Condiii minime de calitate a gazelor naturale

1. Compoziia chimic a gazelor naturale:

Denumirea i formula chimic a componenilor
Coninutul n %
molare
metan (C1) min. 70
etan (C2) max. 10
propan (C3) max. 3.5
butan (C) max. 1.5
pentan (C5) max. 0.5
hexan (C!) max. 0.1
heptan (C7) max. 0.05
octan (C") #i hi$rocarburi %uperioare (C&) max. 0'05
azot ((2) max. 10
$ioxi$ $e carbon (C)2) max. "
oxigen ()2) max.0.02
hi$rogen %ul*urat +2, (mg-m
3
) max. !."
etilmercaptan C2+5,+ (mg-m
3
) min. "
%ul* total pe o perioa$a %curta max. 100 mg- m
3

2. .unct $e rou al apei (/C): max. 015/C' la pre%iunea $in punctul $e pre$are - preluare comercial.
3. .unct $e rou al hi$rocarburilor (/C): max. 0/C' la pre%iunea $in punctul $e pre$are - preluare comercial.
. 1aloarea minim a$mi% pentru puterea calori*ic %uperioar repartizat la 2olum e%te 7"0 3cal-mc.
5. 4emperatura maxim a$mi% a gazelor naturale: 50/C.
!. Coninutul $e impuriti mecanice (g-(m
3
) max.0.05.
Petrolul si gazele naturale sunt amestecuri de hidrocarburi care se gasesc ca
zacaminte in scoarta pamantului in diferite regiuni. Gazele naturale sunt alcatuite aproape
exclusiv din termeni inferiori (cu numar mic de atomi de carboni) ai seriei hidrocarburilor
saturate cu catena deschisa (alcani). Petrolul (titeiul) contine totdeauna reprezentanti ai
trei clase de hidrocarburi: saturate aciclice (alcani), saturate ciclice (cicloalcani) si
aromatice. Proportia acestora variaza de la un zacamant la altul. Hidrocarburile
nesaturate, alchenele, si mai ales acetilenele, lipsesc din compozitia titeiului. Zacamintele
de gaze naturale neasociate cu petrolul reprezinta metan aproape pur (uneori peste !
puritate). "n alte regiuni ale globului alaturi de metan, se gaseste hidrogen sulfurat (care
atinge chiar #$,%! din totalul compozitiei, in gazul de la &ac', in sudul (rantei), heliu
().*.+.), bioxid de carbon si mici cantitati de etan, propan si butan.
,rebuie mentionat faptul ca hidrogenul sulfurat din aceste gaze constituie o sursa
industriala de sulf, iar pentru obtinerea heliului, gazele naturale reprezinta singura sursa
economica.
Gazele de sonda contin proportii mult mai mari din alcanii cu -.$ atomi de corbonii (etan,
propan, butan, izobutan, pentan si izopentan). +laturi de acestea apar uneori si mici
cantitati de etena.
,oate aceste amestecuri gazoase se gasesc la presiuni foarte ridicate (cateva sute de
atmosfere) si la temperaturi de peste #//o 0. 1le se afla in stare absorbita in roci poroase,
pe care gazele le 2imbiba2. 3atorita suprafetei uriase de contact dintter roca poroasa si
gaze si din pricina presiunii inalte care domneste in zacamant, roca poate dezvolta, in
conditii normale volume de gaz care intrec de mii de ori volumul propriu al rocii. 4
situatie oarecum asemanatoare se realizeaza in buteliile cu absorbent poros de acetilena.
1xtractia si prelucrarea gazelor naturale. Zacaminte de gaze naturale se exploateaza prin
fora5e, urmate de racordarea tubului de sonda, introdus in zacamant la un sistem de
conducte care transporta gazul la consumator, dupa reducerea corespunzatoare a
presiunii. "ntre acestea se intercaleaza acolo unde este necesar, instalatia de epurare a
gazului. +ceasta serveste la indepartarea impuritatilor in asa fel incat in conducte sa se
trimita metan pur.
,recerea prin solutii bazice permite retinerea combinatilor acide (04-, si H-))6
condensarea (2debenzinarea2), duce la separarea sub forma lichida a hidrocarburilor cu
molecula mai mare. 4 alta cale de separare a hidrocarburilor cu numar mai mare de atomi
de carbon consta in absorbtia selectiva pe carbune activ, poros, care fixeaza moleculele cu
atat mai puternic cu cat sunt alcatuite din mai multi atomi.
&a gazele de sonda operatia de epurare este totdeauna necesara, aceste gaze reprezentand
amestecuri mai complexe. *n subprodus important al gazelor de sonda il costituie butanii
care se lichifiaza, sub presiune nu prea ridicata, si se utilizeaza in butelii drept
combustibil casnic (2aragaz2) sau se folosesc in ind. chimica (cauciuc).
7etanul este o substanta foarte raspandita in natura. 1l are numeroase intrebuintari de
mare insemnatate economica, astfel ca obtinerea lui este o problema importanta. "n
practica se foloseste in primul rand metanul provenind din surse naturale in stare bruta
sau purificat, in zacaminte de gaz metan. 7etanul se poate obtine si prin sinteze de
elemente sau din carburi metalice. 7etanul se formeaza in numeroase procese de
fermentatie.
7ateriile organice provenite din plante, animale, sau microorganisme se transforma in
metan , atunci cand sunt supuse degradarii de catre anumite bacterii care nu folosesc
oxigenul din aer pentru respiratie. &a suprafata baltilor si mlastinilor se observa uneori
dega5area unor bule de gaz, care, in contact cu o flacara, o mica explozie cu zgomot
caracteristic: este metanul format prin putrezirea materiilor organice in namolul de pe
fundul baltilor. 3in acest motiv metanul mai poarta numele de 2gaz de balti2.
*,8&8Z+91+ G+Z1&49 :+,*9+&1 &+ 74,4+91&1 0* +93191
8:,19:;
#. 8ntoducere < gazele naturale <
Gazele naturale sunt combustibili fosili =i pot exista >n z?c?minte independente sau pot fi
asociate cu z?c?mintele de @i@ei. "n primul caz poart? denumirea de gaze naturale uscate =i
au >n compozi@ie A. ! metan. Gazele asociate z?c?mintelor de petrol sunt numite gaze
de sond? sau gaze umede.
#.#. 0ompozi@ia chimic?
Gazele naturale sunt un amestec de hidrocarburi, dioxid de carbon =i hidrogen sulfurat.
0omponentul de baz? al gazului natural este metanul (0H%), cea mai scurt? molecul? de
hidrocarbur?.
Ponderea diferitelor categorii de hidrocarburi din compozi@ia gazului natural este:
. 7etan A/,AB !
. 1tan C,%/ !
. Propan $,$C !
. :.butan #,#$ !
. 8zobutan /,D !
. Pentan #,CC !
. 3ioxid de carbon /,C !
. 9eziduu -,C$ !
Hidrogenul sulfurat (H-)) este o impuritate care trebuie >ndep?rtat? inainte de cele mai
multe
utiliz?ri.
#.-. 0on@inutul energetic
+rderea unei cantit?@i de #// ccf de gaz natural de calitate comercial? ofer? aproximativ
# calorie britanic?. (#// calorii britanice E B/ FGh). Prin arderea unui metru cub de gaz
natural se ob@in BA 7H (#/,C FGh).
#.B. Propriet?@ile fizico.chimice
7etanul, etanul, propanul =i butanul sunt gaze incolore, insolubile >n ap? la temperatura
=i presiunea atmosferic?. Gazul natural nu este toxic.
Principalele propriet?@i fizico.chimice sunt prezentate >n tabelul urm?tor:
,abelul #.# Propriet?@ile fizico.chimice ale principalelor hidrocarburi din
compozi@ia gazelor naturale
Proprietatea 7etan 1tan Propan Iutan
)tarea normal?
p/E/,#/B#7pa,,/E-DBJ
.densitate KFgLmBM
.c?ldur? specific? la pEct
9aportul c?ldurilor specifice #,B/ #,-- #,#% #,##
7asa molecular? #C,/B- B/,/D %%,/ $A,#-
,emperatura de vaporizare
0omponen@a masic? K!M
#.%. 4b@inerea gazului natural
Gazul natural se poate ob@ine din z?c?minte independente sau de la sondele petroliere in
urma extragerii @i@eiului.
4 idee experimental? este utilizarea gazului natural care este ob@inut natural din
(landfills)
1xist? planuri >n 4ntario (0anada) pentru captarea gazului metan din >ngr?=?mNntul
natural ob@inut de la vitele >nchise >n ferme industriale =i utilizarea acelui gaz pentru a
furniza energie de -$//7G unui or?=el mic. 3e asemenea exist? =i posibilitatea ca, in
urma separ?rii materiilor organice prin utilizarea bazinelor de fermentare, metanul ob@inut
s? poat? fi folosit pentru producerea energiei utilizabile.
GAZUL NATURAL
Ete un !a" inflama#il care e afl u# form $e "cm%nt n traturile $ina$%ncime ale
pm%ntului& Ga"ul natural ete aociat cu "cminte $e petrol'proceele lor $eformare
fiin$ aemntoare& Compo"iia !a"ului natural cont n cea mai mare parte n
metan' $eoe#in$u(e $e aceta prin compo"iia chimic&
Compo"iie i rp%n$ire
e)tra!erea !a"ului natural
Gazul natural este un amestec de gaze, care poate fi foarte diferit dup? a=ezarea
z?c?mNntului.Cea mai mare parte este constituit? din metan, la care se adaug?
uneori cantit?@i apreciabile dehidrocarburi saturate
(alcani),metan(0H%),etan(0-HC), propan(0BHA), hidrocarburi nesaturate,alchene
sau olefine, =i hidrocarburi aromatice sau arene care >n lan@ul formulei chimice au
oleg?tur? dubl? (E) caetena(etilena) 0-H%. +lcanii ce au o structur? chimic? inelar?
mai suntnumi@i =i cicloalcani, avNnd formula chimic? general? 0nH-n. +lchenele
pot avea de asemeneaforme ciclice ca ciclopentanul.+lchinele sunt hidrocarburi ce
con@in mai multe triple leg?turi chimice, cel mai reprezentativfiind etina (acetilena):
0-H-. *ltima grup? mai important? a hidrocarburilor nesaturateeste benzenulcare
are o form? structural? ciclic?: 0CHC6 dintr.o subgrup? a acestor
hidrocarburiaromatice face partenaftalina: 0#/HA, pe cNnd terpenele (terebentina)
nu sunt hidrocarburi puredin punct de vedere chimic.Gazele naturale mai con@in:
vapori de gaze condensate din care cauz? mai sunt numite gazeumede, hidrogen
sulfurat (H-)), care necesit? >ndep?rtarea sulfului, =i pNn? la !dioxid
decarbon(04-) care diminueaz? calitatea gazului."n general, gazul natural are >n
compozi@ie A$!metan,%! al@i alcani (etan, propan, butan, pentan) =i ##! gaze
inerte (care nu ard). 3eosebit de valoroase sunt gazele naturale carecon@inheliu,
aceste gaze fiind sursa principal? de ob@inere a heliului.

*roprieti
Ga"ul natural ete un !a" to)ic inflama#il' $e re!ul inipi$ i ino$or +$in care cau"
pentru o$ori"are e a$au! !a"ului mercaptan, cu o temperatur $e aprin$ere $e circa
-.. /C& Eteun!a"mai uor ca aerul0 pentru ar$erea 1 m2N $e !a" unt neceari circa 1.
m2 N $e aer& Ga"ul ete claificat $up compo"iie n $iferite cate!orii' !a" srac i
!a" bogat & Ga"ul rac are un procent mai ri$icat $e metan +34566% 7olumic,' pe c%n$ n
!a"ul #o!at coninutul n metanocilea" ntre 3. i 34% 7olumic' a7%n$ n compo"iie
cantiti mai mari $e $io)i$ $e car#onia"ot& Denitatea ete ntre .'4..5.'38. 9!:m2&
Dup compo"iie +!a" rac au !a" #o!at,'cl$ura $e!a;at prin ar$ere +puterea
calorific, ete< 3'=5 11'1 9>h:m2 N? @.58. AB:m2N ' iar temperatura $e fier#ere ete $e
(1-1 /C&
!a" natural
Compo"iie i rp%n$ire
Ga"ul natural ete un ametec $e !a"e' care poate fi foarte $iferit $up ae"area
"cm%ntului&Ceamai mare parte ete contituit $in metan' la care e a$au! uneori cantiti
aprecia#ile $ehi$rocar#uri aturate +alcani,'metan+CC8,'etan+C=C-,' propan+C@C3,'
hi$rocar#uri neaturate'alchene au olefine' i hi$rocar#uri aromatice au arene care n lanul
formulei chimice au ole!tur $u#l +?, caetena+etilena, C=C8& Alcanii ce au o tructur
chimic inelar mai untnumii i cicloalcani' a7%n$ formula chimic !eneral CnC=n&
Alchenele pot a7ea $e aemeneaforme ciclice ca ciclopentanul&Alchinele unt hi$rocar#uri ce
conin mai multe triple le!turichimice' cel mai repre"entati7fiin$ etina +acetilena,< C=C=&
Ultima !rup mai important a hi$rocar#urilor neaturateete #en"enulcare are o form
tructural ciclic< C-C-0 $intr(o u#!rup a acetor hi$rocar#uriaromatice face
partenaftalina< C1.C3' pe c%n$ terpenele +tere#entina, nu unt hi$rocar#uri pure$in punct $e
7e$ere chimic&Ga"ele naturale mai conin< 7apori $e !a"e con$enate $in care cau" mai
unt numite !a"eume$e' hi$ro!en ulfurat +C=D,' care neceit n$eprtarea ulfului' i p%n la
6%$io)i$ $ecar#on+CE=, care $iminuea" calitatea !a"ului&Fn !eneral' !a"ul natural are n
compo"iie 3G%metan'8% ali alcani +etan' propan' #utan' pentan, i 11% !a"e inerte +care nu
ar$,& Deoe#it $e 7aloroae unt !a"ele naturale careconinheliu' acete !a"e fiin$ ura
principal $e o#inere a heliului&
Holoirea !a"ului
Ga"ul natural ete foloit ca a!ent termic& El ete un com#uti#il uperior car#unelui i
chiar pro$uelor petroliere< ete mai a7anta;o' $eoarece uor e tranporta prin con$ucte
i ete cel mai inofeni7 $in punct $e 7e$ere ecolo!ic' comparati7cu alte ure naturale&
Utili"arile !a"ului natural unt multiple' in pecial in in$utria chimica pentru care
metanul ete una $intre cele mai 7aloroae materii prime&
Tranport i $epo"itare
*oate fi tranportat prin con$ucte au cu alte mi;loace $e tranport n tare comprimat au
ntare lichi$' actualmente fiin$ foloit pe car tot mai lar! ca nlocuitor al
#en"inei&Ucarea !a"ului repre"int proceul $e nlturare a 7aporilor $e ap' care face
parte $in meto$ele$e pre!tire a !a"ului nainte $e utili"are& Fn$eprtarea apei $in !a" ete
important' $eoarece prin ucarea !a"ului e nltur poi#ilitatea formrii critalohi$railor&
Acetia unt impuritioli$e care #lochea" con$uctele i $unea" armturilor& Gra$ul $e
ucare al !a"ului eta#ilete atfel nc%t critalohi$raii e forme"e $oar u# (3 /C &
Cite ce7a $epre aplicarea !a"ului I
Compania Panasonic, impreuna cu Tomy Corporation a efectuat in Japonia, teste pe un
camion de cursa lunga si de mare tonaj, alimentat cu gaz natural comprimat,
observand o reducere cu 10% a volumului de dioxid de carbon emis, dar si cu 0% a
noxelor, a anuntat vineri compania!
Atfel' potri7it *anaonic' re"ultatele tetelor arata ca utili"area noului tip $e
com#uti#il a !enerat o re$ucere cu 6.% a emiiilor $e no)e +u#tante non(or!anice,' in
comparatie cu camioanele o#inuite' alimentate cu motorina i nu (au o#er7at emiii $e
particule in upenie& Jehiculul(prototip tetat $e catre *anaonic i TomK ete in!urul
$in cate!oria camioanelor !rele' $e cura lun!a' alimentate cu !a" natural comprimat&
Gazul natural
Gazul natural este un gaz infamabil care se af sub form de zcmnt n
straturile din adncime ale pmntului. Gazul natural este asociat cu zcminte
de petrol, procesele lor de formare find asemntoare. Compoziia gazului natural const
n cea mai mare parte n metan, deosebindu-se de acesta prin compoziia chimic.
Compozitia :
Gazul natural este un amestec de gaze, care poate fi foarte diferit dup aezarea
zcmntului.
Cea mai mare parte este constituit din metan, la care se adaug uneori cantiti
apreciabile de hidrocarburi saturate
(alcani), metan (CH4), etan (CH!), propan (C"H#), hidrocarburi nesaturate,
alchene sau olefine, i hidrocarburi aromatice sau arene care n lanul formulei
chimice au o legtur dubl ($) ca etena (etilena) CH4. Gazele naturale mai
conin% &apori de gaze condensate din care cauz mai sunt numite gaze umede,
hidrogen sulfurat (H'), care necesit ndeprtarea sulfului, i pn la
() dio*id de carbon (C+) care diminueaz calitatea gazului.
,n general, gazul natural are n compoziie #-) metan, 4) ali alcani (etan,
propan, butan, pentan) i ..) gaze inerte (care nu ard). /eosebit de &aloroase sunt
gazele naturale care conin heliu, aceste gaze fiind sursa principal de obinere a
heliului.
Formarea si exploatarea
gazului:
Gazul natural ia nastere prin procese asemntoare
petrolului cu care este gsit frecent. Gazul se
formeaz din organisme microscopice moarte !alge,
plancton" find izolat de aerul atmosferic, n prezena
unor temperaturi si presiuni ridicate, condiii care au luat
nastere prin sedimentarea pe fundul mrilor find
acoperite ulterior de straturi impermeabile de
pmnt.
Cea mai mare parte a gazelor naturale s-au format n
urm cu #$ pn la %&& milioane de ani, find
asociate cu zcmintele de petrol, mai rar se pot gsi
zcmintele unice de petrol sau gaz. 'entru prima
oar n #()) s-a gsit n *uropa gaz natural n zona
grii de est din +iena, urmate de noi descoperiri
n #(,- prin fora.ele din regiunea /els, 0ustria.
1cminte mari de gaz se gsesc n 2ort3 4ield
!peste ,&& 5C4 sau -$ miliarde !#&67" m
8
"
n 9atar !peninsula 0rabiei" si :rengoi !peste 8&&
5C4 sau ( milarde !#&67" m
8
" din ;iberia, <usia. =e
asemenea se presupune e>istena unor zcminte de gaz si
mai mari n ?ran.
Proprietati:
Gazul natural este un amestec puternic infamabil, de regul insipid i inodor (din care
cauz pentru odorizare se adaug gazului mercaptan cu scopul de a uura detecta scurgerile)
cu o temperatur de aprindere de circa !00 1C. 2ste un gaz mai uor ca aerul3 pentru arderea . m@2 de
gaz sunt necesari circa #& m@2 de aer. Gazul este clasifcat dup compoziie n diferite
categorii, gaz srac i gaz bogat. Gazul srac are un procent mai ridicat de metan !(AB
,,C olumic", pe cnd n gazul bogat coninutul n metan oscileaz ntre #0 i #4) &olumic,
a&nd n compoziie cantiti mai mari de dio*id de carbon i azot. =ensitatea este ntre &,A&&B
&,()& DgEm@. =up compoziie (gaz srac sau gaz bogat), cldura dega5at prin ardere !puterea
calorifc" esteF (,-B ##,# D/3Em@2 G 8&B)& HIEm@2, iar temperatura de ferbere este
de -#%# JC.
Productia mondiala de gaz:
Cantitatea net de gaz e>ploatat n anul -&&) a fost de -.%(, miliarde m@, din care
--C reine <usiei, -&C;tatelor :nite ale 0mericii, %,(C Canadei,
8,%C <egatului :nit, 8C 0lgeriei i
.4,) ?ndoneziei, Klandei,:zbeDistanului, ?ranului, 0rgentinei, He>icului, 0rabiei
;audite, HalaLsiei i Germaniei, iar &,%C 0ustriei.
Gazul natural acoper -)C din necesarul de energie al lumii. 1cmintele de gaz, de
regul, sunt sub presiune, fapt ce uureaz e*ploatarea lui. 6ezer&ele globale de gaz estimate n
anul -&&) sunt de #A&.,)- miliarde m@, respecti #($ miliarde tone !;M*" care ar
acoperi necesarul pe o perioad de %A de ani. =in aceast cantitate de gaz, -.(8&
miliarde m@ aparin +rientului 7propiat (8eninsula 7rab, o parte din 9ordul 7fricii), !4.0-& miliarde
m@ *uropei i 'tatelor G:' (:niunii 'o&ietice), .4..0 miliarde m; 7siei i 7ustraliei, .4.0!0 miliarde m;
7fricii, 4."0 miliarde m; 7mericii de 9ord i 4..00 miliarde m; 7mericii de 'ud.
Cererea global este ateptat s sar de -,. trilioane de metri cubi !tmc" pn n -&8$, cu
#,( tmc mai mult dect n -&##.
Gazul poate f transportat prin conducte sau cu alte mi.loace de transport n stare
comprimat sau n stare lic3id, actualmente find folosit pe scar tot mai larg ca
nlocuitor al benzinei.
:scarea gazului reprezint procesul de nlturare a aporilor de ap, care face parte
din metodele de pregtire a gazului nainte de utilizare. Nndeprtarea apei din gaz
este important, deoarece prin uscarea gazului se nltur posibilitatea formrii
cristalo3idrailor. 7cetia sunt impuriti solide care blocheaz conductele i duneaz armturilor.
Gradul de uscare al gazului se stabilete astfel nct cristalohidraii s se formeze doar sub <# 1C .
Cel mai mare producator mondial de gaz metan este <usia !%$A mild. metrii cubi
anual"
Au fost descoperite 366 de mii de miliarde de
metri cubi de gaz natural pn n prezent n
zona arctic.
=mportanta>
3in punct de vedere al mediului, gazul natural este considerat Opoarta spre o dezvoltare
durabilaP. 8mpactul asupra mediului generat de utilizarea gazului natural are o
dimensiune locala (particule, fum), regionala (ploi acide) si una globala (gaze cu
efect de sera).
0rderea gazului in centrale are potentialul de a reduce emisiile de bio>id de carbon.
:tilizarea gazului in co-generare a dubla productia de energie electrica produsa pe
baza de gaz in :niunea *uropeana.
Gazul natural acoper -)C din necesarul de energie al lumii. si este un agent termic
foarte important.
Gazul metan este folosit in calitate de carburant pentru masini,aind in <.Holdoa
un pret mai accesibil fata de celelalte carburante.