Referat

Impactul combustibililor asupra mediului inconjurator

Elaborat de:Negru Cristina cl.12 c

Cuprins Introducere ..1 Care sunt combustibilii Istoric .

Mediul si poluarea lui Statistici privind poluarea aerului Poluare in 2012 Solutii problemei petrolului Propuneri Concluzii Repere bibliografice

Introducere
Prezentul studiu aduce n atentia cititorului impactul alarmant al petrolului asupra mediului nconjurator, cu implicatii greu de imaginat asupra fiintei umane si nu numai. Desi are o importanta economica deosebit de mare, fiind utilizat n numeroase industrii, specialistii pun n evidenta gradul de toxicitate pe care l are petrolul, chiar si n cantitati mici. Odata cu descoperirarea acestuia,si cu evoluarea utilizarii lui,petrolul devine un factor major ce influenteaza negative mediul inconjurator,cauzand enrome daune naturii,si consecvent sanatatii populatiei globului.

Ce sunt combustibilii?
Se numeste ardere, procesul chimic de combinare a doua substante, combustibil si oxidant, care are loc cu degajare de caldura, provocnd o crestere brusca a temperaturii amestecului substantelor aflate n reactie (deosebindu-se astfel de arderea lenta). Oxidant poate fi orice substanta care contine si care poate degaja atomi de oxigen n stare libera. Prin notiunea de combustibil fosil se ntelege orice substanta care contine si poate degaja liber elemente carburante n stare atomica. Din punct de vedere energetic, pentru ca o substanta sa fie folosita drept combustibil, aceasta trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii: o sa se combine exotermic cu oxigenul din aer, iar degajarea specific a de caldura sa fie ct mai mare; o sa se gaseasca n cantitat i suficiente accesibile unei exploatari economice si sa nu aiba o utilizare superioara arderii (de exemplu n petrochimie); o sa-si mentina constante n timp calitat ile fizico-chimice si tehnologice, pentru a putea fi prelucrata; o sa contina, n cantitat i foarte reduse, substante, ca sulful sau vanadiu, care, prin ardere, produc gaze cu actiune nociva asupra peretilor metalici.

Combustibilii fosili se clasifica dupa starea de agregare (n solizi, lichizi si gazosi), provenienta (n naturali si artificiali), vrsta geologica, putere calorifica (n superiori, medii si inferiori) etc. Elementele ce intra n compozitia unui combustibil fosil pot fi grupate n: masa combustibila, masa minerala necombustibila si umiditate. Masa combustibila este partea care nu este legata direct de balast, fiind compusa din carbon (C), hidrogen (H), azot (N), oxigen (O) si o parte din sulf (S). Masa minerala necombustibila (A) provine din substantele minerale, sulfati, oxizi, carbonati, oxizi metalici, saruri etc., care au intrat n combustibil. Umiditatea (W), se compune din cantitatea totala de apa din combustibil.

Combustibili energetici
Combustibili solizi. Din categoria combustibililor solizi cei mai utiliza ti n procesele energetice sunt carbunii, iar dintre acestia, carbunele brun si huilele; lemnele sunt folosite numai pentru scopuri de ncalzire locala. Carbunele brun cuprinde mai multe grupe, functie de vrsta geologica si anume: brun lemnos (BL), numit si lignit; brun mat (BM); brun pamntos (BP); brun smlos (BS); brun huilos (BH). Huilele se ntlnesc sub forma de huila cu flacara lunga (HL), huila pentru gaz (HG), huila grasa (HG), huila pentru cocs (HC), huila slaba sau semigrasa (HS) si huila antracitoasa (H/A). Antracitul (A) este cel mai vechi carbune natural, nu se utilizeaza n scopuri energetice si are o putere calorifica apropiata de cea a combustibilul conventional. Combustibilii lichizi. Sunt amestecuri de hidrocarburi lichide si compusi ai acestora cu oxigenul, sulful sau azotul, care se obtin prin distilarea fractionata sau prin dizolvare din titei (combustibil lichid natural) sau din sisturi bituminoase, [2]. Combustibilii lichizi se mpart n, [1]: benzine, amestecuri de hidrocarburi care fierb ntre 30C si 205C si se folosesc la motoarele cu aprindere prin scnteie; petroluri, amestecuri de hidrocarburi care fierb ntre 150C si 280C, clasificndu-se dupa utilizare n: petrol lampant, petrol pentru tractor, petrol pentru reactor; motorine, amestecuri complexe de hidrocarburi mai grele, care fierb ntre 200C si 380C si se folosesc la motoare Diesel; pacuri, amestecuri de hidrocarburi grele care fierb ntre 300C si 550C, avnd la temperatura mediului ambiant consistenta vscoasa, culoare neagra, tendinta de oxidare (asfaltizare), utilizate cel mai frecvent, dupa o ncalzire prealabila, n instalatiile de ardere; combustibil lichid usor (de calorifer), amestec de produse petroliere (de regul a motorina si pacura), care se foloseste la instalatiile de ardere de capacitate redusa. Pacura este combustibilul lichid cel mai utilizat n instalatiile de ardere ale generatoarelor de abur energetice. Dupa continutul de substante parafinoase, pacurile pot fi parafinoase sau neparafinoase, iar dupa procentul de sulf din compozitie, pot fi cu continut redus, mediu sau ridicat. Combustibilii gazosi. Sunt amestecuri de gaze combustibile, oxigen, azot si vapori de apa. Dupa natura lor, combustibilii gazosi pot fi: naturali, obtinuti prin sondaje, din zacaminte subterane, precum: gaze naturale libere, gaze de sonda; artificiali, obtinuti prin prelucrarea carbunelui sau a petrolului, rezultnd gaze de gazogen, de furnal, de cocserie, din cracarea petrolului, din gazificarea c arbunelui etc

Tipuri periculoase de combustibili(carburanti)

*Petrolul-sau ieiul, mpreun cu crbunii i gazele naturale fac parte
din zcmintele de origine biogen care se gsesc n scoara pmntului. Petrolul, care este un amestec de hidrocarburi solide i gazoase dizolvate ntr-un amestec de hidrocarburi lichide, este un amestec de substane lipofile. ieiul n stare brut (nerafinat) conine peste 17 000 de substane organice complexe, motiv pentru care este materia prim cea mai important pentru industria chimic (vopsele, medicamente, materiale plastice, etc.) i producerea carburanilor. Ca o curiozitate, se poate meniona c unele varieti de iei devin fosforescente n prezena luminii ultraviolete.

*Benzenul-un compus volatil din hidrocarburi, este unul dintre

componentele principale ale diferitilor carburanti, intrnd si n componenta benzinei. Are o importanta economica majora, fiind utilizat la: producerea de detergenti, cauciuc, plastice, vopsele n industria farmaceutica; n industria chimica; este un excelent solvent pentru diferite substante, cum ar fi grasimile, gumele, ceara, rasinile, majoritatea substantelor chimice organice etc.; chiar si unii polimeri sunt solubili n benzen: cauciucul nevulcanizat dizolvat n benzen alcatuieste cunoscuta solutie utilizata la lipirea articolelor de cauciuc; n industria parfumeriei; n industria tigaretelor; n industria carburantilor; mai este folosit si n industria medicamentelor, pentru producerea anilinei sau fenolului etc. nsa benzenul este extrem de toxic, fiind daunator att omului cauza majora a leucemiilor, ct si mediului. *Gazul de ist este

un gaz al crui zcmnt este captiv ntre plcile de isturi ori n straturile de crbune i aflate la o adncime mai mare dect zcmintele de gaz convenional [1]. Deoarece arderea acestui combustibil este mai ecologic dect a crbunelui sau petrolului, oferind i avantaje n privina limitei de emisii de CO2, gazele naturale pot nlocui cu usurin petrolul [2]. Totui, impactul su asupra mediului nu este deloc unul neglijabil. Un singur foraj poate necesita 10 milioane de litri de ap. Iar substanele chimice n procesul de fisurare a rocilor risc s ajung n multe cazuri chiar n pnzele freatice i s le polueze.

Rspndirea zcmintelor de gaz de ist

Exploatarea acestui tip de gaz are o rspndire mai larg n Statele Unite, unde deja exist peste 50 de mii de puuri de mic adncime. Succesul american a determinat i alte ri s se ntrebe dac nu cumva pot scpa de dependena de gazele ruseti i arabe i dac nu dein pe teritoriul lor preioasa resurs. Deja, Canada a descoperit gaze neconvenionale n Apalai i n Columbia Britanic [1]. n Polonia se afl cele mai mari zcminte de gaze de ist din Europa, fiind estimate la 5.300 de miliarde de metri cub [3][4]. Iar n Ucraina rezervele de gaz de ist se ridic la cel puin 30 de trilioane de metri cubi [5].

Mediul si poluarea lui

Poluarea mediului a devenit una din cele mai dezbatute probleme ale contemporaneitatii si una de prim ordin pentru conducerea societatii, de aceea ne aflam in fata unui subiect atat de vast si de complex.Omul si mediul sunt entitati inseparabile, existenta omului fiind dependenta de mediu, iar factorii de mediu (aerul, apa, solul) se pot modifica, in urma folosirii lor de catre om.Astfel apare poluarea, aspect implicit al vietii, in desfasurarea careia unele produse, rezultate din procesele fiziologice si din activitatea omului si a animalelor, devin reziduuri care pot sa incomodeze bunul trai in functie de natura si cantitatea lor. Se poate spune ca poluarea a insotit omul inca de la aparitia lui pe Terra.In trecut, cand densitatea redusa a populatiei precum si

utilizarea, aproape in exclusivitate, a produselor naturale, nu diferentiau mult viata omului de modul de existenta simplu si nu se produceau atat de multe reziduuri. Odata cu marile progrese stiintifice, cantitatea si natura lor s-a schimbat fundamental. In ultimele decenii, procesul de degradare a factorilor de mediu de pe intinsul planetei noastre a avut o evolutie din ce in ce mai ingrijoratoare, cantitatea de poluanti atingand cifre ce depasesc orice imaginatie. Inlaturarea poluarii este o problema de corectare a erorilor care o provoaca. Decizia de combatere trebuie sa existe chiar din momentul in care raul este denuntat ca atare, iar mijloacele tehnico-stiintifice actuale pot rezolva, problemele de poluare.

Contaminarea uman a atmosferei Pmntului poate lua multe forme i a existat de cnd oamenii au nceput s utilizeze focul pentru agricultur, nclzire i gtitul alimentelor. n timpul Revoluiei Industriale (sec.XVIII si XIX), poluarea aerului a devenit o problem major.

Poluarea aerului

Poluarea urban a aerului este cunoscut sub denumirea de smog. Smogul este n general un amestec de monoxid de carbon i compui organici din combustia incomplet a combustibililor fosili cum ar fi crbunii i de dioxid de sulf de la impuritile din combustibili. n timp ce smogul reacioneaza cu oxigenul, acizii organici i sulfurici se condenseaz sub form de picturi, nteind ceaa. Pn n secolul XX smogul devenise deja un pericol major pentru sntate. Un alt tip de smog, cel fotochimic, a nceput s reduc calitatea aerului deasupra oraelor mari cum ar fi Los Angeles n anii '30. Acest smog este cauzat de combustia n motoarele autovehiculelor i ale avioanelor a combustibilului care produce oxizi de azot i elibereaz hidrocarburi din combustibilii "neari". Razele solare fac ca oxizii de azot i hidrocarburile s se combine i s transforme oxigenul n ozon, un agent chimic care atac cauciucul, rnete plante i irit plmnii. Hidrocarburile sunt oxidate n substane care se condenseaz i formeaz o cea vizibil i ptrunztoare. Majoritatea poluanilor sunt eventual "splai" de ctre ploaie, zpad sau cea dar dup ce au parcurs distane mari, uneori chiar continente. n timp ce poluanii se adun n atmosfer, oxizii de sulf i de azot sunt transformai n acizi care se combin cu ploaia. Aceasta ploaie acid cade peste lacuri i pduri unde poate duce la moartea petilor sau plantelor i poate s afecteze ntregi ecosisteme. n cele din urm,

lacurile i pdurile contaminate pot ajunge s fie lipsite de via. Regiunile care sunt n drumul vntului care bate dinspre zone industrializate, cum ar fi Europa i estul Statelor Unite i Canadei, sunt cele mai afectate de ploi acide. Ploile acide pot s afecteze i sntatea uman i obiecte create de oameni; ele dizolv ncet statui istorice din piatr i faade din Roma, Atena si Londra. Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este nclzirea global, o cretere a temperaturii Pmntului cauzat de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odat cu folosirea intensiv a combustibililor fosili n secolul XX, concentraia de dioxid de carbon din atmosfer a crescut dramatic. Dioxidul de carbon si alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de ser, reduc cldura disipat de Pmnt dar nu blocheaz radiaiile Soarelui. Din cauza efectului de ser se asteapt ca temperatura global s creasc cu 1,4 C pn la 5,8 C pn n anul 2100. Chiar dac aceast tendin pare a fi o schimbare minor, creterea ar face ca Pmntul s fie mai cald dect a fost n ultimii 125.000 ani, schimbnd probabil tiparul climatic, afectnd producia agricol, modificnd distribuia animalelor i plantelor i crescnd nivelul mrii. Poluarea aerului poate s afecteze regiunea superioar a atmosferei numit stratosfer. Producia excesiv a compuilor care conin clor cum ar fi clorofluorocarbonaii (CFC) (compui folosii pn acum n frigidere, aparate de aer condiionat i n fabricarea produselor pe baz de polistiren) a epuizat stratul de ozon stratosferic, crend o gaur deasupra Antarcticii care dureaz mai multe sptmni n fiecare an. Ca rezultat, expunerea la razele duntoare ale Soarelui a afectat viaa acvatic i terestr i amenin sntatea oamenilor din zonele nordice i sudice ale planetei. Conform OMS (2009), cca 2 milioane de oameni mor anual doar din cauza polurii aerului, majoritatea n Asia.[

Statistici privind poluarea mediului