DRAGOIAS ANDREEA-ALINA

In 1974 Parker a definit probioticele ca fiind organisme care contribuie la echilibrul microbian intestinal. Dar aceasta definitie a fost considerata ca fiind imprecisa, si in 1989 Fuller propune o definitie noua: Probioticele sunt aditivi furajeri pe baza de microorganisme vii care influenteaza benefic animalul primitor prin imbunatatirea echilibrului microbian intestinal al acestuia. Toullec a definit probioticele ca fiind preparate ce contin bacterii vii, de regula lactobacili si streptococci si care sunt incluse in hrana cu scopul de a impiedica dezvoltarea bacteriilor patogene in tubul digestiv al consumatorului

Speciile de bacterii probiotice trebuie sa indeplineasca utmatoarele caracteristici de baza: -sa fie coabitanti normali ai tractusului digestiv animal -sa aiba capacitate ridicata de aderenta si colonizare pe epiteliul peretilor tractusului digestive -sa aiba timp scurt si ritm intens de regenerare si dezvoltare -sa produca substante utile si sa nu produca substante nedorite -sa prezinte stabilitate ridicata si sa poata fi obtinute si utilizate cu usurinta.

In 1983 Nemeskery a adovedit ca microorganismele din genul Streptococcus impiedica colonizarea in tubul digestiv a mai multor tipuri de germeni patogeni comuni mamiferelor si pasarilor, Ex: Sighella sp, Pseudomonas, si E.coli enteropatogena. Primul probiotic din streptococci a fost produs in Olanda de catre firma Franklin Products Int si se numeste Fralac-LBC. El contine bacterii acidolactice din genul Streptococcus faecium susa Cernelle 68. Produsul este recomandat ca stabilizator al florei intestinale, promotor al cresterii si profilactic fata de diaree. Probioticul ,,Protexin este produs de catre Probiotics Int din Marea Britanie. Contine 7 specii de bacterii selectionate baza fiind Streptococcus faecium. Acesta imbunatateste valorificarea hranei la porci, cai si oi.

Firma ,,Pioneer din SUA produce si comercializeaza probiotice din gama ,,Probios continand bacterii lactice ca Lactobacillus plantarum, L.acidophillus, L.casei, si Streptococcus faecium. Prosusele din aceasta gama difera in functie de specia tinta: pasari, porci, taurine, si sunt prezentate sub forma de spray, solutie, pudra, granule.

In Franta a fost testat si produsul ,,AcosilF3 al firmei Santel alcatuit dintr-un amestec de orz, leguminoase incoltite si bacterii lactice care s-a dovedit a fi eficace la vaci de lapte determinand imbunatatirea apetitului, a productiei de lapte si a fertilitatii; la ovine inaintea fatarii, prin cresterea semnificativa a greutatii mieilor la fatare; si la scroafe inainte si dupa fatare prin reducerea mortalitatii la purceii noi-nascuti.

Suinlact este realizat din culturi de L.acidophillus , L.plantarum,L.casei si Streptococcus faecium, are efecte favorabile in combaterea diareei purceilor si in imbunatatirea cresterii si conversiei hranei. Alte probiotice similare cu efecte ca ale suinlactului sunt:paciflor,biosaf,lactosil. Pentru puii de carne se administreaza probiotice care contin bacterii lactice si drojdii vii. Utilizarea unor culturi bacteriene a franat activitatea bacteriilor patogene din tractusul gastrointestinal si a redus considerabil numarul salmonelelor in cecum si in carcasele puilor.Aceste probiotice sunt biosaf si paciflor. Paciflor si biosaf se utilizeaza si in hrana iepurilor , acestea determinand cresterea in greutate a iepurasilor la intarcare si conduc la scaderea mortalitatii.

La rumegatoare Lactosilul obtinut de I.B. N. A. Balotesti s-a dovedit a fi un produs cu efect probiotic in hrana tineretului taurin. In Romania primul probiotic autohton a fost bolul mericic recoltat de la vaci si administrat imediat viteilor sugari suferinzi de diaree, sau in scop profilactic administrat o data pe saptamana tuturor viteilor. Mai recent Romvac a scos pe piata doua probiotice noi: Columbo Probiotic si Animal Probiotic ambele utilizate in hrana porumbeilor.

In anul 2012 laboratoarle Vetri-Mega Science realizeaza si pun pe piata Vetri-Mega Probiotic, care se administreaza la caini si pisici. Probioticul contine opt tulpini probiotice viabile din diferite surse pentru a sprijinii santatatea tractusului digestiv in perioade de intolerante alimentare, dieta saraca. Aceste tulpini sunt:L.acidophillus, L.rhamnosus, L.casei, Bifidobacterium lactis, B.breve, B.longum,B.bifidium si Streptococcus thermophillus.

Bibliografie. 1.Studii biologice,biotehnologice si farmacologice privind utilizarea unor produse probiotice. Autori: Adrian Vamanu, Ovidiu Popa, Gh. Capmeanu,I.F. Dumitru, Doina Dobrovolski, Sorin Campeanu, E.Vamanu. 2.Biotehnologii in alimentatia animalelor. Autori: Ioan Mircea Pop, Editura Junimea, Iasi 1997. 3.Nutritia si alimentatia animalelor , volumul II, Autori: Ioan Mircea Pop, Petru Halga,Teona Avarvarei, Editura TipoMoldova, Iasi 2006 4.Alimentatia rationala a animalelor de ferma. Autor: Aurel Sara, Editura Risoprint, Cluj-Napoca 2007. 5.Cresterea animalelor.Autori: Vasile Maciuc,Nacu Gherasim,Virginia Zaharia,Daniela Zota,Editura Alfa, Iasi 2003.