metalicS,
Modul de lucru:se taie un bulb de ceapE
la jum5tate ;i se seclioneaz5 o frunz5 modi-
ficat6 transversal, Se deta;eazi cu penseta o
porfiune gi se pune intr-o pic5tur5 de colo.
rant de pe o laml de sticlS, care se acoper5
cu o lamelS de sticli (Fig. 11).
Preparatul microscopic: cu obiectivul 10
se observS epiderma formatl dintr-un strat
de celule prozenchimatice, str6ns unite intre
ele cu peretele celular sublire, De-a lungul
perefilor celulari, cu obiectivul 40, se v5d
punctualiuni simple prin care celulele comu-
nic5 intre ele.
2, Evidenlierea fesutului mecanic (colen-
himul) la tulpina de soc.
Materiale necesarei fragmente din tulpina
de soc proaspdtS, rogu de Congo pi crizoidin5
(colorant), mEduv5 de soc, brici anatomic,
lam5 de ras, lame;i lamele de sticl5,
Modul de lucru: se efectueaz5 secliuni
transversale fine prin tulpina de soc cu briciul
anatomic; secliunile se pun in colorant pe o
lami de sticlS in glicerinE peste care se apazS
o lamelS de sticlS.
Preparatul microscopic: se observd epi-
derma alc5tuiti dintr-un singur strat de
celule mici, acoperit5 de o cuticulE evidentS,
iar imediat sub ea cdteva straturi de suber,
apoi felogenul gi apoi numeroase celule cu
membranele ingrogate inegal.
 10

M
--aF=
@"{
-6r\;f
q,':$
kv-* ^-'..

tit

Parenchim aerifer din ufdr galben

lesuturi conduc5toare: A;,
lesut mecanic (colenchim)
Bua,unaf.secretor de la

area pe
'btudiau
de

.e. I
aaaaaaaaaaaoaaaaaaaaaaaao
L.2TESUTURIL,E A1WI
in organismul animal existd mai multe
tipuri de lesuturi grupate in urmdtoarele cate-
gorii: epitelial, conjunctiv, muscular ;i nervos,
fesuturi epiteliale. Sunt asocialii de celule
alc5tuite din unul (unistratificate*) sau mai
*), ca re acoperl
m u lte straturi (pl u rbtratif icafe
suprafala corpului ;i c6ptu;esc perelii cavi-
t5!ii unor organe interne sau constituie struc-
tura fundamentalS a unor glande.
DupS funclia lor in organismul animal, ele
se impart in:
* epitelii de acoperire, din celule cubice,
prismastice, turtite (pavimentoase), care dife-
renliazS tegumentul sau perelii organelor
interne (vase de s6nge, inima, stomacul,
intestinul - Fig.12);
* epitelii glandulare, din celule secretoa-
re; formeazd glandele cu secrelie externS
(exocrine), care pot fi tubulare simple, ramifi-
cate, alveolare (Fig. 13) ;i glandele cu secre-
lie intern5 - endocrine);
I epitelii de resorbyie, din celule care pre-
zint5 un platou striat, cu rolul de a recupera
anumite substanle utile organismului (in intes-
tinul sublire ;i in tubii uriniferi - Fig.14);
1 epitelii senzoriale, alcStuite din celule
epiteliale specializate pentru receplionarea
unor stimuli din mediul extern sau intern (ex.
epiteliul senzorial din mugurii gustativi, audi-
tiv, vestibular).
Jesuturile conjunctive. Sunt formate din
celule conjunctive, substan!5 fundamentalS
;i fibre elastice, de colagen, de reticulinS.
DupS funclia indeplinit5 sunt:
* tesutul conjunctiv lax*, din diferite
tipuri de celule, substan!5 fundamentalS de
l0 ror
consistenlE fluidS ;i fibre de colagen ;i elas-
tice (Fig. 15); stabileite leg5tura dintre dife-
rite lesuturi sau organe;
* lesutul adipos*, din celule conjunctive
?ncErcate cu lipide, care devin sferice, iar pro-
toplasma gi nucleul sunt impinse la periferie
(Fig, 16); se dezvolt5 in jurul vaselor de
s6nge ;i al altor organe; rol de depozitare a
lipidelor;
* lesutul reticulat*, dintr.o substan!5
fundamentalS in care predomini fibrele de
reticulinS (Fig. U); prezent in splinS, gan-
g lionii li mfatici, form6nd,tesutu I fu ndamental
al organelor limfoide;
i lesutul fibros*, caracterizat printr-o
mare abunden!5 a fibrelor de colagen gru-
pate in fascicule; intri in structura liga-
mentelor gi tendoanelor;
| lesutul elastic*, cu substan!5 funda-
mentalS bogatE in fibre de naturE proteicd
(elastinE); in perelii arterelor, in pl6m6ni, in
structura coardelor vocale;
* lesutul cartilaginos, din celule cartilagi-
noase numite condrocite, protejate in cavitSli
numite condroplaste. Substanla fundamen-
talS conline o substan!5 proteic5 numiti con-
drind, un amestec de substanle organice
impregnate cu sdruri de calciu ;i sodiu. in
substanla fundamentalS mai sunt prezente
fibre de colagen pi elastice (Fig. 18),
in funclie de cantitatea de substan!5 fun-
damentalS ;i de tipul de fibre exist6 trei tipuri
de cartilaje: hialin* (din coaste, laringe, tra-
hee), e/asfic (in pavilionul urechii, epigloti),
fibros (din discurile intervertebrale, menis-
curile articulare);
12. Epiteliu de acoperire ,iu
13. Epiteliuglandular 'r1r' rr':

. Epiteliu de resorblie
Jesrm-rffi