r$ it

"t.:'i.

.* ,* . o ,& t
 Florica fibea
prof. gr. I

L
It spotry
BIOLO
Regnul Monera
ReEnulProtista
ReEnul Ciuperci
Re!nul Plante

ReferentqtiinJific:prof. univ.dr.
NicolaeToma
Facultatea
deBiologie,Universitatea Bucuregti

EDrruRADrDAcncAsr pEDAGoctcA.
R.a.
 Toateorganismele viisuntalcdtuitedincelule.
Celula este unitateade structura9i de funclie a
organismelorvii. Ea este formatd din: perete celular
membrana, citoplasmeginucleu.
Peretelecelular menlineformacelulei.prezintdpori
traversalide cordoaneplasmaticeprincarese realizeazd
cooperarea Sicoordonarea functionalddintrecelule.
Membranacetulari delimiteazacontinutulceluleisi
regleazeschimburilede substantedintrecelul6Si mediul
ambiant.
Citoplasma este o componentd fundamentale
(substante) incolorS,
vascoase,semitransparentd formatd
din apa,serurimineraleSisubstanteorganice.in ea sunt
inglobatetoateorganitelecelulare,inclusivnucleul.
Nucleul este un corpusculsfericgi se afldin centrul
celulei.Poate avea form6 turtitd sau ovald cand este
impinsspreperetelecelulei.
Cloroplastele sunt organite de forma unor
grauncioare verzicareconlinclorofila
Vacuolelesunt organitede formaunorcavitatipline
cusuccelulat
ln citoplasmase potobservala microscopul electronjc
gialteorganitecelularecu roluriimportantein viataplantei.

O celuldmdritddin frunza de ciuma apelor

Celuledin frunza de ciuma apelor,

vazute la microscopulfotonic

Schemastructurii celulei vegetale

(agacum apare
la microscopulelectronic)
2
 Organismele pluricelulare
au corpulformatdinnumeroasecelule,de diferiteformesistructuri.
funcliilorpecarele indeplinesc.
corespunzAtoare
Celulelecare au aceeagiforme, strudura 9i indeplinescaceeagifunctiesunt grupatein
tesuturi.

Tesuturile de apatare invelesc

organeleplantelorla exterior,avandrol
Epiderma de protectie.Un astfel de lesut este
lenticela epidermaformatddintr-unsingurstrat
de celule.Tesutulprotectoral rdddci-
nilorSitulpinilor
lemnoaseestesuberu/
cu pere.tii impregnati cu
suberine. ^celulelor
In unele locuri existd
deschideri(lenticele)care fac posibil
schimbuldegaze.

Tesutde aperare

Tesut de cregtere
Tesuturile de cregtere sunt alcetuitedin celule care se divid Si se
alungescrapidnumaiin perioadade vegetafiea plantei.Ele se gesescin
varfulrdddcinii,tulpiniigi ramurilorasigurandcregtereain lungimea acestor
oroane.

Tesutde sustinere

Tesuturile de suslineresuntalcetuite
din
celulecu pereliiingrogaliasigurand
rezistenta,
qielasticitatea
soliditatea plantei.

de subepiderna dinscoaft,a
tulpinii,cuperelii cuperelii
tulpinilor,
ingro$ali inegal ingrosaliuniform
Tesutfundamental

Tesuturilefundamentale suntcelemai rdspandite lesuturi

dincorpulplantelor;
suntalcdtuite
dincelulecu peretelesubtiregi
cumultespaliiintercelulare.
Eleau roluridiferite:
uneiein absorbtia
apei cu sdrurileminerale,altelein depozitarea substantelor
sauin procesulde
hrenitoare oroducerea hranei.
 T e su tu r i l e c onduc atoare
suntformatedin vasealcdtuitedin
celulesoecializate. Acesteaootfi:
. lemnoase care asigurS
circulatia
apeicu sdruileminerale
dela rddecind sDrefrunze:
. liberieneprin care circuld
seva elaboratdde la frunzespre
toateorganele plantei.

vas lemnos vasliberian

canal colector
celule secretoare

Tesut secretor

Tesuturilesecretoaresuntalcdtuite
din celulespecializate
in elaborarea unor
substante variate,ca de exemplu:r69ini,
balsamuri, latex,uleiurivolatile,taninuri,
nectaretc.

Mai multetipuride lesuturidiferiteca formd9i structurd,

specializatein indeplinirea
anumitorfunctii,alcdtuiesc un
organ.
DupArolulpe careil au in viala plantei,organelese
Piciorulcocoguluide munte clasificd gidereproducere.
in:vegetative
 Rddecina, organul al plantei,
vegetativ
se dezvoltdin generalsubteranSi poate
avea diferite forme. Redecina fixeaze
plantain sol Si absoarbeapa cu sdrurile
mineraledizolvatein acesta.

Rddecindpivotantd Radacind firoasd (fascicuIatal

Alcituireaexternea rddicinii
inaintareaseveibrute
prinvaselelemnoase------_
raIurprna
Zona
a sp
Rdddcine
rdmuroasd
Zona
pefllor
absorbant

_f
40n2|
nereoa
l

Varfulreddciniieste
acoperitdescufiecare-lapdrdpemdsurd cepdtrundeinp6mant.
Zonanetediestezona lungime.
decregterein
Zonaperilorabsorbanticuprinde fidgoare princarese
subliri,numiteperiabsorbanli,
absoarbe
apacusdrurileminerale.
Zonaaspreestezonaundearelordistrugerea perigorilor careauoviatdscurtd.
absorbanti,

Structurainternda rddicinii
Epiderma(rizoderma) esteun stratde celulestranslipite
intreele.
Majoritatea in perigori
celulelors-autransformat
absorbanti.
Scoartaestealcdtuitd
dinmultestraturi
decelule.
VaselelemnoaseL sunt grupatein fasciculedistincte9i
Vaseleliberiene .J dispusealternativ.

Mdduva
- Tulpina este organulvegetativ,de reguldsuprateran,care suslinefrunzele,florile,fructele
(acoloundeexist6),conducesevabrutdde la rAdacindla frunze$i hranapreparatdde la frunzela
organealeplantei.
toatecelelalte
Alc5tuireaexternd

mugure
terminal
intrenod

mugure
axlar

I nodui

vV ramuri
laterale
J'

I tulpinA
principald
tarna pnmavara toamna

Tulpinaprincipala ca $i ramurilelateraleprezintedin loc in loc noduri la nivelulcdrorase

formeazdfrunzele.Po4iuneade tulpindcuprinsdintredouenodurise numegteintrenod.pe
tulpine,la noduri,sedezvolte mugurii,caresuntdetreifeluri:foliari,dincaresedezvoltd frunzele,
florali,dincaresedezvoltd florilegimicAti,dincareiaunagtere ramuricufrunzegiflori.
l\y'ugurii gial ramurilor
dinverfultulpinii se numescterminali,iarceicaresedezvoltd la noduri,
la subsuoara frunzelor,se numescaxilari.Tulpinacregtein lungime, de regula,prinmugurele
terminal.
Structuraunui mugure Ramure
tanirecu flori
mugurefloral
mugure
foliar

frunze
tinere

6
 Structurainternaa tulpinii

Vaseliberieneprin
carecirculShrana

Vaselemnoase prin
carecirculdapacu
serurileminerale
Vaseleconducdtoare suntgrupatein fascicule.Fiecarefasciculesteformatdinvaselemnoase
localizatespreinterior9i vaseliberiene- spreexterior.Mdduva,la multeplante,se resoarbe,iar
tulpinaramane goalain interior
(grau,cucut5,trestie).

TULPINI CAREDEPOZITEAZA
SUBSTANTEHRANITOARE

,,4-\
t\
chiocet
{
)
Grausoruldepunesubstante
hrdnitoarein mugurii
ra frunzelor(care
de la subsuoa-
se aseamdndcu
boabelede grau) precum Fi in
rdddcini.

Floarea pagtelui depozlteaz4

substantehrdnitoare
in rizom.

Ghioceluldepoziteazasub-
stantelehrdnitoare
in bulb.

7
 Alcatuireaexterne FrunzaestealcetuitA dinlimb,peliol9ibaze.
mugurede la baza Limbul este partealdtitda frunzei.El este
peliolului strdbetutde nervuri.
Peliolul este codita frunzei. La unele
plante,frunzelesuntlipsitede petiol(lalea,
grau,
luietc.).
traista-ciobanu
Baza este partealelitda petioluluicu care
frunzasefixeazdoetuloine.
Nervurilesuntfasciculele libero-lemnoase,
carese prelungesc dintulpind.
Frunzele potfi simplesaucompuse. Limbul
frunzelorcompuse esteformatdinfoliole.

Formalimbului

eliptcA ovala reniforme cordaE sagitatd liniard fistulaE

(ras) (par) (pochivnic) (tei) (sdgeataapei) @reu) @eapA)
Marginea
limbului

wwwww@wMw
frunzelobate cu margine cu margtnr
sinuatd dintate
frunzesimple

Sectiunetransversald
t- epiderme
superioard

mezofil
cu cloroplaste
neNurecu
vaseliberiene frunzecompuse
lemnoase penate palmate

epidermeinferioara
--
Structurainternd
8
 AlcStuireaflorii Stamind
stigmat
st/

pistil
anterh l
-.. .l snmtna
llament)
ovar
sepale
receptacul Pistil
peduncur gre de poten

Pedunculul estecodilauneiflori. tuburi

stigmat polinice
Receptaculul esteparteaterminald a pedunculului floral,
l6titd,bombate pe carese inseracomponentele florale.El are
diferite
forme: cuDe, cilindrusauconicS.
Sepaff6,frunzulitele vetzi, lotmeazecaliciul floral,
Sepalele potfilibere (neunite)sauunite(concrescute).
Petaleloformeazdcorola. Petaleleau formd.mdrimesi
Sipotti liberesauunite(concrescute).
culoridiferite
Stamlnelesuntorganele de reproducere bdrbdtegti.
Antera
contine greuncioare de polen.Grdunciorul depolen continecelula "-r{
sexuale bdrbeteascd,
Pistiluleste organulde reproducere femeiesc. Ovarul
contine ovulele.Ovulul continecelulasexuald femeiascd.
Tipuride flori

MicAunea Sparcei.c
Sparce/d Sunetoare
Tipuride inflorescen!e

sp/c ament
@rau) (stejal
I
 Fructulia ovarin urmaprocesului
naqteredin defecundatie.
Tipuride fructe
Fructeuscate Fructe cdrnoase
Bace

W*,*fu CapsuE
Strugure

Poamd

Mdr

W.:""{
ffi
Drupd
Prund
Mesteacen

ecrrena Canbpsd Poliachend

\ Polidrupd
f * , L'{ |.t

u Stejar
ffin iil
WW
Grau, secari Zmeure
v
-,

Cdpgund

Fructeleuscatesunt tari gi lipsitede Fructelecdrnoasesuntzemoase,bogate

materiide
rezervd. in vitamineSisubstantehrdnitoare.

Laformarea unorfructecumsuntpoama,polidrupaSipoliachenaparticipdpe langiiovar9i

altepe{ aleflorii,deexemplu receptacului.

NIar(poame) Zmeurd(polidrupd) (poliachena)

Cep$una
 Odatdcutransformarea
ovaruluiinfruct,arelocgitransformarea
ovulelorfn
seminle.
Dupdforme o marediversitate
Sidimensiuniexistd deseminte.
Diferiteformede seminle

I p (30 e e{ff{o
b w8 * wf8
Alcituireaseminfeide fasole Gariopsade grau
tegument tegument
mugun9 seminal peretele
fructului
tulpiniF
redeciniF

tulpinild

Embrionulsemintei de fasole prezintddoud Embrionul seminleide grauare un

mari,groase,plinecusubstanle
cotiledoane, singur cotiledon,scurt, iar substantele
hrdnitoare
de rezervd.Decareembrionul le va folosidin momentulhranitoarese gdsesc in atara cotile-
incoltirii panelaformarea
seminlei primelorfrunze. donului.

incollireasemintei
gi dezvoltarea
plantei

tulpinila

rAdacinita

Semanlaincollegtein
embrionul prezenta
apei,O.9inumaila
redecind o anumitd
temperaturd.
plantule
 BACTERII,
ALGEALBASTRE
Gulturide bacterii
Bacteriilesunt cele mai simpleorganis-
me unicelulare.Suntfoartenumeroase $i ras-
panditepe tot GlobulPdmantesc, in sol,in ap6,
in aer,in organismele vii sau moarte.Dimen-
siuneabacteriiloreste de ordinulmicronilor9i
elepotfiobservatenumaila microscop.

Structuraschematicia uneibacterii

membrane
flagel celularA
citoplasmA

peretecelular materialnuclear
Bacteria
fanulu Formede bacterii
Celulaposeddun material nuclear difuz.
Astfel,acesteorganismecarenu prezintdun
nucleuindividualizat senumescorocariote.
Existd bacterii folositoare omului,
bacteriile de putrefactie,bacteriile din
nodozit6ti, celecareproducacrirealaptelui,
murdturilor etc. Unelebacteriisunt ddune-
toare: bacteriilecare produc alterarea
a lim e n t e lo rc, a r e p r o d u c b o li ( b a cte r i i
patogene) laom$ialteorganisme.
Bacteriipatogene
Algelealbastresunt organismeproca-
riote unicelulare (solitafesau coloniale)9i
filamentare. Conlinun pigmentalbastru care
predomine fatddeclorofild.
Se intalnescin toatemediileacvatice.De
solumedsaupietreumede.

Salmonele Colonie de colibacili albastre-verzi

Salmonelele sunt Colibacilii,bacterii
bacteriimobile,in for- in forme de bastonag,
md de bastona$. Ali- sunt prezentein mod
mentele infectate cu normal i n i ntes t inu I
s almo n e l e p ro duc omului.Existdgi tipuri
gravela om. patogene
intoxicatii careinvadea-
zd organismul umangi
produc boalainfec,tioase
numtt\colibacilozA.

Bacteriile suntprintreprimeleorganisme
Sialgelealbastre-verzi apdrutepe Terra.
 ALGEVERZ|,BRUNE,Rogtl
Algelesuntorganisme unicelularesau pluricelulare,
lipsitede organe,denumitetalofite.
Unelesuntmicroscopice,iaralteleprezint6
talulfilamentos
saufrunzos, atingand lungimea
desute
de metri.
AlgeletrdiescSi se inmultesc,in general,in mediulacvatic,mai rar in locuriumede(de
exemDlu: verzeala-zidurilor).
Sunteucariote. cunucleuindividualizat.
ALGEVERZI
Verzeala-zidurilor inmulfirea
prindiviziune
cetular
citoplasmd

nucleu
cloroplast

1 - sedividenucleul;
2 - sedividecitoplas-
ma printr-unperetedespd(itor9i apar
doue celulei3 - fiecareceluldse mai
Structura
schematicd divideodatiiSiaparpatrucelule.Fiecare
celuldreprezintd
unnouindivid algal.
T alul unic e l u l a m
r i c r o s c o p iac r e u n
mareinformddecuDd.
cloroDlast
Matasea-broagtei Salatade mare

Talul pluricelularfilamentoseste nerami- Salatade mareprezintdun tal lamelar,

ficat. Fiecareceluleprezintdperetecelular(1), verde-deschis.
citoplasmd(2),nucleu(3) Siun cloroplast(4) sub
formdde pangliceverdespiralatS.
Celuleledin doue filamentevecinetrimit
prelungiricare se alipesc cand se ating. Se
formeazduncanalde comunicare. Continutul
din
fiecarecelul6 seconstituieintr-ungamei.
Gametulmasculintrece, prin canalul de
comunicare, in celulafeminineundefuzioneazA
cugametulfeminin Siformeazd zigotul(5).
 ALGEROSII ALGEBRUNE

.., Algele rosii prezintaun tal plurjcelular,

ttamentos.lamelarsau masiv.Curoareaeste
datd d e p i g m enti ide c ul oare rog ie c a r e
predominafatddeclorofila.

,u,ot'"t
il"" n
", l?,li.o'"''
"
PSEUDOCIUPERCT
Pseudociupercile sunt oraanismeasemdndtoare unor ciuperciinferioare.
alcdtuitdinfilamenteincolore, Talullor este
raitificate_.numite
hife.l\,4ajoritatea
pseudociupercilor parazite.
sunt
,. . Ceamaicunoscutddintrepseudociuperci estespetiac are atacdfiinzete, boabele9i testarij
tineriaivitei,producend
manavitei-de-vie lboaracaredomprom-it.ljt?#ti"f.
Manavitei_de.vie
epiderma _j

epiderme
inferioarA
sbmaE

Frunzade vitd-de-vie
vat aL t@ t d sporangt gemineaze
 Ciupercilesunt rdspanditein toatemediilede viatd.Suntorganjsmesaprotrofe pe resturi
vegetaleSianimale,Siparazite
pe organismelevegetale, animalegiom.Corpulciupercilor
esteun
miceliu dinfilamente
alcdtuit ramificate denumitehife.Existdunelespeciideciuperci
caretrdiescin
simbiozdcualoeleverziformand licheni.

Drojdiade bere

A - o ciupercd
Drojdia
de bereesteo ciupercdunicelulard,
perete celular deformdovale,cuunsingurnucleu.
citoplasmA Traiegtesaprotrofin mediucu glucozdpe
nucleu care o descompunecu ajutorulunui ferment,
oroducandfermentatiaalcoolicd a berii sau
dosoireaDAinii.

B - inmullie
prin inmugurire

A- Iantde celulerezultate
prin inmugurire lnmultirease rcalizeazeprin inmugurire;
nucleulse divide,iar o partedin citoplasmd, cu
pdtrunde
unuldin cei doi nucleirezultati, intr-o
umfldturdcarecre9te9i se desprinde saunu de
celula-mamd.
CandhranalipseFte se formeazasporii:
nucleulse dividein doue,apoiin patru.Fiecare
nucleuse inconjoarecu citoplasmd Si cu un
formareasporilor peretegros,rezultandastfel4spori.

Mucegaiul
alb Mucegaiul
verde-albestrui

Mucegaiulalb trdie9tesaprotrofpe lvlucegaiulverde-albdstruitraiegte pe

dulci,pecarelealtereazd.
alimente alimentebogate in glucide.lvliceliuleste
Miceliulestealcatuit
dinnumeroasehife formatdin hife ramificate,pluricelulare.
La
albe,ramificate,
tubulare,cu numerogi
nuclei. maturitatepe miceliuse formeazdnumerogi
pe miceliu
La maturitate seformeazdsporangi spori.Dinunelespeciiseextragepenicilina.
cusoori.
15
 Ciupercicu pildrie
Alc;tuire Ciupercicomestibile Ciuperciotr5vitoare

pAErie
(dF,

ptctor Ciuperca Ciuperca

albd
de belegar de pddure
-il{
Buretele Burete
panterei pestril

Hrdnireaciupercilor

Miceliuleste formatdin numeroasehife

ramificatepluricelulare.
Elsedezvoltd in pdmant,
in
diferite
tipuride lemn (scoa(a gi lemnularborilor)
undepoatetrdi mai mulli ani. Din miceliuse
formeazd piciorul9ip6ldria,
careconstituieorganul
deinmultire.Pe parteainferioarda pdldriei
seafld
lamele cusDoriordonate radiar.
Ciupercaabsoarbesubstanteleorganice
precum
hrdnitoare gi apacu sarurile
minerale,
cu
ajutorul
hifelor
miceliene
dinmediulln
caretrdiegte,

lnmullirea

sporivezu,ti
la mtcroscop hife

rk
11S
{ .9.p
/ q^*
iRd
l< o
Li (E ..
jis a,
t/ ,o

miceliu
 L i c h e ni
Structurataluluiunui lichen Lichenfoliaceu
.- lichencrusos
.tda miceliu rizine

au culoriSiformevariate.Talul,alcdtuitdintr-oalgdSio ciupercd,poatefi foliaceu,

Lichenii
crustossau filamentos.Lichenulse fixeazade substratcu ajutorulrizinelor.Cu ajutorulhifelor,
ciupercaprotejeazd
algade uscdciune.

lnmul!ireavegetative
a lichenilor

,*t
t **

Pe calevegetativa,licheniise inmullescprin
fragmente detalgisoredii.
Sorediilesunt mici glomeruleformatedin
cateva celule de alge inconjuratede hifele
ciupercii.
Sorediilese formeazdin numdrmare pe
suprafalatalului.
 Mugchiulde pdmdnt

de pdmantestealcdtuitdintr-otulpini,te
NiluSchiul pe care
subtire,verde,dreaptd,neramificatd,
se gdsesc verzi.
frunzulite Mugchiul
nu arerdddcind, el se prindede substrat
cu ajutorul
rizoizilor
(perigori
cafeniilipsilidevaseconducetoare).Tulpinitagifrunzulitele
nuprezintd vasculare,
lesuturi
astfelmu$chiisunt plante.
celemaiinferioare
Eitraiescin mediiumede$iumbroase, pesol,stanci, scoa(acopaciloretc.

Mugchihidratat

Mugchiulprezintdcloroplaste,
deci se hrdne9te
autotrof.

Mugchiul apapetoatasuprafala
absoarbe corpului.

Cloroplastele
din celulelemuschiului Amidondin celulelemuschiului
(imagini
microscopice)
 Ciclul de viald al mugchiului
in varfultulpinilelor
tinereseformeaze,primevara,organele
deinmultire.Peuneletulpinile
se
afldorganelebarbAtesti, pe
iar alteleorganelefemeiegti.Celulelereproducdtoare
seunescaise
formeaze in varfultulpinitelorfemeiegti,
celula-ou.Dincelula-ou
seformeaza sporogonulalcdtuit
dintr-unfiri9or(seta)9iocapsuld. Capsulaesteacoperitedescufie numerogispori.
iicontine

Sporide mugchi
(imagine
microscopicd)

Cendsporogonul ajungela maturitate, Sporiiincoltesc

scufiacade9i sporiisuntimprS$tiali.
cendajungpepemant gi
umed daunagtere unuifirverde,ramificat
- protonema.Peprotoneme se
formeazd
tulpinita
demugchi.
al mugchiului
Ciclulde dezvoltare este o alternantdde generatii:
generatiesexuate9i
generalie
asexuatd.
19
Alcituireauneiferigi
Corpuluneiferigiestealcatuit
dinrdddcina,
tulpina9ifrunze(organevegetative)
strebaubde
vaselemnoase gi vaseliberiene.
Suntprimele
plantecormofite(cuorganediferenliate)
fArAflori.
Uneleferiginu prezintd tulpindsupraterand, ci
numaiunasubpdmenteand, numitdrizom.
Hranirea

Frunzelede ferigeau suprafata

mareaju-
tand plantasd captezeluminacare petrunde
frunzele
Drintre cooacilor.
Rddacina absoarbe aDacu se'-urilemine-
rale.Pdnvaselelemnoase, eleajungin frunze,
unde pdn combinarea cu CO, gi cu ajutorul
energieisolarerezultesubstante
organrce.

Ciclulde via!5 al ferigilor

Ferigile se inmultesc prin
spori.Dinsporiia na$tereprotalul,
care se lixeazd pe pdmantprin
tizoizi. Pe orotal se formeazd
organelede reproducere berbdtegti
Si femeiegticare mntin celulele
sexuale.In urma contopiriicelulei
sexualeb6rbetegticucelulasexuald
femeiascdse formeazdcelula-ou,
din careia nagtereo noueferigd.in
cadrulcicluluide viatese succedd
cele doud generatii:sexuate gi
asexuata.
 1 - confemeiesc
Molidul 2 - ramurd cudoudconuri
3 - conbdrbdtescmerit
4 - frunzeaciculard
netransversala
Drinfrunza
d

Frunzelebraduluisunt tot aciculare,pe parteainferioardavand

douddungialbe.
Conurilefemeie$tiau pozitieverticald.
 Alte conifere
suntplantelemnoase,
Coniferele arborigiarbuqti.
unconifer
Pinuleste arborescent, cufrunzele lungi,grupate,
aciculare, cetedoudintr-oteacd.
Florile suntgrupate
bdrbAtegti in vArfu
I ramurilot
Pinul

4*_-

conufl
con de ptn
un an
'.' ramura
solzicarpelari de '1an
'ramurd
solz \:\ dB;2ani

con lD
semtnte de doi ani

Coniferele,pe lange valoare economicA,

prezinte
o deosebite
valoare $ipeisagistic6.
esteticd
 . Angiospermele suntplantelecelemaievoluate,cu o marediversitate
de formegi adaptatela
celemaidiferiteconditiiecologice.
Florileangiospermelor prezinte
inveliguri
floraleSi un organnou numitovar.Ovulelesunt
inchisein cavitateaovariand,ca urmaresdmantaesteinchisdin fruct(anglos-acoperit;sperma-
sdmanle).Embrionul angiospermelor are douii cotiledoane(dicotiledonate)
sau numaiunul
(monocotiledonate).

Micegul
Mdcegulesteun arbustspinoscare
in pbdurile
se intalne$te de foioasesau
poieniledintoateregiunile
tdrii.
FrunzelesuntoenatcomDuse.
Floareaprezintd5 petaleneunite,
numeroase stamine$i pistile.
Fructulestefals- mdceagd.

Mirul
lnflorescenta
de mer
Mdrulesteun arborecultivatcufrunzeovalegi cu flori
albe-roz grupatein buchete.
esteinchisgineceulformat
In cavitateareceptaculului
dincincicarpelelibere.

O floarede mar- sectiune

Fructul(poamd)
prinfruct
Sectiune

peretelefructului
pafteacemoase
provenfta
din receptacul
 PSrul Piersicul

partea ,
cAmoasa fruct
peretete @oame)
, fructului
rructutut
I sAmAnE

Pdrulesteunpomfructifer, gicufruct-poama.
cufrunzeovate,cuflorialbe-roz
Piersicul, suntpomifructiferi
ciresuletc. cufructdrupi.

Ciregul
:'-""
l'
peblA

shminA
pistil
sepala
receptacul

lnflorescente u lroarede crreq ll :

Fructe(drupe)
inaintede coacere

Alcetuirea
drupei semantd
Pefteazemoasa
carnoasa
 Fragul Cipgunul

i#
i#,ffffi
i#
faceinmul.tirea
suntplanteierboase,
Fragul9i cepgunul
vegetativA.
perene, careformeaze princarese
ramwi- stoloni,
Frunzelesuntcompuse,
trifoliolate.
Fructul
estefals.

Zmeurul Murul
Ramuracu flori
Sifructe

Ramuracu flori
gi fructe

Zmeuruleste un subarbustcu ramuri lvlurulesteun arbustcu tulpiniculcate,

prevdzute cu ghimpigifrunzepenatcompuse, prevdzutecu ghimpi.Fructele,
polidfupe,sunt
cu foliolemari. Fructuleste o polidrupdde negricioase,
mari,dulci-acrigoare.
culoarero9re.

(mdrul,pdrul,caisul,piersicul,
Pomiifructiferi prunul,
cireguletc.), fructiferi
arbugtii (mdcequl,
zmeurul, muruletc.)9i plantele
ierboase (fragul,cdpgunul)au o marevaloarealimentard.
Astfel,
fructeleconsumate proaspete continzaharurileSivitamineleatatde necesare pentrusdndtatea
omulur.
25
 Mazirea

Mazdreaprezintdo rdddcinepivotantd
a v a n d p e r e d d c in iles e c u n d a r e ,t i n e r e
nodozitd!i.
Bacteriiledin nodozitatifixeaze azotul
din aer necesarfrunzelorpentruprepararea
hranei.
Tulpina, fraged6,se agatd cu ajutorul
carceilorde alteplantesauaraci.
Frunzele suntcompuse gi se terminacu
carcei.
Floareaestepe tip 5. Cele5 petaleau
merimiQiformediferite.
Fructulse numegte pdstaie, saulegumd,
de unde ginumele de leguminoase.

Sdm6nti

tegument

2 cotiledoane

embrion

embrionvAzutcu lupa

Germinatia(incollirea)seminlei de mazare

26
 Planteinrudite cu mazdrea
Fasolea Trifoiulrosu
inflorescentd

frunzd frunzd
compusA compusd
trifolioh6

Fasoleapi-ezintd
tulpinavolubilA, careatin-
ge2-4m in6ltime.
Frunzelesuntcompuse trifoliolate. Trifoiulroquesteprincipala
legumi-
petip5 suntalbe,rogii,liliachii.
Florile noasede nutret.Este planteperendcu
Seminlelesunt de mdrimi,forme$i culori florimici,grupate
in inflorescenta.
foartevariate.
Salcdmul

'"M,% Lucerna
Niutul
0

frunzacompusd

Lucernaesteo plantdlegumi- N5utul,plantaanua- Salcamuleste unarbore

noasd de nutrel,foarte valoroasd. ld, scund6, pdroasd,se cu frunze compuse,cu flori
Pestaiaesterdsucitd. cultivepentrusemin,te. albe,grupatein inflorescente.

Leguminoasele sunt plantefoartevaloroasepentrualimentatia omuluigi animalelor.

prezintd
Deoarece pe refacstructurasolului,sporindu-i
rdddcininodozitAti, fertilitatea.
27
 Yarza
Varzaesteplantdbienald.
In primulan se formeazdcdpdtana,iar ln al doileaan se
dezvofte
florile,fructelegisemintele.
Florilegrupate in inflorescente
subformddeciorchine
suntde
galbene.
culoare Petalelegisepalele
suntinnumdrde4,stamine
6
giunpistil.
Fructulse aseamene cuo pdstaiegise
numegtes,T,byg.
Varietili de vaed

Varzarogie

Varzade Bruxelles

Inflorescente
de varza
Planteinruditecu varza

Gulia Gonopida

Florileformeazdo inflorescentd
cAmoasd,comestibild.
Tulpinaestescurtd,
ingrogate,globulareSi
cdrnoase.

Traista-ciobanului
Frunzele bazale
sunlagezateinrozete.
Rapi!a
Din semintelerapilei
se extrageulei. Acesta
este folosit in industria
colorantilor
9ivopselelor
 Cartoful
Tulpinaaerianeeste ierboasd.ramificatd.
Ramurile
subterane,care acumuleazala varful lor substante
G)
hrdnitoare
de rezerva.
seingroageSiformeazetubercuti.
Floareapetip5,prezintepetalelegisepaleleunite.
r[) Numaituberculiise consumA in alimentatia
omului
$i animalelor.Restul plantei contineo substantd
otrAvitoare
numitdso/anmd.

1-rA d a c in A2; * t u lp in da e r ia n d ;
3 - ramufisubterane: 4 - frunzepenate:
5-fl o r i; 6 - f r u c t ;7 - t u b e r c u l

Planteinruditecu cartoful

Petligeaua Petlaqeaua Ardeiulgras

rogre vanala
MAselarita

Cartoful,pdtlSgelele gi
rogii,vinetele
ardeii sunt plante alimentarefoarte
jmportante,deoarececontinvitamine,
sdruriminerale,
zaharuri
etc.

gimdtrdguna
N/laselarita suntplanteotrdvitoare.

\2e \
 Floareasoarelui

Tulpinagifrunzele suntacoperitecu
penaspn.
Inflorescenta se numegtecalafldiu.
Florilesunt de doua feluri:sterilegi
fertile.
Celesterileau corolagalben-aurie.
tubulara. careseprelungegte cuo liguld.
pe
fertilesunt tip 5, iarovarul
Florile
esteaSezatin disculinflorescenlei.
Fructulse numesteachene;are o
coajd groasd care se desprinde cu
uSUrin,tAdesdmanFbogatein ulei.

- calatidiu(sectiune)
Inflorescenld

Floarefertile
 Planteinruditecu floareasoarelui
Pipidia

Floaresi fructe

Margareta

Floaredin centrul inflorescentei

Floarede pe marginea
inflorescenlei

Sectiune prin inflorescente

prezintdo importanledeosebitd,deoareceuleiulextrasdin semin,tele

Floarea-soarelui sale
estefolositinalimentalie
9i industrie.
EaesteSio plantd
valoroasd meliferd.
31
 Sfeclade zaher
Sfeclaesteplantdierboasd,bienala.
RAdacina pivotantd este groase, cernoasal ea
acumuleazesubstanlenutritive,cu con!inutbogatinzaher'
in primulan,
Tulpina, estescufta.
Limbulfrunzei estemare,lucios,iarpeliolul
lung.
Frunzeleprin fotosinlezdproduco mare cantitatede
substantenutritive.

Sfeclade zaharln al doileaan

cu
o tulpindlnalte,ramificatS,
ln al doileaan formeazd
frunze sesile 9i flori de culoare verde, grupatein
inflorescenle.
Fructul cuo singure
esteo achene, semantaFructele se
alipesccate doudsaumaimulte giformeaze un fruct
compus
(glomerull.

frunzein
al doileaan

reddcind sepale
intreage
stamine
pistil

redAcine
seclionatd Sfeclarosie
Esteo plantecuftivatd, deculoarerogiecare
cu radecina
sefoloseste omului.
in alimentatia
 Cinepa.Inul.Bumbacul
Cenepaare tulpinaina[4, dfeaptai,
goaH ln interior9i conlinefibre textile
lungi,elasticeSirezistente.
Frunzele sunt palmat-compuse,
folioleleseprindinvartulunuipetiollung
Florile bdrbdtegtiSi bmeie$ti sunt
a$ezatepetulpinidiferite.
Plantelecu floriberbdtegti
reprezinte
canepade vard,iarcelecu florifemeie$ti,
caneDadetoamn6.
floare floarc
baheteasce femeiased

?p
stamine fruct - achena

Inul
floare

Canepa
detoamna

Fructede bumbac
Canepade vard

tuhine
frunze
sesi/e
$,,*.
f ""u','
#*,,",,
lnulesteplantdanual6, textile.
Tulpina subtirecontinefibretextile,
lungigirezistente.
Fructuleste o capsuldiar Frunzele auformddelance.
cu puf
suntacoperite Florilealbastresuntpe tip 5. Staminele,in numerde
seminlele
fire albe care constituie 10,sunttotalbastre si numai5 auantere.
de plantameliferd
bumbaculbrut.
Este,deasemenea, 9imedicinala.
Din semintelede in se extrageun ulei folositin
picturS,
caSiinindustria lacurilor$ivopselelor.
33
 ', .j ,''
Vi!a-de-vie
: Ffi
; 5,n
I
.it
)fr
Vita-de-vieestearbust. i3
Tulpina,scurtdFi lemnoasd,se ii
numeSte butuc. frunzA
:
Ramurile senumesc coarde. patmat
':''lYt
Din muguriide pe coardecresc -r'A bbaE
lestari, care se agat6 de diferitei ' 4 r
suporturi(araci,spalier)cu ajutorul1
carceilortulpinali. I
Frunzele prezint63-5lobiordonati
radrar.
I
I ciorchi

carcei
tulpinali

Floareade vita-de-vie

floate
petale la care
se vdd
t m w ""' ' '
verzi
petalele
sepala
I ftoare RZ\ sepa/e unite
mlct h vaff
i
micigivezisuntgrupate
Florile intr-oinflorescentanumitdclorchne.
O floareare5 sepalereduse,
5 petaleunitelavarf,
5 stamine giunpistil.
Fructuleste o bacdde formesferic5sau ovald,de culoaregdlbuie,gdlbui-rogiaticd,
sau
violet-albdstruie.

Soiuride struguri
Fructul(bacA)
Cardinal TAmAioase
pieli,td

zemoasa

seminle

34 &(.,j:]..]:.]j:;j.:]]!i!:;]:i:.|i:,||:::..::i::i||||:||.:|:!|::!:|:'|.']:i!j!:|j||].il||i|i|!j;j;:|||||i.|.||!1::::.;1#:
:..''

Stejarul

Ramurdcu flori +,.* t',*j

f'rnti'(*'
frunzdlobatA
&
t ++.,{;,
& . { "' E

J..
t''
+it
' t..i:"t';
nlne-1,;,
3
floareb1rbAbasca?f":

FructulSi sdmenfa

Stejarul estecelmairdspandit arboredintaranoastrA in pddurile

de$esSideal.
Rdddcina lemnoasa seramificdmultgipdtrunde adancin pdmant.
CoajacareacoperA estegroasA,
tulpina negricioasdgiadancbrazdatd.
Ramurile suntlungiginoduroase.
Frunzele suntlucioase,lobateSicupetiolscurt.
Florile, berbetestigifemeiegti,
suntlipsitedepetale.
Fructul,achend(ghinda), inchideo singurdsdmanFbogatdin uleiSi amidon;estepa4ial
invelitintr-ocupd.
lj)jl!;l:i!:!rilil!li!i!il:'i! jjiijj!j!ili!!!a!ai!t:!;t!tijllii.,
/:!::):::::!i!t 35
 Fagul

Fagulesteunuldintrelalnicii
arboridin pedurilede la poalele
munlilor, pand sus in zona
molidului.
Tulpina fagului prezintd o
coajd netede, cenugie, albi-
cioase.
Frunzele sunt ovale, cu
petiolscurt,cu marginilelimbului
intregi,pulinzimlate.
Prezinteflori bdrbatesticu
numeroase stamine ca niste
ciucuriscu4i, cucodilelungi.
Florile femeiesti,grupate
catedoui la un loc, suntinvelite
in nistesolziprevdzulila exterior
cu lepi moidin carese dezvoltdo
cupdcughimpitari.
Fructelestau 9i ele grupate
catedouala un loc.Fructulesteo
achend,populardenumitl?r.

cupa
fruct(achenq,ci ghimpi frunzesimpla flori femeieti
nn

4:^,^
di\ "-
teasce

Stejarul9ifagulau deosebiteimportanFpentruindustria in construclii

lemnului, etc.
tare,rezistent
Lemnulstejaruluifiind se
Sigreu, pentru
intrebuinteazd mobile,parchet,grinzietc.
Lemnulfaguluise poate indoiSiseintrebuinteazdpentru jucdrii,
mobildcurbatd, vagoanede
caleferatS,rotidecdrute,tdlpide sanieetc.

36
 arbori
Teiulalb Carpenul
frunzd inflorescen,ted
simpla (ament)

fruct
cu bracteetrilobatd

fruct
nucuhferebractee

Teiulesterdspendit la campie9i deal, Carpenulesteun arboreprezentin

darestegi arborelecareconstituie
podoaba pedurile
destejar
9ifag.
bulevardelor
Are florilebogatein nectar9i uleiuri
volatile,
frumosmirositoare.

Mesteacinul Plopulalb inflorescenfid

sAmAnfd\
cu persori \

frunzA
simpE
-$-ry-
fruct-capsula,

frunzebbate

l\.4esteacdnuleste un arbore Plopulalb,arborede taliemare,esterdspandit in

in pddurile
intelnit in jurul lacurilormai marigi in Delta
defaggidemolid. lungulraurilor,
Dundrii.
37
 Bulb B u lb
secliunelongitudinalS sec!iunetransversal6

frunzebrune tytpin4
protec(oare supraterana
tulpinl frunzecArnoase
suprarcrana mugure
mugure frunzebrune
disctulpinal protectoare
' r+dacinA

Floare

tepald
Epale

- rAd\clnifiroase

Transformdrile
bulbului prinovar

fruct
capsula

2 ani

Tulpinaaerianaseterminecuo singure
floare.
Tulpinasubteraneestebulb,asemendtorcuceldeceapd.
Frunzele fdrepetiolsiau
suntmari,alungite, paralele.
nervuri
Invelisulfloral
esteformatdintepale.
Fructul
numitcaosul6 continenumeroaseseminte.
 Planteinruditecu laleaua
Usturoiul Geapa

inflorescenl+

frunzeliniarA

rdddcind

Usturoiul,plan cultivatd(alimentard), Ceapa,plantdcultivatd(alimentare),

are
arein pemantun bulbalcetuit din bulbimai bulbul
asemdndtorcuceldelalea.
mici.stransunitiintreei.

Grinul Ldcrimioara
Crinul,planta cultivata
ornamentald, are in varful
tulpiniisupraterane
mai multe
florialbe,frumos
mirositoare.

L d cr d m io a r a ,p lan ta
cultivate,ornamental6, prezintd
in pdmantun rizomdin care
cresc aeriandoud frunzecu
limbul lat.
Are flori mici,albe,iar
fructuI esteo bacdrogie.
 Griul
Reddcina estefiroase,
T u l p i n ae s t e cilin d
r icd ,
neramificata, goald pe dind-
untru;
senume$te pai.Lanoduri
esteplindcuunfeldemeduve.
De la nodurilede infrdtire,
carese gdsescin pemant,se
formeazdnoi tulpini care se
numesc fraf.
Frunzeleliniaresunt for-
matedin limbsi teacd.Limbul
prezintdnervuriparalele,iar
teacainconjoaretulpinaintre
doudnoduri.
Florile nuprezintd sepale 9i
petale.Elesuntmici,pe tip 3,
grupate intr-o inflorescentd
dezvoltatdin varful tulpinii,
numitSspic.
Fructuleste o cariopsd,
peretele fructului fiindstrenslipit
desdman,td.

2-3^flori Unspicule!

Fructul(cariopsd)
(pleava)
peretele
fructului
a
9i 9/
(endosperm)

filament cotiledon
anterd
embrion

40
 Alte cereale

cu
irll

splc

3
spiculele
frunzA

Orz fll
Graul,orzul,orezul,secara,ovdzulsunt cerealefoartevaloroasealat pentrualimentatia
cat9ipentruindustrie.
omului$ianimalelor,
Planteinruditecu graul

'm

Mohor

9ipirulsuntburuienifrecvente
l\4ohorul in culturile giplantepragitoare.
decereale
PAiugul
Siovezciorulsuntplantevaloroase in pajigtl
denutretintelnite gifanete.
 Porumbul

Flori berbdtgti

Inflorescenli cu florile femeiegti

acoperitede pinugi

r5
-ovar

$tiuletede porumb

Porumbuleste o cerealecu valoareeconomicdmare,la fel ca gi

graul,fiindintrebuinlatin
alimentaliaomului,animalelor giinindustrie.
Tulpina esteinaltdgigroasa,plindcu mdduvdmoalegisenumegte
cocean.
Frunzele suntmarisiliniare.
suntgrupatein varfultulpineiintr-oinflorescenld
Florilebdrbetegti
numitespic compus ramificat.
Florile femeiesti se gdsesc mai jos pe tulpind, grupate in
inflorescentd, numitegtiulete.
Stigmatul pistilului este foarte lung 9i formeazd metasea
porumbului.
Fructulesteo cariopsecareconfineamidon,substanfeproteice9i
uleiuri.

42
 PlantemedicinaleI

Sunitoare

Coada
goricelul

Rostopasci

Ciu
cucului
 Plantemedicinalell

Afin Degelel Albdstrele Lumindricd

rosu

Plantelemedicinaledin flora spontanda tarii noastreau o mare valoareeconomicdgi

terapeuticd. in care
ln acestscops-acreatSidezvoltato industrienationalachimico-farmaceuticd,
se prelucreazd o gamd large de produsevegetalein vederea prepardriide tincturi,extracte,
medicamentesau principiiactiveizolatedin plante(atropina,cafeina,codeina,stricninaetc.),
folositein tratamentul diverselormaladii.
44
 Urzicuti Sansevieri Ficus Filodendron

Petunie

Micsandri
Mugcati

Trandafir Narcisi Cactus

Plantele
ornamentalesaudecorative podoabalocuintelor,
constituie grddinilor
gi parcurilor,
infrumusetandu-ne
viata.
45
 Plante ocrotite I
Mentinereavietii pe PAmanteste posibilenumaidaca se stopeazddeteriorareamediului
inconjurdtor,iar proteclianaturiiva constituiunul din obiectivelefundamentaleale dezvoltdrii
societdtiiomenegti.
In acest scop, trebuiesupravegheatd mntinuu stareaecosistemelorgi evaluatimpactul
activitetii
umane.
In lara noastrdexista plantede mare insemndtategtiinlificASi esteticd,dar pe cale de
disparitie,motivpentrucareau fostdeclaratemonumenteale naturii.

Drete

lederealbe

Bujor romdnesc

Crucea
voinicului

Coada-zmeului

Ruscu[i
primevaraticd
46 r**,r,ntu*o.,rut*,t7:!i::i:t!i:titri!t!t1:t:!!...!jtt!ti:,;ti:
.4F-aY*-ntnrrr,t
 Planteocrotitell

i\ I
,1 ;
it
tq
!o
tt -"9
, I tt

GarofilaPietrei-Craiului Sdngelevoinicului Ghinluregalbend

Toate planteledecla-
ratemonumente ale naturii
nu trebuie distruse sau
coleclionate.

Smirdar Floarede colt

47
 z Structuraorganismului (Celula
vegetal.
5 fesuturivegetale
5 Organevegetative.Rdddcina
Tulpina
8 Frunza
:, Organede reproducere. Floarea
10 Fructul
11 Sdmdnta
12 Organisme procariote.RegnulMonera
13 Organisme eucarlote.RegnulProtista
15 RegnulCiuperci
18 RegnulPlante. Mugchi
20 Ferigi
21 Gimnosoerme
23 Angiosperme. Dicotiledonate
38 Angiosperme. Monocotiledonate
AE Plantemedicinale
45 Planteornamentale
4b Planteocrotite
generalt
Directof Den6Kiroly Andris Descrierea CIPa BiblioteciiNationalea
Redactor-Sef:Dan Dumitru Romaniei
Redactor:lzabellaTilea TIBEA,FLORICA
Tehnoredactor:
MirceaCotofane Ailas Scolarde biologie : RegnulMonera,
Grafica:
ElenaDrAgulelei bumitru,VladimirEne RegnulProtista,RegnulCiuperci,Regnul
Coperta:
ElenaDregulelei Dumitru Plante/ FloricaTibea.
- Ed.a 7-a.- Bucuresti;
@2 0 1 0 EdituraDidactica9i Pedagogicd,2010
E. D . P
tsBN 978-973-30.2821-5
Toatedrepturile
asupraacesteieditiisuntrezervate
Editurii
Didacticesi Pedagogice-Bucuregti
57(084)

EDITURA DIDACTICA 9I PEDAGOGICA, R.A.,

Str. SpiruHaret,nr. 12, sectorut1, cod 0j0176,
Bucuregti
Tel.: 021.315.38.20
Tel.
I Fax.021.312.28.85
E-mail: oflice@edituradp.ro Comenzilepentruaceastelucrareseprimesc:
www.edituradp.ro . prinpo9te,peadresaeditudi
Libriria E,D.P.:str.Gen.Berthelot, . prine-mail:comenzi@edituradp.ro
nr.28-30,sect.1
marketing@edituradp.ro
comercial@edituradp.ro
. printelefon/fax:
021.315.73.98
021.313.34.70

Nr.ptan:5087/2010
Tiparulexecutat
la lmpfimeria
ALUTUS,Miercurea-Ciuc
**,

I I

:"i'. O

tir

In c ol ec l i aP R IIMUIM
L E UA T L A Sa u a p e r u t
. ATLAS $COLAR DE BIOLOGIE(RegnulProtista,
R egnulA ni mal )
. ATLASSCOLARDE BIOLOGIE(Anatomiaomului)

lsBN978-973-30-282

,ill[lLIt
;rww.edituradn.rc