IMPORTANȚA

CHIMIEI
ÎN VIAȚA
NOASTRĂ
COMBUSTIBILII - sunt materiale, în general de natură organică, ce ard în
oxigenul din aer și eliberează energie sub formă de căldură și lumină.

CLASIFICARE
1. DUPĂ FORMARE:

COMBUSTIBILI

NATURALI ARTIFICIALI
(obținuți prin prelucrarea celor
(fosili) naturali)
COMBUSTIBILI NATURALI (PRIMARI) – cei care apar
în mod natural, cum ar fi cărbunii, petrolul brut și gazele
naturale. Cărbunii și petrolul brut s-au format din materie
organică cu multe milioane de ani în urmă; se mai
numesc combustibili fosili.
fosili

COMBUSTIBILI ARTIFICIALI (SECUNDARI) – sunt

obținuți din cei naturali, printr-un proces industrial, cum
ar fi cocsul, benzina, motorina, păcura, etc.

2. DUPĂ STAREA DE AGREGARE:

SOLIZI LICHIZI GAZOȘI

(cărbuni, lemn, cocs) (benzină, motorină) (gaze naturale, hidrogen)
CEI MAI UTILIZAȚI COMBUSTIBILI
 Conțin în principal carbon, dar și alte elemente chimice
CÃRBUNII (H, S, O, N, Hg, As, Cd, Pb și Fe – sub formă de diferiți
compuși).
 Cărbunele produce 27% din energia lumii. E folosit în centrale
electrice și în industrie. În ciuda restricţiilor europene privind
emisiile de carbon, destinate să încetinească încălzirea globală,
cererea pentru această sursă veche de energie este mai mare ca
niciodată.

Implicaţiile pe care le aduce producţia de cărbune asupra emisiilor de dioxid de

carbon şi asupra încălzirii globale sunt profunde. Emisiile rezultate de pe urma
combustibililor fosili au atins un nivel record anul trecut, în timp ce totalul
emisiilor legate de energie va creşte cu mai bine de 20% până în 2035,
avertizează Agenţia Internaţională pentru Energie.

La arderea cărbunilor, o parte dintre elementele

componente ale acestora se eliberează în mediul
înconjurător fie în gazele degajate, fie în cenușa
rezultată. Compușii rezultați la ardere afectează
mediul înconjurător.
Ploile acide deteriorează monumentele şi statuile de
marmură.
 PETROLUL – este un amestec de hidrocarburi solide și gazoase
dizolvate într-un amestec de hidrocarburi lichide, reprezentând
principala sursă de combustibili lichizi. Are o putere calorică foarte
mare, 40.000 kJ / kg.
Petrolul este un lichid vâscos, de culoare brună-neagră, cu reflexe albăstrui, uneori gălbui.
Are miros caracteristic, este insolubil în apă și are densitate mai mică decât a apei. Fiind un
amestec, fierbe pe un interval de temperatură.

Pentru extracția petrolului se utilizează instalații moderne,

care extrag petrolul din zăcămintele care se află atât în
subsolul uscatului cât și al mărilor. Extracţia petrolului
este urmată de prelucrarea acestuia în rafinării unde este
supus unei prelucrări prin distilare.

PRINCIPALELE
FRACȚIUNI PETROLIERE
 BENZINE
 MOTORINĂ
 PĂCURĂ
 BENZINELE - reprezintă prima fracțiune obținută la
distilarea perolului. Sunt lichide, incolore, cu miros
eterat. Se folosesc, în special, drept carburanți pentru
motoare.

 MOTORINA – combustibil lichid folosit de obicei la motoarele

diesel și se caracterizează prin proprietăţi opuse benzinei, respectiv
hidrocarburile componente se autoaprind uşor.

 PĂCURĂ - combustibil lichid, greu, folosit in centrale termice, boilere si

cazane. Spre deosebire de alte tipuri de combustibil de incalzire,
păcura trebuie pulverizată pentru a putea fi aprinsă. Păcura constituie și
materia primă pentru fabricarea uleiurilor, asfalturilor.
 GAZUL PETROLIER LICHEFIAT,
abreviat GPL, este un amestec de hidrocarburi
gazoase, livrate în butelii sub presiune, în stare
lichefiată. Este folosit drept combustibil pentru
încălzire și pentru autovehicule.

Principalele lui componente sunt propanul și butanul,

aflate în proporții relativ egale. Pentru a
sesiza olfactiv eventualele scăpări, în butelii se
adaugă mici cantități de compuși cu sulf, numiți
mercaptani.

 PETROLUL LAMPANT - este un lichid incolor,

cu o ușoară fluorescență. Produce o flacără luminoasă,
fără fum, cu intensitate și formă constantă și nu lasă
cenușă. Este folosit la iluminatul cu lămpi de petrol, la
mașinile de gătit cu petrol și la încălzirea cu sobe cu
petrol.
GAZELE NATURALE – au ca și constituient principal metanul și asigură 20%
din energia mondială. Gazele naturale sunt amestecuri puternic inflamabile, în general
incolore și inodore. Se extrag cu ajutorul sondelor de extracție.
Cererea globală de gaze naturale va crește cu 1,6% pe an până în 2040, când va fi cu
45% mai mare decât este în prezent.

AVANTAJE:
-combustibil eficient (putere calorică
mare) DEZAVANTAJE:
-degajă la ardere o cantitate mai -risc la extracție
mică de CO2 și SO2 decât cărbunii. -dificil de transportat
- poluează

METANUL este una din cele mai valoroase materii prime pentru industria
chimică.
 METANUL, COMBUSTIBIL CASNIC
Metanul a fost descoperit în mâlul lacului Maggiore de fizicianul Volta, în anul
1770. Acesta l-a denumit gaz de baltă. Un secol mai târziu, chimistul german
Hofmann îl denumea metan. Metanul este un gaz incolor și inodor, mai ușor decât
aerul, puțin solubil în apă. Este cea mai simplă substanță organică.
Arderea metanului este completă dacă elementele care intră în alcătuirea sa, carbonul și
hidrogenul, se transformă în dioxid de carbon și apă, iar flacăra are culoare albăstruie.

Arderea metanului este incompletă când are loc într-o cantitate insuficientă de oxigen sau
de aer, cu flacără roșiatică, dar luminoasă.
Metanul formează cu aerul un amestec exploziv dacă se atinge o concentrație de 10-15%
metan în aer, mai ales în spațiile închise.
Fiind un gaz inodor, pentru depistarea eventualelor scăpări de metan din conducte, acesta se
impurifică cu compuși ai sulfului care au miros neplăcut (mercaptani).
 HIDROGENUL, COMBUSTIBIL NEPOLUANT
Una dintre provocările pentru utilizarea pe scară largă a hidrogenului constă în
producerea, stocarea acestuia, transportul și existența unei rețele de distribuție
accesibile. Oamenii de știință consideră că utilizarea hidrogenului va fi următoarea
revoluție tehnologică, comercială și socială. Cercetări în curs testează materiale în
care se poate stoca hidrogenul. În diferite zone de pe glob au fost dezvoltate proiecte
vizând realizarea și testarea de stații de distribuție a hidrogenului, în paralel cu
promovarea de mijloace de transport în comun sau de automobile pe bază de
hidrogen sau mixte.
 GLUCOZA, SURSA DE ENERGIE PENTRU OM
Energia necesară organismului provine din arderea unui combustibil, numit
GLUCOZĂ. Reacția de ardere a glucozei (C6H12O6) conduce la dioxid de carbon și apă,
este exotermă, degajându-se o mare cantitate de energie.
O parte din această energie asigură căldură constantă organismului, altă parte este
utilizată pentru a menține funcțiile corpului și pentru diferite activități.

Când mâncăm, organismul transformă o parte din alimente în glucoză, pe care o

trimite în sânge. Glucoza este folosită imediat pentru asigurarea energiei necesare
organismului sau este stocată pentru a fi utilizată mai târziu. Rezerva de glucoză este
depozitată în ficat.
Glucoza este prezentă în fructe sau legume,
în dulciuri și produse alimentare care conțin
AMIDON: cartofi, orez, cereale de orice fel.
Se obține prin procesul de fotosinteză:
IMPACTUL PRODUSELOR DE ARDERE ASUPRA MEDIULUI ȘI
ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

Transporturile sunt o importantă sursă de
poluare arificiala. Autovehiculele care
funcţionează cu motor cu combustie, sunt un
factor poluant care este luat din ce în ce mai
mult în seamă. Oraşele mari sau aglomeraţiile
urbane dense sunt afectate în mare măsură de
transporturile cu eliberare de noxe.
Procesele de producţie industrială şi
producţia de energie a industriei, sunt
principalele surse ale poluării
atmosferice dar la acestea putem
adăuga orice arderi din care rezultă
substanţe poluante.
Gazele industriale, gazele rezultate din
arderi, fie ca e vorba de incalzirea
locuintelor sau de gazele de esapament
eliminate de autovehicule, polueaza
atmosfera cu numeroase substante
daunatoare sănătăţii.
Gazele acide care ies din coșurile termocentralelor si din autovehicule se amestecă cu
precipitațiile, rezultând ploi acide care distrug clădiri, păduri şi polueaza apele de
suprafață. Unii agenţi poluanţi ajung în stratosferă, distrugând ozonul natural care
protejează animalele și plantele împotriva razelor nocive ale soarelui.
METANUL reprezintă un poluant extrem de puternic cu efect nociv asupra climei,
precum și un poluant atmosferic legat de activitățile agricole, strâns legat de
producția animală și de consumul de carne. Pulberile în suspensie constituie un alt
poluant cu impact asupra schimbărilor climatice și a calității aerului. În funcție de
compoziție, acestea pot avea un efect de răcire sau de încălzire asupra climei locale
și globale. De exemplu, carbonul negru, unul dintre compușii particulelor fine în
suspensie și un rezultat al arderii incomplete a combustibililor, absoarbe radiațiile
solare și infraroșii din atmosferă și, prin urmare, are un efect de încălzire.  
Măsurile luate pentru reducerea emisiilor de poluanți cu ciclu de viață scurt cu efect
nociv asupra climei, precum carbonul negru, metanul, ozonul sau precursori ai
ozonului, aduc beneficii atât sănătății umane, cât și climei. Gazele cu efect de seră și
poluanții atmosferici provin din aceleași surse de emisii. În consecință, se pot obține
beneficii potențiale, inclusiv reducerea costurilor, prin limitarea emisiilor de gaze cu
efect de seră sau a poluanților atmosferici. Metanul poate sta și la originea vieții,
dar poate fi și cel care pune punct evoluției acesteia.
Prezența în aer a diverşilor poluanţi, chiar la concentraţii scăzute, nu
este lipsită de consecinţe nedorite pentru oameni. Astfel, s-au
înregistrat numeroase cazuri de: bronhopneumopatii, bronşite, cancer
pulmonar, astm, etc.
 METODE DE REDUCERE A POLUĂRII
Datorită legislației, tehnologiei și renunțării treptate la utilizarea combustibililor
fosili cu capacitate de poluare mare în multe țări, calitatea aerului s-a
îmbunătățit în ultimele decenii. Cu toate acestea, există în continuare un număr
mare de persoane care sunt afectate în mod negativ de poluarea aerului,
îndeosebi în orașe. Având în vedere complexitatea acestui aspect, combaterea
poluării aerului impune luarea unor măsuri, cum ar fi:

 asigurarea unor arderi complete a combustibililor utilizaţi în

industrie;
 reglarea corespunzătoare a arderilor la autovehicule pentru
reducerea eliminarii poluanţilor;
  limite pentru emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot și
particule în suspensie provenite de la instalații de ardere;
 reducerea cantității de poluanți eliberate în atmosferă,
prin campanii de informare, eliminarea din orașe a vehiculelor cu
capacitate de poluare mare și deciziile de planificare urbană;
 monitorizarea permanentă a calității aerului, la nivel european
și local;
 folosirea surselor alternative de combustibili (hidrogenul)
și de obținere a energiei (energia verde).
 Mașina electrică
poluează mult mai
puțin decât cele
convenționale, în
special cele diesel.
 Agenția Europeană de Mediu colaborează cu statele membre pentru a colecta
informații comparabile privind calitatea aerului în timp. Pe baza datelor
colectate, se măsoară progresul, se analizează tendințele și se caută legături
între surse, precum transportul rutier și măsurătorile reale privind calitatea
aerului. Informațiile sunt transmise în mod regulat publicului și factorilor de
decizie politică.

Este nevoie de mai multă atenţie şi de mai multă responsabilitate din partea fiecăruia
dintre noi pentru a trăi intr-un mediu curat, pentru a respira aer curat.
BIBLIOGRAFIE
https://ro.wikipedia.org/wiki/Combustibil
http://www.ipedia.ro/gaze-naturale-904/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Petrol
www.scribd.com
https://www.eea.europa.eu/ro/articles/un-aer-mai-curat-aduce
http://www.stiintasitehnica.com
https://adevarul.ro/international/in-lume/china-mai-mare-consumator-carbune-lume-
1_50afa95d7c42d5a663a2a044/index.html
http://www.deliu.ro/mod/folder/view.php?id=212
https://www.youtube.com/watch?v=YTnE0OQPTEo
Manuale de Chimie, cls. a XI – a (2002)
Manuale de Chimie, cls. a XII – a (1996)
Manual de Chimie, cls. a VIII-a (2020)
Arborele Lumii